EDITORIAL

Vasile SIMILEANU – Lumea războaielor versus Războiul lumilor?

.
07

GEOPOLITICĂ

Sorin DOBIRCIANU – Centre de putere şi axe geopolitice

.
10

Vasile SIMILEANU – Centre de putere, axe şi falii geopolitice

.
22

Glauco D’AGOSTINO – Global governance: is Asia’s time coming?

49

Nataliia NECHAIEVA-YURIICHUK – New geopolitical initiatives in Black Sea region: verification by Russian-Ukrainian war

.

71

GEOSTRATEGIE

Alex BERCA – Strategii militare ruseşti în zona Balticii şi a Mării Negre cu efecte asupra insecurităţii mondiale

.

79

Cristian BARNA – Rimland-ul ponto-baltic sau containment-ul Federaţiei Ruse? Rolul României ca stat riveran Mării Negre

.

93

Silviu NATE – Nesupunerea şi patimile unei lumi în căutarea (dez)echilibrului. Fundătura în care s-a aruncat Putin şi tendinţele de redistribuire
a puterii globale

.

98

Octavian SERGENTU – Profilul războiului din Ucraina din perspectiva reorganizării globale

.
106

Giovanni CHIACCHIO – Redemption, how to learn from past mistakes and win the right peace in Ukraine

.

113

Sari Yavuz KОRAY – Defining the importance of organizational culture within the national security organizations

.

117

GEOISTORIE

Constantin HLIHOR – Pioni geopolitici în confruntarea dintre est şi vest în regiunea Mării Negre, în secolele XX-XXI. O perspectivă istorică

Ioana RIEBER – Evoluţia relaţiilor dintre NATO, UE, SUA şi Rusia

136

GEOECONOMIE

Chiang MIN-HUA – China’s economic role amid the prolonged war in Ukraine and implications for the United States

INCAS – Over 60 years of Romanian aerospace research and innovation

161

AQUAPROIECT SA

165

EUROTOTAL COMP

171

OMNIENT

175

INTERVENŢII ACTIVE ÎN ATMOSFERĂ SA

177

Cosmin Gabriel PĂCURARU – Rusia a stricat toată geopolitica energetică mondială!

183

STUDII DE CAZ

Joseph E. FALLON – “Down the rabbit hole”: consequences of U.S. and NATO geopolitical mistakes since 2001

Olivier DUPUIS – Europe struggles to face a new reality

233

Delfina ERTANOWSKA – (Un)Frozen conflict: Russian media and cyber propaganda – second front of war? Serbia – Kosovo case

.

237

Bianca STAN – Ameninţarea Rusiei la adresa infrastructurii de internet prin cablu submarin

.

241

Mohammed AL-NASSERY – Criza războiul dronelor

246

GEOGRAFIE POLITICĂ

Radu SĂGEATĂ, Nicolae GEANTĂ – Axe şi falii în dezvoltarea regională a României şi implicaţiile acestora pentru securitatea naţională

.

256

PUNCTE DE VEDERE

Yevhen MAHDA – «Prigozhyn’s ring» or «Wagner’s» flight in information space

.
278

Marian ZHYTARYUK, Victoria ZHYTARYUK – Kremlin leaders’ narratives about Ukraine and the West as means of historical manipulation with the aim to transform global geopolitical processes

.

280

Oleksandr RUSNAK – Soviet political technologies are still alive

.
292

SEMNAL EDITORIAL

Maria Magdalena POPESCU
COMUNICAREA STRATEGICĂ A INFORMAŢIILOR
– editura Top Form, Bucureşti, 2022 –

O analiză a circuitului tematic al evenimentului evidenţiază cum mass media expune publicul intens la un anumit tip de informaţie pentru a crea presiune, convingere (prin teoria cultivării), transferă informaţia din prezent în trecut şi apoi o readuce din nou în atenţie, într-o jonglare cu atenţia şi credibilitatea publicului ţintă, într-un exerciţiu de agenda setting, influenţând astfel percepţia publicului faţă de eveniment şi generând noi şi noi hărţi cognitive. Gândirea critică şi alfabetizarea mediatică, acţiunile de inginerie reversibilă în care informaţia este deconstruită şi comparată, analizată cu altele de acelaşi fel pot însă produce conştientizarea mediatică asupra unei informaţii originale, noi sau readuse din trecut. Lipsa lor însă determină indivizii să rămână în interiorul unor medii gestionate artificial, de unde nu se vede nimic în exterior, propria bulă informaţională, generată de selecţia motoarelor de căutare şi a reţelelor de socializare pe baza aprecierilor proprii anterioare, fără a conştientiza acest lucru. (…)
Problemele legate de epidemia informaţională, de infodemie, au implicaţii asupra democraţiei şi stabilităţii indivizilor, iar soluţia prezentată era acuitatea gândirii critice şi confruntarea informaţiei din media tradiţională cu media digitală, precum şi atenţia sporită la conţinutul digital, mai ales la ceea ce numim troli, filter bubble şi echo chamber, precum şi la diferenţierea dintre diferitele tipuri de dezinformare – mal-information (hărţuiri, exprimare violentă, hate speech, scurgeri de informaţie) sau dis-information (conţinut fals, conţinut impostor, conţinut fabricat, manipulat)
Pentru toate aspectele şi argumentele prezentate aici, dar şi pentru că actualitatea socială şi politică are o dinamică şi o volatilitate impredictibile, conştientizarea mediatică este un instrument important în înţelegerea tiparelor de inginerie inversă pentru gestionarea ostilă a informaţiei în sfera publică, pentru a putea disocia mesajul nou de cel vechi şi pe cel original de cel fals. Comunicarea strategică a informaţiilor explică, informează şi conştientizează publicul în egală măsură la toate aceste noi înfăţişări ale unor conflicte cognitive, parte a unui război neconvenţional fără precedent.

Florin BUŞTIUC
PREGĂTIREA CONTRAINFORMATIVĂ A PERSOANELOR
CU ACCES LA INFORMAŢII CLASIFICATE / NEPUBLICE
– editura Top Form, Bucureşti, 2022 –

Volumul reprezintă un demers de valorificare a unui concept ro-mânesc, existent în cultura de securitate, şi anume protecţia contra-informativă, concept bazat pe nevoia promovării unei percepţii pozitive a societăţii civile faţă de ideea de protecţie a valorilor şi intereselor organizaţionale şi statale, pentru că pregătirea contrainformativă are ca punct de gravitaţie persoana care are acces la informaţii clasificate sau nepublice, iar ca scop crearea unui „câmp de auto-protecţie” de către aceasta, în raport cu activităţi ostile de culegere de informaţii clasificate sau nepublice de către alte persoane sau entităţi adverse. (…) Cartea lui Florin Buştiuc încearcă şi reuşeşte să răspundă la
întrebări precum: Cine sunt adversarii? Cum acţionează aceştia? Unde / împotriva căror ţinte acţio-nează? Unde există vulnerabilităţi ale instituţiilor în protecţia informaţiilor clasificate sau nepublice? Factorii de decizie din aceste instituţii conştientizează necesitatea protecţiei acestor informaţii? Angajaţii sunt familiarizaţi cu rolul şi responsabilitatea lor în acest sens? Care este viitorul în ceea ce priveşte securitatea informaţiilor?
Autorul trage un semnal de alarmă cu privire la cât de simplu este pentru o entitate adversă să obţină date şi informaţii clasificate sau nepublice, inclusiv printr-o uzuală şi aparent nevinovată relaţionare interpersonală cu o persoană care are acces la aceste informaţii, rezultatul fiind afec-tarea majoră a intereselor şi valorilor şi intereselor organizaţionale şi instituţionale.
Ca atare, cartea lui Florin Buştiuc este şi o pledoarie în direcţia conştientizării factorilor de decizie, de pe diverse paliere manageriale, să valorizeze eventuale participări ale angajaţilor la cursuri de pregătire contrainformativă, ca o investiţie rentabilă în capitalul uman.
prof. univ. dr. Cristian BARNA

Alba Iulia Catrinel POPESCU
CELE «CINCI „INELE” ALE IMPERIULUI»
Marea strategie de transformare a Rusiei în hegemon al Eurasiei
– editura Top Form, Bucureşti, 2022 –

Prezenta analiză este un exerciţiu de logică geopolitică, bazat pe comportamentul geo-istoric al Rusiei şi pe legităţile geopolitice, care implică puterea pivot. Deşi timpul verbal folosit, din raţiuni stilistice, este cel prezent, cititorul este rugat să păstreze în minte condiţionalul optativ. Prin urmare, această strategie este posibilă, fără a putea fi o certitudine, dovedibilă numai printr-un document oficial al statului rus.
Numeroşi analişti au atribuit recenta „încălzire” a conflictului „îngheţat” ruso-ucrainean pe seama imprevizibilităţii şi instabilităţii psihice a liderului de la Kremlin, Vladimir Vladimirovici Putin. În cele ce urmează, se va vedea că acţiunile sale fac parte dintr-o Mare Strategie, ale cărei obiective au fost trasate în perioada domniei Ţarului Petru I (1672-1725) şi au fost urmărite spre materializare de către toţi urmaşii săi la tronul sau la fotoliul de conducător al Rusiei. O Mare Strategie, care porneşte de la modelul axial propus de geostrategul britanic Halford J. MacKinder (1861-1947), în care puterea pivot rusă reprezintă „axa geografică a istoriei”, iar restul lumii gravitează în jurul său, dispus pe semicercuri concentrice. O Mare Strategie imperială, expansionistă, care urmăreşte transformarea Rusiei în hegemon al Eurasiei. O Mare Strategie, pe care am numit-o «Cele cinci „inele” ale imperiului».

Bogdan TEODOR
DIN ISTORIA SERVICIILOR SECRETE ROMÂNEŞTI
– editura Top Form, Bucureşti, 2022 –

În sistemele democratice misiunea serviciilor de informaţii este stabilită prin intermediul cadrului legislativ, având atribuit rolul fundamental de a asigura acel climat pe care îl denumim securitate naţională. Tendinţele fireşti de a banaliza sau de a absolutiza rolul serviciilor de informaţii într-un stat democratic îşi pot găsi starea de echilibru prin cunoaşterea trecutului şi a tradiţiilor în acest domeniu. Cunoaşterea trecutului unui serviciu de informaţii contribuie la con-solidarea prestigiului său, element ce îi permite să îşi îndeplinească mai uşor misiunea pentru care a fost creat. (…)
Prin natura sa tema de cercetare propusă are un caracter multi-disciplinar, făcând necesară utilizarea metodelor specifice istoriei, cât şi elemente ale unor domenii mai noi, cum ar fi analiza de intelligence. Nevoia dezvoltării şi fundamentării unei culturi de securitate este demonstrată şi de modificările înregistrate de actualul context geopolitic. Faptul că nu există multe studii pe acest subiect în literatura de specialitate românească face un astfel de demers cu atât mai necesar, în special în contextul efortului de a construi o cultură de securitate şi intelligence la nivel naţional. Demersul ştiinţific necesar pentru a răspunde la întrebarea dacă putem vorbi despre o tradiţie a intelligence-ului românesc reprezintă un element de originalitate. Acest demers poate fi continuat printr-o cercetare viitoare, în încercarea de a stabili dacă elemente specifice domeniului intelligence se regăsesc doar în cazul Serviciului Secret sau putem vorbi de un fenomen de amploare, care a caracterizat în perioada interbelică întreaga comunitate de informaţii românească.

Ioana LEUCEA, Mihai SOFONEA
SCHIMBAREA ŞI SOCIETATEA INTERNAŢIONALĂ
– editura Top Form, Bucureşti, 2022 –

Schimbarea este un termen care dă fiori multor oameni… Ne este frică de schimbare, de nou, de necunoscut, de a greşi cu noi şi cu cei de lângă noi, de a „ne schimba” sau de „a fi schimbaţi”. Cu toate acestea, schimbarea este inevitabilă şi se produce în mod constant, fie că suntem conştienţi sau nu de acest fapt, prezentându-se ca o constantă la nivel micro şi macrosocial.
Dacă ar fi să întrebăm lumea despre schimbările ce se produc în societăţile din care aceştia fac parte, majoritatea ar susţine că lucrurile se îndreaptă într-o direcţie greşită. Problemele comune pe care le-ar nominaliza ar face referire la problematici conexe sărăciei, inflaţiei, scumpirilor, războiului, crizei imigraţiei, polarizării sociale, schimbărilor climatice, crizelor economice, pandemiei, lista fiind, cu siguranţă, mult mai cuprinzătoare. Aceste preocupări curente nu sunt specifice unei societăţi particulare sau unei populaţii anume: ideea că lumea devine mai dificil de gestionat este o opinie foarte răs-pândită la nivel internaţional. Cu toate acestea, populaţia de rând, societatea civilă într-un înţeles mai larg, nu este capabilă să identifice o anumită tendinţă care să conducă spre aceleaşi concluzii. (…) Se constată o stare agentică, aşa cum este prezentă în limbajul sociologic, a actorilor sociali care acţionează având acelaşi scop, de a beneficia de securitate şi de a trăi în pace cu sine şi cu cei similari.
Demersul acestei lucrări este reprezentat de oferirea unor repere conceptuale şi teoretice asupra schimbărilor care se produc la nivelul societăţii internaţionale, identificarea principalelor pârghii care produc efectul de levier al schimbării pe diferite niveluri, instituţionale, societale. Printre elementele identificate şi dezvoltate în lucrarea de faţă amintim: războiul cognitiv, populismul, liberalismul, constructivismul (fără a avea pretenţia de exhaustivitate).

Bogdan TEODOR
DIN LUMEA BALCANICĂ: CULTURĂ, GEOPOLITICĂ
ŞI SECURITATE.
Ilie Bărbulescu la Viaţa Românească (1910-1914)
– editura Top Form, Bucureşti, 2022 –

Volumul Din lumea balcanică: cultură, geopolitică şi securitate este o încercare de restituire documentară a 17 studii publicate de profesorul universitar, lingvistul şi filologul român Ilie Bărbulescu în paginile revistei Viaţa Românească, în perioada martie 1910 – ianuarie 1914 în rubrica „Din lumea balcanică”, a cărui prezentare este făcută în paginile cărţii, în contextul mai larg al prezentării revistei în schiţa monografică propusă. În acelaşi timp, volumul doreşte să aducă în atenţie un personaj interesant şi contradictoriu din istoria universitară românească a perioadei interbelice, Ilie Bărbulescu, cunoscut mai ales pentru atitudinea filogermană din Primul Război Mondial şi nu pentru volumele şi textele sale despre lumea balcanică – propunem în partea a doua a acestui studiu introductiv o scurtă schiţă biografică a autorului.

Nicolae ZAVERGIU
DIMENSIUNI, REPERE ŞI PERSPECTIVE PRIVIND SECURITATEA MARITIMĂ ŞI PORTUARĂ.

LOCUL ŞI ROLUL ROMÂNIEI LA MAREA NEAGRĂ
– editura Top Form, Bucureşti, 2022 –

De-a lungul timpului, Marea Neagră a fost descrisă ca fiind „zonă-tampon, care aşteaptă să fie luată în considerare” de marile puteri, sau „sinapsă strategică”. „Poziţia-cheie” de „conector geopolitic” este conferită de sistemul format din strâmtorile Bosfor şi Dardanele, care facilitează navigaţia dintr-o mare „închisă” spre Oceanul Planetar şi Peninsula Crimeea – un veritabil „bastion maritim”.
Până în anul 1991, Marea Neagră era aproape un „lac rusesc”, vectorul de proiectare a puterii navale sovietice în Marea Mediterană, poarta către mările calde din sud. Destrămarea URSS a modificat raporturile de putere la Marea Neagră, întrucât statele nou-apărute au micşorat zona de ţărm a nou-constituitei Federaţii Ruse, care caută să-şi conserve rolul geopolitic de „pivot”, pe care l-a jucat URSS în construirea şi menţinerea „arhitecturii Războiului rece al ţărmurilor”. Declaraţii de genul „bazinul Mării Negre şi Mării Azov se află în zona rusă de interes strategic” ori „Marea Neagră oferă Rusiei acces direct la cele mai importante rute globale” nu fac decât să sublinieze faptul că Rusia nu doreşte să-i fie afectate interesele geostrategice la Marea Neagră.
Acesta este contextul în care trebuie citită invazia militară rusă în Ucraina din 24 februarie 2022, care a startat un conflict, care se cronicizează, profilându-se interesul lui Putin de a rusifica sudul Ucrainei, pentru că acolo, din 2014, asistăm la militarizarea Crimeei, care este un punct strategic focal pentru Rusia la Marea Neagră. Mai mult, blocarea porturilor Ucrainei la Marea Neagră aduce în prim plan importanţa asigurării securităţii maritime şi portuare la Marea Neagră, date fiind atât rutele de transport cereale, cât şi ale altor produse vitale pentru întreaga omenire.
Meritul cărţii lui Nicolae Zavergiu este de a evidenţia vulnerabilităţile, ameninţările şi riscurile la adresa securităţii maritime şi portuare, în general, şi în regiunea Mării Negre, în particular, precum şi de a veni cu soluţii de eficientizare a mijloacelor şi metodelor de prevenire şi combatere a acestora.
prof. univ. dr. Cristian Barna

Silviu NATE (coord)
CHALLENGES AND DEVELOPMENT PATHS
FOR A COOPERATIVE IDENTITY IN THE BLACK SEA REGION
– editura Top Form, Bucureşti, 2022 –

West’s strategic oblivion of the Black Sea region has accentuated the vulnerability that Moscow has climbed in its desire to project regional hegemony. At the same time, Vladimir Putin used this strategic vacuum to attack Ukraine. His claims to return to the Soviet-era global order were declaratively and factually directed against NATO. Putin’s short-term option as a window of opportunity was to turn to historical revisionism by using the so-called frozen conflicts in the Wider Black Sea Region and the union with Belarus to extend pressure on Europe and NATO. Although Putin’s calculations have not proved to be very effective, his continuous main goal has been to change regimes, keep non-NATO countries in Russia’s orbit and encourage nationalism by inviting greedy states to revisionism. He relied on a weak European response and a fractured European relationship. The old European continent often faced Strategic Alzheimer’s, fleeing the traumatic confrontation with the episodes of its history. In the wake of the 2008 Russo-Georgian War and Russia’s illegal annexation of Crimea in 2014, Western Europe has been stuck in strategic blockage, being more absent than engaged. Xi Jinping seems to have allowed Vladimir Putin to perform a demonstrative geopolitical act while reaping the fruits of the Russian effort, crowned with failure or success. China is now in a better position than before February 24; therefore, the new context allows Beijing a series of strategic deceptions amid the backdrop of relational asymmetry with Moscow. Xi Jinping maintains his friendship with Vladimir Putin on economic and political matters while taking advantage of the weakening of Russia to achieve his interests in Central Asia. China can pursue its prospects of trade interconnection with Europe to the Black Sea, while the region represents a geopolitical crossroad in global calculus. The Black Sea highlights a map with disjointed perspectives and numerous failures resulting from different strategic cultures, easily exploited by Russia and China.
prof. dr. Silviu Nate

Alba Iulia Catrinel POPESCU
GEOPOLITICĂ ŞI GEOSTRATEGIE.
II. Geopolitica internă a statului
– editura Top Form, Bucureşti, 2022 –

Al doilea volum al Cursului de geopolitică şi geostrategie, adresat îndeosebi masteranzilor şi doctoranzilor, tratează geopolitica internă a statului. Adică acel bagaj esenţial de noţiuni, concepte, principii şi teorii fundamentale, care permite analiza dinamicilor geopolitice interne ale statului. Dinamici care îi pot spori puterea de stat sau, din contră, îl pot vulnerabiliza.
Vă invit să îl parcurgeţi cu atenţie. Veţi descoperi că nimic nu este întâmplător în fascinanta „lume” a geopoliticii. Că forma, locaţia şi mărimea teritoriului influenţează major comportamentul geopolitic al statului. Că analizând locaţia geografică a capitalei şi desenul cartografic al graniţelor putem să intuim evoluţia istorică a statului. Că ideea naţională nu este doar un simplu slogan, că pot exista populaţii fără state, dar nu şi state fără populaţii, că suveranitatea rămâne atributul suprem definitoriu al statului şi că puterea de stat, criteriul care ordonează şi ierarhizează mediul geopolitic internaţional, este produsul unor factori cuantificabili, pe care îi numim determinanţi.
Vă doresc lectură plăcută şi învăţare uşoară!
conf. univ. dr. Alba Popescu

Gheorghe MARIN, Romulus HÂLDAN
TRATAT DE SECURITATE MARITIMĂ
– Editura Militară, Bucureşti, 2022 –

Tratatul este cea mai amplă şi completă lucrare pe plan mondial dedicată subiectului securitate maritimă. S-a studiat timp de peste 10 ani o bibliografie vastă, iar scrierea propriu-zisă a lucrării a durat doi ani şi jumătate. (…) Volumul de peste 800 de pagini, structurat pe şapte capitole – Conceptul de securitate maritimă; Pericole şi ameninţări la adresa securităţii maritime; Organizaţii internaţionale implicate în promovarea şi asigurarea securităţii maritime – Structuri, direcţii de acţiune şi abordări conceptuale; Securitatea maritimă – abordări na-ţionale; Securitatea maritimă la Marea Neagră. Perspective conceptuale ale ţărilor cu ieşire la Marea Neagră; Viziunea României privind secu-ritatea maritimă; Concluzii – conţine 300 de figuri explicative complexe, care au ca scop atât reducerea volumului lucrării, dar şi înţelegerea mai uşoară a noţiunilor şi informaţiilor prezentate, peste 90% din aceste figuri explicative fiind creaţia proprie a autorilor.
Elaborarea lucrării a presupus traducerea, cu forţe proprii, a diferitelor documente şi informaţii despre securitatea maritimă, din peste 12 limbi (engleză, franceză, rusă, italiană, spaniolă, germană, poloneză, bulgară, ucraineană, turcă, georgiană, sud africană, indiană etc.). Lista bibliografică este imaginea exactă a volumului mare de informaţii studiate şi analizate pentru realizarea acestei lucrări şi include 240 de lucrări de autor, 179 de documente oficiale ale unor organizaţii naţionale, regionale şi ţări, 50 de lucrări fără autor specificat, apărute în diferite publicaţii şi în mass media, 12 documente ale unor organizaţii, forumuri şi instituţii independente şi 343 de site-uri, majoritatea aparţinând organizaţiilor internaţionale, zonale sau unor state.
Tratatul prezintă în mod amănunţit şi se analizează activitatea a opt organizaţii internaţionale care au activităţi în domeniul securităţii maritime, iar ceea ce priveşte ONU, sunt analizate trei dintre organizaţiile din structura acesteia, în principal, acordându-se un spaţiu considerabil Organizaţiei Maritime Internaţionale (IMO). Analiza este urmată de concluzii şi propuneri de completare sau modificare a unor acte normative extrem de importante, cum ar fi Convenţia asupra dreptului mării (1982); În continuare este prezentat în mod analitic modul cum este abordată problema securităţii în cazul unor ţări care sunt mari puteri maritime, puteri maritime majore (regionale), puteri maritime naţionale şi ca element distinct, analiza acestui aspect la nivelul continental. De asemenea este prezentat şi analizat în mod amănunţit modul cum este abordată securitatea maritimă de către ţările cu ieşire la Marea Neagră, dar şi de către organizaţiile regionale implicate în securitatea maritimă a Mării Negre;
În final este prezentată viziunea româniei privind securitatea maritimă fiind analizată activitatea în domeniu a tuturor structurilor implicate în securitatea maritimă, documentele elaborate în acest sens, structura organizatorică şi atribuţiile specifice acestor structuri. Sunt avute în vedere 5 structuri naţionale implicate, iar în cazul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii sunt prezentate şi analizate toate structurile sale componente care au legătură cu securitatea maritimă (11 structuri la nivel naţional, precum şi zecile de structuri regionale sau locale subordonate). Analiza este însoţită de concluzii şi propuneri. Lucrarea, ce vine cu propuneri la nivel sistem pentru îmbunătăţirea activităţii naţionale în domeniul securităţii maritime, se bucură de aprecierea unanimă a unor specialişti de prestigiu în domeniu, sugestiile celor care au făcut aceste aprecieri regăsindu-se în lucrare.

Marcin Wojciech SOLARZ (editor)
GEOGRAFICZNO-POLITYCZNY ATLAS POLSKI /
ATLAS OF POLAND’S POLITICAL GEOGRAPHY
– Ministerul Culturii şi al Patrimoniului Naţional din Polonia,
Universitatea din Varşovia (ediţia a II-a), 2022 –

Reeditat după numai patru ani, într-o ediţie considerabil extinsă, completată şi actualizată în raport de noile provocări geopolitice ale momentului, Atlasul de Geografie Politică al Poloniei, apărut sub patronajul Preşedinţiei Poloniei, se numără printre iniţiativele editoriale menite să jubileze aniversarea unui secol de la independenţa acestei ţări (1918). Realizat în format A4, într-o concepţie grafică modernă, sub coordonarea prof. dr. habilitat M-W. Solarz de la Universitatea din Varşovia, atlasul reuneşte un bogat conţinut cartografic din sfera istoriei, geopoliticii, geografiei şi toponomasticii, structurat în secţiuni.
Atlasul de Geografie Politică a Poloniei, realizat bilingv (în poloneză şi engleză), în opt secţiuni – Polonia în spaţiu şi timp; Frontiere, teritoriu şi memoria locurilor; Dezvoltare; Statul şi politicile; Toponimia geografică; Diaspora poloneză şi minorităţile din Polonia; Influenţele Poloniei în lume; «Tempus calamitatum» – reprezintă, prin tematica inedită şi rigoarea ştiinţifică cu care a fost realizat, o lucrare cartografică de referinţă pentru Polonia şi Uniunea Europeană, ce poate servi ca model şi în elaborarea altor atlase naţionale cu tematică similară.
conf. univ. dr. Radu SĂGEATĂ

Mihai SOFONEA
SOCIOLOGIE GENERALĂ
– editura Top Form, Bucureşti, 2022 –

Prezenta lucrare doreşte să ofere o perspectivă asupra unora dintre ariile de studiu ale sociologiei. Oricum, mă voi simţi tributar incompletei abordări a subiectelor şi ideilor prezentate în această lucrare, limitările fiind date atât de dinamica socială specifică societăţii internaţionale, cât şi de multitudinea de faţete şi de problematici prezente în universul sociologic. Astfel, voi recurge inclusiv la anumite scurtături metodologice cu privire la elaborarea unor instrumente de investigare sociologică a unor arii de interes prezentate în această lucrare (limitându-mă la prezentarea acestora şi nu la logica întocmirii), fiind pe deplin con-ştient de limitările auto-impuse în elaborare, întrucât modul în care investigăm universul social constituie particularitatea metodologiei cercetării în ştiinţele sociale.
Precum există o dezvoltare „în două viteze”, sintagmă folosită adesea pentru a sublinia inechităţile dintre societăţile europene în special, aşa există şi o „sociologie în două viteze”. Prima este tributară cunoaşterii ştiinţifice şi teoretice clasice în sociologie, fără de care nu putem înţelege societatea aşa cum a fost aceasta percepută din vechile timpuri până astăzi; a doua „sociologie” face apel la perspectivele sociologice contemporane, prezentate în ediţiile sociologice de ultim deceniu, care relevă descoperiri covârşitoare, ce nu au fost pe deplin înglobate în cunoaşterea sociologică curentă. Pentru a avea un exemplu concret în acest sens fac apel la ceea ce reprezintă social-media în ziua de astăzi, la problematica colaterală a investiţiilor sociale, la era internetului 3.0, la „metaverse” etc.”

APARIŢII EDITORIALE:
Colecţia GeoPolitică
Seyed A. (Vahid) Akbar Geopolitical Functions of Tourism and Its Impacts to Iran and Persian Gulf Region
Cristina Alexandrescu Afganistan între mit şi realitate
Constantin Anechitoae Geopolitica sistemelor maritime
Cristian Barna Al-Qaida vs. Restul lumii: după 10 ani
Cristian Barna Cruciada Islamului? (ediţia a II-a)
Cristian Barna Jihad în Europa (ediţia a II-a)
Cristian Barna Jihad în Europa. În numele Califatului terorii! (ed. a III-a rev. şi ad.)
Cristian Barna Terorismul, ultima soluţie? (ed. a II-a, revizuită şi adăugită)
Cristian Barna Terorismul, ultima soluţie? Mărirea şi decăderea Al Qaīda
Cristian Barna (coord.) Sfârşitul terorismului şi noua (dez)ordine mondială
Alex Berca Ucraina – un punct de vedere geopolitic
Anna Eva Budura Triumful Dragonului (ediţia a II-a, revizuită şi adăugită)
Cornel Caragea Europa – între integrare şi fragmentare. „Precedentul Kosovo”
Irena Chiru, Cristian Barna (coord.) Contraterorism şi securitate internaţională
Ionuţ Constantin Evoluţii geopolitice în Asia Centrală
Ionuţ Constantin Noi evoluţii geopolitice în Asia Centrală
Ionuţ Constantin Rusia: paradigma eurasiatică, între teorie şi realităţi geopolitice
Maria Cristina Chiru, Irena Chiru Femei kamikaze – terorism la genul feminin
Ezzatollah Ezzati Geopolitica în secolul XXI
Teodor Frunzeti, Sebastian Oprescu Lumea marilor puteri (2011-2013)
Stelian Gomboş Vorbirea despre Biserică şi Stat – între curs şi discurs
Iqbal Hajiyev Geopolitica spaţiului Caspic şi Central-Asiatic (1991-2003)
Iqbal Hajiyev Reviving the Great Silk Road – The Case of Azerbaijan
Mihai Hotea Conflicte rasiale – o perspectivă geopolitică a lumii în care trăim
Ioana Ionescu, Imanuela Ionescu Federaţia Rusă şi Uniunea Europeană la începutul sec. XXI
Faxri Karimli Relaţiile dintre Republica Azerbaidjan şi România (1993-2004)
Iulian Lăzărescu Valenţele complexului fluvio-maritim asupra securităţii regionale
Liviu Luca, Roxana Dumitrache Criza unui model de dezvoltare – România 2010
Răzvan Munteanu Impactul Primăverii Arabe asupra dinamicii relaţiilor de putere în Orientul Mijlociu
Silviu Nate Geopolitica unei lumi imperfecte
Nicolae Niţu Destrămarea Iugoslaviei
Alba Iulia Catrinel Popescu Ce se ascunde în spatele Boko Haram?
Alba Iulia Catrinel Popescu Geopolitică şi pandemie
Alba Iulia Catrinel Popescu Tratat de geopolitică
I. Geopolitica puterii maritime
II. Geopolitica puterii continentale
Maria Postevka, Vladimir Zodian Ucraina, trasee energetice alternative şi relaţiile cu statele din Europa Centrală şi Zona lărgită a Mării Negre
Maria Postevka Politică şi energie în Est – cazul Ucrainei
Tabriz Qarayev Relaţia României cu statele din Caucazul de Sud
Vasile Simileanu Asimetria fenomenului terorist
Vasile Simileanu Conflicte asimetrice
Vasile Simileanu, Radu Săgeată Geopolitica României (ediţia a II-a)
Vasile Simileanu Geopolitica spaţiului carpato-danubiano-pontic
Vasile Simileanu Geopolitică şi Centre de putere
Vasile Simileanu Radiografia terorismului
Vasile Simileanu România în „Ochiul Uraganului”
Vasile Simileanu România. Tensiuni geopolitice
Vasile Simileanu Geopolitica spaţiului islamic
I. Statele islamice, actori geopolitici contemporani
II. Centre de putere şi actori islamici regionali
III. Spaţiul islamic – geopolitică aplicată
IV. Crizele şi conflictele spaţiului islamic
V. Spaţiul islamic şi globalizarea
VI. Civilizaţia islamică şi cultura globală
Marcela Săgeată Lumea islamică: o reţea dinamică de sisteme
Sergiu Tămaş Ordinea mondială. Idei şi realităţi contemporane
Constantin Vlad Solilocvii, Solilocvii 2, Solilocvii 3, Solilocvii 4, Solilocvii 5
Corneliu Vlad Iranul, la rece
Corneliu Vlad Cuba – zece sfidări
Corneliu Vlad Rusia, după URSS…
Corneliu Vlad, Radu Golban Holograma Europa
Emil Vlad, S. Oprescu, Ş. Zodian Gânduri despre lume. 2017
Emil Vlad, Ş. Zodian Gânduri despre lume. 2018
Emil Vlad, C. Radu, Ş. Zodian Gânduri despre lume. 2020

Colecţia GeoEconomie
Daniela Antonescu Dezvoltarea regională – tendinţe, manifestări, instituţii
C. Ariton (coord.), S. Oprescu, R. Dumitrache Politici de creştere şi dezvoltare
Dan Marcel Bărbuţ Strategia energetică în contextul securităţii moderne
George Dumitrache Puterea petrolieră în România şi Uniunea Europeană
George Dumitrache Strategii petroliere în România
Radu Golban România: alternative la corsetul UE
L. Luca (coord.), R. Dumitrache, T. Verbschi Modelul social european în impas?
Dorinel Mihai Mucea Piaţa energiei electrice din România
Dorinel Mihai Mucea Privatizare în domeniul utilităţilor publice
Dorinel Mihai Mucea Strategii şi mecanisme economice pentru creşterea rolului României pe piaţa europeană de energie regenerabilă
S. Oprescu (coord.), L. Toader, R. Dumitrache, M.V. Zodian, T. Verbschi
Dezvoltare durabilă, politici publice şi administraţie în România
Cosmin Gabriel Păcuraru România – energie şi geopolitică
Liviu Rotaru Politici şi strategii de dezvoltare la începutul mileniului III
Liviu Toader Politica financiară, fiscală şi bugetară

Colecţia Intelligence
Consuela Avram Intelligence şi arta guvernării
Cristian Barna, Adrian Popa Forme de manifestare a terorismului în societatea contemporană
Florin Buştiuc Pregătire şi protecţie contrainformativă
I. Elicitare.ro
Florin Buştiuc Pregătirea contrainformativă a persoanelor cu acces la informaţii clasificate / nepublice
Ionuţ Corduneanu Competitive Intelligence. O perspectivă din domeniul energetic
Florentina Hăhăianu Explorarea competenţei socio-emoţionale în Intelligence
Cristian Istrate Introducere în studiile de Intelligence. Ghid pentru societatea civilă
Daniel-Nicolaie Leonte Contribuţia Intelligence la elaborarea deciziilor proactive în domeniul politico-militar
Ioana Leucea, Bogdan Teodor
Introducere în studii de Intelligence. Teme şi note de curs
Florin Popescu Securitatea bazelor de date
Bogdan Teodor Din istoria serviciilor secrete româneşti. Note de curs
Sorin Topor Terorismul cibernetic
Nicolae Ţîbrigan, Răzvan Munteanu, Mihai Bârsan, Radu Cupcea
Ghid practic de Fake Checking

Colecţia GeoStrategie
Dorel Buşe, Cosmin Olariu Continuumul criză-conflict în războaiele arabo-israeliene
Diana Chiş-Manolache Fenomenul terorist. Tratat despre fenomenul terorist şi combaterea acestuia din perspectiva studiilor de securitate şi apărare
Cătălin Cioacă (coord.) Dimensiunea de securitate a conflictelor din Zona gri
Luminiţa Ludmila Cîrnici (Anica) Terorismul european şi impactul asupra securităţii naţionale
Marin Cruceru, Carmen Mureşan Bioterorismul şi pandemiile – riscuri de securitate în sec. XXI
Iulian Dinulescu Fanatismul religios legionar: de la apariţia în România la promovarea de către extrema dreaptă din SUA
Răzvan Grigoraş Previziunea securităţii
1. Previziunea securităţii
2. România – Orizont 2035 (patru anotimpuri)
3. Risc şi oportunitate în Securitatea Naţională
4. Metode ştiinţifice prospective în Securitatea naţională
Gheorghe Nicolaescu Gestionarea crizelor politico-militare
Răzvan Munteanu Impactul Primăverii Arabe asupra dinamicii relaţiilor de putere în Orientul Mijlociu
Răzvan Munteanu, Nicolae Ţîbrigan NATO pe înţelesul tinerilor
Adrian-Vasile Popa Impactul operaţionalizării Canalului Istanbul asupra Convenţiei de la Montreux
Alba Iulia Catrinel Popescu Spaţiile de dominaţie ale imperiului. Marea strategie de transformare a Rusiei în hegemon al Eurasiei
Maria Magdalena Popescu Comunicarea strategică a informaţiilor
Marius Roşu Migraţii versus Terorism: impact regional şi global
Nicolae Zavergiu Dimensiuni, repere şi perspective privind securitatea maritimă şi portuară Locul şi rolul României la Marea Neagră
Informaţii. Management. Putere
Gheorghe Nicolaescu, Vasile Simileanu
I. Managementul sistemelor informaţionale
II. Războiul informaţional
Gheorghe Iliescu III. Conexiuni între procesele socializante şi securitatea naţiunii
Dan Mircea IV. Managementul influenţării sociale în conflictele moderne

Colecţia Comunicare
Ruxandra Buluc Strategii discursive
Ruxandra Buluc Atractivitatea Fake News
Polixenia Olar A communication kit – Some tools for Public Communication
Polixenia Olar A little help with Public Communication
Polixenia Olar A view of the world as reflected in Noam Chomsky’s Failed States
Polixenia Olar Întâlniri interculturale în dinamica globală
Maria Magdalena Popescu Comunicarea 2.0 – instrument al noii diplomaţii publice
Maria Magdalena Popescu Comunicarea în mediul digital
Ciprian Pripoae-Şerbănescu Comunicarea publică – de la reprezentarea realităţii la propagandă

Colecţia Sociologie
Cristina Alexandrescu Divorţ prin SMS
Mădălina Virginia Antonescu Metropola sec. XXI din perspectiva creştin-ortodoxă
Irena Chiru Imaginea României în lume
Ioana Veturia Ciupercă Nicolae Titulesco – L’européen avant l’heure
Silviu Dumitrache Muncă şi capital în Uniunea Europeană şi România
Silviu Dumitrache, Tania Verbschi România – Probleme economico-sociale (2004-2011)
Stelian Gomboş Oameni şi cuvinte – portrete şi descrieri
Stelian Gomboş Vorbire şi convorbire cu oameni aleşi
Ioana Leucea, Mihai Sofonea Schimbarea şi societatea internaţională
Ioana Leucea Identităţile în epoca de aur a globalizării
Carmen Răceanu Negrutzi Bănci şi societate în România
Mihaela Teodor Serbia în contextul extinderii Uniunii Europene
Măriuţa Lorena Ţăruş Donarea şi transplantul de organe. Studiu calitativ…
Meda Udroiu Tinerii din România şi terorismul

Colecţia Management
Polixenia Olar, Ioan Deac Comunicare şi cultură organizaţională

Colecţia Academica
Răzvan Constantin Caratănase Gravura ca artă majoră
Eda Maliche Ciorabai Suicidul
Eda Maliche Ciorabai Tratat de Psihiatrie
A. Didilescu, A. Coricovac, M. Andrei Embriologie generală
Institutul de istorie A.A. Bakihanov, al Academiei Naţionale de Ştiinţe din Azerbaidjan
Hanatul Irevan
Institutul Naţional de Optoelectronică I never knew that about…
vol. I, II Biserica Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena – Măgurele
vol. III Biserica „Adormirea Maicii Domnului” – Mânăstirea Tismana, jud. Gorj
vol. IV Evaluarea stării de conservare a unor situri rupestre din zona Aluniş-Bozioru (Munţii Buzău), incluse în patrimoniul cultural naţional
Victor Lotreanu Actualităţi în imunologie
Aliodor Manolea Prelucrarea informatizată a datelor
Alba Iulia Catrinel Popescu Geopolitică şi geostrategie
vol. I. Şcolile de gândire geopolitică
vol. II. Geopolitica internă a statului
Nicolae N. Puşcaş Lasere
Marius Salvadore Stanciu Despre moartea duhovnicească şi moartea trupească
Radu Ştefan Vergatti Din problematica umanismului românesc
Cursuri editate în colaborare cu Editura Universităţii de Apărare:
Gheorghe Nicolaescu, Vasile Simileanu
Războiul informaţional Sistemul informaţional
Lupta informaţională Sisteme de management
Globalizarea informaţiei Restructurarea sistemelor informaţionale
Comunicarea în cadrul sistemelor informaţionale
Gheorghe Nicolaescu
Sisteme de management Globalizarea informaţiei
Informaţii şi reţele Aspecte metodologice ale războiului informaţional

Colecţia Psihologie / Academica
Eda Maliche Ciorabai Tratat de Psihologie medicală şi elemente de psihopatologie
Gabriel Jari Profilul psihologic al piloţilor care execută misiuni cu grad de risc ridicat
Aliodor Manolea Aplicabilităţi militare ale stărilor amplificate ale conştiinţei în războiul transpersonal (ediţia a II-a, revizuită)
Aliodor Manolea Dinamica grupurilor
Aliodor Manolea Psihologia muncii
Aliodor Manolea Psihologia stărilor amplificate ale conştiinţei.
Acţiunea beligenă şi influenţa psiho-informaţională distală
Aliodor Manolea Războiul transpersonal: realitate sau ficţiune în contemporaneitate?
Aliodor Manolea Transpersonal war – experimental research.
Ciprian Pripoae-Şerbănescu Subconştient, comunicare, sens

Colecţia Filosofie
George Hălărescu Globalizarea. Reflecţii asupra guvernării lumii în care trăim
Constantin Vlad Eseuri
Constantin Vlad Scrieri târzii

Colecţia Juridică
Namik Aliev Dreptul internaţional şi conflictul din Nagorno-Karabah
Constantin Anechitoae Introducere în drept internaţional maritim
Constantin Anechitoae, Felicia Surugiu Organizaţii şi Convenţii Maritime Internaţionale
Constantin Anechitoae, Felicia Surugiu Organizaţii Maritime Internaţionale
Corina Andreea Baciu Rezerva proprietăţii în dreptul internaţional privat
Gabriel Catalan Organizarea, funcţionarea şi reformarea CS al ONU
Alexandru-Cristinel Chiţu Influenţa dreptului internaţional asupra geopoliticii contemporane
Ikbal Sibel Safi Evaluation of Human Rights in Turkey

Colecţia GeoIstorie
Mustafa Ali Mehmet Türk Tarihinden Sayfalar (Hunlardan Günümüze kadar)
Anna Eva Budura Şaptezeci de primăveri şi toamne: cu China în mintea şi inima mea
Anna Eva Budura China – vieţi în vâltoarea istoriei
Anna Eva Budura Diplomaţia chineză – premise istorice şi spirituale (ediţia a III-a, rev. şi ad.)
Ramiz Mehtiev Zece ani care au schimbat Azerbaidjanul: 2003-2013
Constantin Nicolae Dunărea de Jos şi Nordul Pontic: interferenţe istorice (în special sec. IV-VII)
Cristi Rusin Originile ideologice ale grupării teroriste Boko Haram
Bogdan Teodor Din lumea balcanică: cultură, geopolitică şi securitate. Ilie Bărbulescu la Viaţa Românească (1910-1914)
Călin Vlad România şi Marile Puteri: 1944-1947. De la Convenţia de Armistiţiu la Tratatul de Pace
Corneliu Vlad Şi totuşi, Revoluţia Română
Emil Vlad, Şerban Zodian Istorie şi diplomaţie secretă (1945-1991)
Vladimir Zodian, Cătălin Radu, Şerban Zodian
Imperiul SUA la apogeu. Epoca Clinton
*** Dobrogea în contextul Primului Război Mondial
Colecţia Geografie Politică
Nicholas Dima Jurnal etiopian
Silviu Costachie Evreii din România. Aspecte geografice
Silviu Costachie Evreii din România. Aspecte etnogeografice
Dănuţ-Radu Săgeată Modele de regionare politico-administrativă
Dănuţ-Radu Săgeată Deciziile politico-administrative şi organizarea teritorială

Proceedings
*** Challenges and Development Paths for a Cooperative Identity in The Black Sea Region
*** Conflicte îngheţate şi asimetrice – diplomaţie, drept umanitar, geopolitică, strategii de securitate
*** Democratizarea statelor musulmane ca efect al „Primăverii Arabe”
*** Despre OSCE şi provocările lumii actuale
*** Dialogul Occident – Orient: abordări geopolitice
*** Dreptul internaţional umanitar în epoca globalizării
*** Emerging Importance of Wider Black Sea Area Security
*** Evoluţii geopolitice în spaţiul islamic
*** GeoIntelligence şi securitate în mediul global
*** GeoIntelligence: de la Informaţii la Fake News
*** Geopolitica Turciei pe noul Drum al Mătăsii – diplomaţie, strategii de securitate, competitivitate
*** Gestionarea crizelor politico-militare şi umanitare
*** Gestionarea imaginii de ţară
*** Implicaţiile migraţiilor şi conflictelor din Orientul Mijlociu asupra Turciei
*** Marea Neagră – Transformări geopolitice
*** Moştenirea culturală turcă în Dobrogea
*** Noile dimensiuni ale strategiilor energetice în Orientul Mijlociu şi Nordul Africii
*** Orientul Mijlociu – provocări şi certitudini
*** Priorităţi în domeniul comunicării inter-instituţionale dintre structurile de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, în perioada post-aderare
*** Război hibrid la Marea Neagră. De la fake-news la confruntare militară
*** Războiul resurselor: geopolitică şi strategii de securitate
*** Strategiile de securitate ale Turciei în Orientul Mijlociu
*** Securitatea resurselor – timpul marilor schimbări –
*** Terorism şi protecţie antiteroristă
*** Terorismul – cauze şi implicaţii de ordin geopolitic
*** Trilaterala România – Ucraina – Moldova: Diplomaţie şi bună guvernare
*** Trilaterala România – Ucraina – Moldova: geopolitică şi strategii de securitate
*** Turcia de la Atatürk la Uniunea Europeană

Colecţia Geografie
Nicolae Geantă Dinamica populaţiei în arealul adiacent municipiului Câmpina
Nicolae Geantă Dinamica industriei petroliere în arealul adiacent municipiului Câmpina
Nicolae Geantă Dinamica urbană a mun. Câmpina şi impactul său în arealul de influenţă
Nicolae Geantă Dinamica restructurării postdecembriste în municipiul Câmpina
Elena Matei Ecoturism

Colecţia Artă Militară
I. Bălăceanu, D. Dumitru, I.C. Ioana Potenţialul de luptă al forţelor terestre în context NATO
Ion C. Ioana Aspecte militare şi cerinţe ale luptei împotriva terorismului şi crimei organizate
I.C. Ioana, D. Dumitru, I. Martin Tipologia operaţiilor desfăşurate de Forţele Terestre în mediul intern şi internaţional

Beletristica
Valentin Gabriel Albu Gogu
Alex Bacall Ayahuasca
Ioana Balu Captivă între lumi
Sorin Cheţe 3 x 13 – Poezie
Ioana Veturia Ciupercă Le Triptyque de L’amour
Horia Gârbea Azerbaidjan – Focul viu
Stancu Lică Spre grădina poeziei
Sava Liţoiu Eu sunt cel condamnat la moarte
Sava Liţoiu Nu trageţi, vă rog, în poet
Victor Lotreanu Confesiuni în alb
Loredana Tifiniuc Spectacolul din culise
Carmen Lidia Tocaiuc Soarele şi Regina Nopţii
Constantin Vlad Jurnal

Revista GeoPolitica

nr. 1 Integrarea României în NATO
nr. 2 -3 Integrare Euro-Atlantică
nr. 4 -5 Geopolitica minorităţilor
nr. 6 Geopolitica spaţiului ponto-danubian
nr. 7 -8 Geopolitica conflictelor sfârşitului de mileniu
nr. 9 -10 Incursiune în Islam
nr. 11 Tensiuni geopolitice induse de ţinuturile istorice
nr. 12 Terorism şi mass-media
nr. 13 Uniunea Europeană…, încotro?
nr. 14-15 Marea Neagră – confluenţe geopolitice
nr. 16-17 Spaţiul ex-sovietic – provocări şi incertitudini
nr. 18 România – Terra Daciae
nr. 19 Falii şi axe geopolitice
nr. 20 Regiuni de cooperare transfrontalieră – surse de conflict sau de stabilitate?
nr. 21 Provocarea dragonilor – miracolul chinez
nr. 22 The Iran Geopolitical Perspectives
nr. 23 Asimetria resurselor energetice
nr. 24 Noua geopolitică a Rusiei
nr. 25 Turcia: punte euro-asiatică
nr. 26 Globalizarea relaţiilor intercivilizaţionale
nr. 27 Infrastructuri critice – Strategii Euro-Atlantice
nr. 28 Conflicte îngheţate în spaţiul Euro-Asiatic
nr. 29 Criza mondială
nr. 30 Marea Mediterană
nr. 31 România între Imperii
nr. 32 Axa Ponto-Caspică
nr. 33-34 Orientul Mijlociu Extins
nr. 35 Africa
nr. 36-37 Geopolitica SUA
nr. 38 Ucraina, între Est şi Vest
nr. 39 Axa ponto-danubiană – axă strategică
nr. 40 Azerbaidjan – actor geopolitic regional
nr. 41-42 Axa Ponto-Baltică
nr. 43 Criza unui sistem? – de la „Primăvara Arabă” la „Occupy Wall Street”
nr. 44-45 Noua (dez)ordine mondială
nr. 46 Regiunea Golfului – o perspectivă geopolitică
nr. 47 Irak – strategii energetice şi de securitate
nr. 48 Turcia – Diplomaţie şi putere
nr. 49-50 Europa la răscruce. De la Statul Naţional la federalizare
nr. 51 Strategii nucleare şi de securitate
nr. 52 Washington – Beijing – Moscova: Triunghiul geopolitic al viitorului
nr. 53 Cyber Security – Informaţia este o armă!
nr. 54-55 Lumea în mişcare (Redesenând harta lumii…?!)
nr. 56 Noul Drum al Mătăsii – provocări şi certitudini
nr. 57 Gambitul Reginei: geopolitică la Marea Neagră
nr. 58 GeoIntelligence: geopolitica informaţiilor
nr. 59 Ascensiunea Arabiei Saudite – de la regional la internaţional
nr. 60 Faţetele Democraţiei
nr. 61 Securitatea cibernetică: geopolitică, riscuri, strategii
nr. 62 Target: Europe!
nr. 63 MENA – între terorism şi securitate
nr. 64-65 Provocări geostrategice în estul Europei
nr. 66 Resetarea Uniunii Europene
nr. 67 Muntenegru – geopolitică şi securitate
nr. 68-69 Caucaz – reconciliere şi reconstrucţie
nr. 70 Proiecţii geopolitice pe Falia Eurasiatică
nr. 71 Orientul Mijlociu – diplomaţie, geopolitică, securitate
nr. 72 Africa „fluidă”
nr. 73 De la Conflictele îngheţate… la Războiul hibrid (I)
nr. 74 De la Conflictele îngheţate… la Războiul hibrid (II)
nr. 75 Orientul Îndepărtat …de la Doctrina Monroe la America First
nr. 76 România 1918-2018
nr. 77 România 2019.eu
nr. 78-79 Marea Neagră – Strategii 2020
nr. 80 Pakistan: a Rising Global Player
nr. 81 Trianon: 1920-2020
nr. 82 Orientul Mijlociu Extins – între revoltă şi haos constructiv (I)
nr. 83 Orientul Mijlociu Extins – între revoltă şi haos constructiv (II)
nr. 84 2020: Lumea în schimbare. Punct …şi de la capăt (I)
nr. 85 2020: Amurgul democraţiei? Punct …şi de la capăt (II)
nr. 86 Geopolitică şi (in)securitate (I) – Pandemie şi securitate
nr. 87-88 Geopolitică şi (in)securitate (II) – Criza de identitate
nr. 89-90 Inteligenţa Artificială: a cincea dimensiune a geopoliticii
nr. 91 Infrastructuri critice emergente I. – Geopolitică şi rezilienţă
nr. 92-93 Infrastructuri critice emergente II. – Riscuri geopolitice
nr. 94 Marea Neagră în vortexul geopolitic (I)
nr. 95 Marea Neagră în vortexul geopolitic (II)
nr. 96-97 Centre de putere. Axe şi falii geopolitice

Comenzi şi abonamente la:
Editura Top Form
Bucureşti, str. Turda 104, sect. 1,
tel. 0314 298 400, 0722 207 617, 0722 704 176
www.geopolitic.ro; www.edituratopform.com; www.geopoliticamagazine.com
editura.topform@yahoo.com; editura.topform@gmail.com; geopolitica.magazine@yahoo.com

.