MAREA NEAGRĂ- STRATEGII 2020

GeoPolitica^®

Revistă de Geografie Politică, Geopolitică şi Geostrategie

Bucureşti 2019

Anul XVII, nr. 78-79 (2 / 2019)

SUMAR

Dorin POPESCU – Black Sea First: drumul către cabina de comandă

Vasile SIMILEANU – Interviu cu Excelenţa Sa doamna Füsun ARAMAZ , Ambasador al Republicii Turcia în România
Vasile SIMILEANU – Interviu cu Excelenţa Sa domnul Mihai GRIBINCEA, Ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti
Vasile SIMILEANU – Interviu cu domnul Viceamiral dr. Alexandru MÂRŞU, Şeful Statului Major al Forţelor Navale Române
SCOMAR – Sistemul complex de observare, supraveghere şi control al traficului la Marea Neagră
Vasile SIMILEANU – Interviu cu domnul dr. ing. Cătălin NAE, Preşedinte şi director general INCAS
Vasile SIMILEANU – Interviu cu doamna ing. Liliana DRĂGAN, Director General AQUAPROIECT

Vasile SIMILEANU – Sistemul geopolitic al Mării Negre
Adrian FILIP – Geopolitica Mării Negre – o geopolitică în continuă schimbare
Vasile NAZARE  – Semnificaţia geopolitică şi geostrategică a bazinului Mării Negre. Rivalitate şi cooperare în spaţiul pontic
Georgiy OLKHOVSKY – Miza geopolitică a Mării Azov
Constantin HLIHOR – Perenitate şi discontinuitate în dinamica rivalităţilor geopolitice şi geostrategice din Regiunea Mării Negre9

Alexandru GRUMAZ –  Marea Neagră: de la „lac rusesc” la spaţiu de securitate al Europei
Silviu NATE – Opţiuni defensive aliate în bazinul Mării Negre
Romulus HÂLDAN – Portavionul Crimeea
Joseph E. FALLON – Ukraine: NATO’S Failed Strategy
Süreyya YİĞİT – Turkish Black Sea Strategies
Octavian SERGENTU – Marea Neagră – Strategii 2020: o perspectivă strategică

Vladimir KARYAKIN – Fifty Shades of Hybrid War in the Ukraine Southeast
Mar’yan ZHYTARYUK – Media Fakes and Fake Checking as Means of Realization and Opposition in the Information War Kremlin vs WEST – Black Sea themes
Mihaela TEODOR, Bogdan-Alexandru TEODOR – Fenomenul fake news în Regiunea Mării Negre. Iniţiative Fact-checking2

Radu SĂGEATĂ – Statele de la Marea Neagră

Dan Marcel BĂRBUŢ – Turkish Stream. Oportunitate sau impas
Cosmin Gabriel PĂCURARU – Managementul strategiei energetice româneşti şi strategiile ţărilor din Zona Extinsă a Mării Negre
INCAS – Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Aerospaţială „Elie Carafoli” – INCAS – Over 60 years of Romanian aerospace research and innovation
AQUAPROIECT SA

Glauco D’AGOSTINO – Ethnic Identities of the Black Sea People: Living Together in Diversity

Dorin POPESCU – Dialoguri consolidate între experţi geopolitici din România şi Ucraina Oleksandr RUSNAK – Romanian – Ukrainian Expert Dialogue on Hybrid Threats in the Region Monica TODORAN – Agresiunea hibridă ca o nouă formă de politică externă: 5 ani de experienţă de contracarare internaţională a ocupării teritoriilor ucrainene de către Federaţia Rusă Leonard ULMEANU-ANGELESCU – AERODAYS 2019 Bucureşti – punct de referinţă pentru viitorul aeronauticii europene Marin GHERMAN – Tendinţe actuale în cooperarea regională dintre Ucraina, România şi Republica Moldova  Vasile SIMILEANU – UCRAINA – 7 zile între război şi pace – Vasile SIMILEANU – Documentare în Donbas Cosmin Gabriel PĂCURARU – GeoPR regional ucrainian în diferite interpretări

Răzvan GRIGORAŞ -  Marea Neagră în 2035 - între lideri şi învinşi
Henning JESSEN, Dimitrios DALAKLIS - Examining the Effectiveness of Ukrainian Measures to Close Crimean Ports
Oleksandr RUSNAK - Ukraine at the Turning Point: from the Revolution of Dignity to the Aggression of Russian Federation
Yevhen MAHDA - Hybrid Electoral Weapon of Russia
Süreyya YİĞİT - The Occupation of Donetsk, Azov Crisis and the 2019 Presidential Election
Aidun CURT-MOLA - Tătarii din Crimeea şi patria lor „mamă”, după 5 ani
Bogdan-Alexandru TEODOR, Mihaela TEODOR - Anti-terrorist Action on Board of Airplanes in the Black Sea Area The case of the Romanian special division “Şoimul”04

Aliodor MANOLEA – APLICABILITĂŢI MILITARE ALE STĂRILOR AMPLIFICATE ALE CONŞTIINŢEI ÎN RĂZBOIUL TRANSPERSONAL
Editura Top Form, Bucureşti, 2019

Tematica prezentată în această lucrare este atât una aflată la graniţa între ştiinţele militare şi psihologie, cât şi una aflată la graniţele cunoaşterii ştiinţifice. Domeniul necesită serioase preocu-pări pentru delimitarea conceptelor şi pentru susţinerea lor cu date obiective obţinute cu metode ştiinţifice, care permit verificarea afirmaţiilor. Lucrarea este rodul multor ani de cercetare atât biblio-grafică, cât şi experimentală, cercetări soldate cu obţinerea a două titluri de doctor, în Psihologie şi în Ştiinţe Militare. (…)

Mecanismele de acţiune la nivel cerebral al ambelor metode sunt guvernate de teoria haosului, care implică aducerea grupului de persoane al cărui comporta-ment se doreşte a fi modulat, într-un punct considerat critic, de bifurcaţie a comportamentului. Această acţiune permite ca printr-o manevră relativ nesemnificativă, care să acţioneze la nivelul inconştientului, grupul respectiv să fie adus sub controlul autorităţii.

Cu ajutorul unei abordări interdisciplinare, care a inclus comunicaţii strategice, neuroştiinţa, psihologia şi ştiinţe politice, psihocibernetica, precum şi „geopolitica emoţiilor”, am propus două metode de influenţare a dinamicii comportamentului de grup, ca pârghii potenţiale pentru men-ţinerea stabilităţii politice şi a mediului de securitate socială, ameninţate de atitudini politice extreme şi de radicalizare intensă. Prevenirea şi reducerea emoţiilor negative pot uşura tensiu-nile sociale în mediile polarizate politic, fragmentate cultural, sau în mediile sociale puternic stratificate economic.

De asemenea, utilizând toate aceste concepte, tehnici şi metode se poate arăta că există posibilitatea influenţării psiho-informaţionale distale a indivizilor, care poate fi folosită în cele din urmă, atât ca un mijloc de control, de modulare a comportamentului mulţimilor cât şi ca o veritabilă armă în câmpul de luptă mental. Poate părea un fapt iluzoriu, că folosind numai puterea minţii se pot obţine avantaje în cadrul conflictelor beligene, însă preocupările serviciilor secrete (din Rusia de exemplu) şi nu numai, pentru a obţine controlul indivizilor care au asemenea preocupări, nu lasă nicio urmă de îndoială că au fost observate efecte lucrative. Este, poate, cea mai ieftină resursă care poate fi mobilizată în teatrul de operaţiuni mentale.

Aliodor MANOLEA – RĂZBOIUL TRANSPERSONAL: REALITATE SAU FICŢIUNE ÎN CONTEMPORANEITATE?
Editura Top Form, Bucureşti, 2019

Diferite studii de cercetare ştiinţifică efectuate şi pe plan interna-ţional arată că există o comunicaţie la nivel subliminal, inconştient, fenomenologie care permite manifestarea influenţei la distanţă asupra unor subiecţi izolaţi spaţial şi senzorial.

Atunci când facem referire la efectul Influenţării Psihoinforma-ţionale Distale (IPsiD) se poate arăta că aceasta constă în reactivarea la ţinta umană a stărilor psihice, comportamentale, cognitive şi somatice negative, manifestate în momentul implementării iniţiale ale condiţio-nării psihosomatice. Trebuie să specificăm faptul că, condiţionarea psihosomatică iniţială este proprie fiecărui subiect uman, implementată cu mult timp înainte de a fi reactualizată şi amplificat în conflict, independent de poziţionarea sa în teatrul de operaţiuni.

În diferite armate, influenţarea psihicului uman a devenit o adevărată „armă” şi edificatoare în această privinţă sunt noţiunile PSYOP (Operaţiuni psihologice), MindWar (Războiul Psihologic) cu extensia sa – Strategic MindWar. (…)

Lucrarea de faţă are un pronunţat caracter original pentru că evidenţiază existenţa fenomenologiei de Influenţare Distală Psihoinformaţională IPsiD, atât la nivel teoretic, cât şi practic, reliefează modalităţi concrete de acţiune psihoinformaţională distală în teatrul de operaţiuni asimetrice, direcţii concrete de pregătire a trupelor specializate şi propun organigrama unui departament dedicat în cadrul forţelor armate, operaţiile la care poate fi actor activ, misiuni ce pot fi îndeplinite, implicaţiile doctrinare, precum şi aducerea în atenţie a unor noţiuni cum ar fi „spaţiul mental”. (…)

Aliodor MANOLEA – RĂZBOIUL TRANSPERSONAL – CERCETĂRI EXPERIMENTALE –
Editura Top Form, Bucureşti, 2019

Scopul general urmărit în prezentul demers ştiinţific a fost acela de a identifica un profil specific pentru militari, care să le faciliteze Influenţarea Psihoinformaţională Distală (IPsiD) ca armă ofensiv-defensivă, atât ca inductori, cât şi ca receptori, în situaţiile complexe ale ameninţărilor asimetrice, în caz de criză sau război.

Prin cercetările experimentale efectuate a fost demonstrată exis-tenţa în sine a fenomenului de Inducere Distală Psihoinformaţională (IPsiD) atât intenţională (IPsiD-I), cât şi negintenţională (IPsiD-NegI). (…). Deoarece efectul Influenţării Psihoinformaţionale Distale (IPsiD) constă în reactivarea la ţinta umană a stărilor psihice, comportamentale, cognitive şi somatice negative, manifestate în momentul implementării iniţiale ale condiţionării psihosomatice, planificarea, conceperea şi realizarea operaţiilor IPsiD, precum şi misiunile ce pot fi îndeplinite prezintă caracteristici specifice. În acest context, pot fi executate misiuni, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern, atât la nivel tactic, cât şi operativ.

A fost construit un Instrument şi o metodă de identificare şi cuantificare a disponibilităţii pentru IPsiD a militarilor, care să le faciliteze influenţarea distală psihoinformaţională, în situaţiile complexe de ameninţărilor asimetrice, în caz de criză sau război, instrument care este constituit din totalitatea metodelor de achiziţie şi prelucrare a datelor folosite în acest studiu. Prin realizarea unor profile de personalitate şi psihoemoţionale prezentate în lucrarea de faţă, specifice atât pentru subiecţii inductori psihoinformaţionali, cât şi pentru cei receptori, este posibil să se realizeze o selecţie a celor care au abilităţile necesare în practicarea IPsiD.

Rezultatele obţinute îndreptăţesc afirmaţia că se deschide o perspectivă holistică de abordare a acţiunilor din teatrele de operaţiuni.

Tema abordată este de actualitate deoarece, în condiţiile geopolitice şi militare actuale, militarii sunt intens supuşi stresului, condiţionărilor, disfuncţionalităţilor engramatice de tip emoţional cu consecinţe asupra echilibrului psihic, asupra stării de sănătate, caracteristici psihoumane ce pot fi influenţate atât prin metode clasice, convenţionale, cât şi prin metode neconvenţionale. În viitor nu vor mai exista războaie asemănătoare cu cele din trecut, ci va apare un nou tip de război – Războiul Transpersonal. Elementele sale interne se vor baza pe principii mult schimbate de cele anterioare, principii ce vor trebui identificate şi definite. Dacă războaiele din prima generaţie se bazau pe mase umane, războaiele din generaţia a doua se bazau pe puterea de foc, iar războaiele din generaţia a treia au pus în operă principiul manevrei dat de puterea tehnologică şi de viteză, războaiele din a patra generaţie corespund epocii informaţiei, inclusiv noii revoluţii în domeniu militar. Acestea sunt războaie extinse, care cuprind, practic, toate domeniile: politic, economic, social, cultural şi militar. Dar războaiele din generaţia a cincea cum vor fi?

Nicolae ŢIBRIGAN, Răzvan MUNTEANU, Radu CUPCEA, Mihai BÂRSAN – GHID PRACTIC DE FACT-CHECKING
Editura Top Form, Bucureşti, 2019

Primul Ghid de Fact-Checking din România a fost lansat de CEIA cu sprijinul Ambasadei SUA la Bucureşti!

Știrile false ne schimbă, afectează felul în care trăim și relaţionăm cu semenii, ne provoacă stări emoţionale puternice și nefavorabile și ajung să ne determine să nu mai comunicăm cu cei care nu sunt de acord cu noi. Şi de cele mai multe ori jurnaliştii sunt acuzaţi că răspân-desc minciuni. În prezent în România există o serie de prevederi legale care vizează, generic, obligaţia presei de a transmite informaţii veridice, fără însă ca acestea să poată fi aplicate exhaustiv, indiferent de mediul de propagare, inclusiv la nivelul unor forumuri, secţiuni de comentarii sau platforme de socializare. Astfel, potrivit Legii audio-vizualului nr. 504/2002, „toţi furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia să asigure informarea obiectivă a publicului prin prezentarea corectă a faptelor şi evenimentelor şi să favorizeze libera formare a opiniilor”, iar „confidenţialitatea surselor de informare obligă la asumarea răspunderii pentru corectitudinea informaţiilor furnizate”.

Similar, Codul Deontologic Unificat adoptat de Convenţia Organizaţiilor de Media în octombrie 2009 prevede că „informaţiile false sau cele despre care jurnalistul are motive temeinice să creadă că sunt false nu vor fi publicate”, iar Codul Penal pedepseşte difuzarea de informaţii false care pun în pericol securitatea naţională. Un cadru legislativ dedicat atât în România, cât şi în majoritatea statelor europene trebuie să ţină cont de linia extrem de fină dintre o măsură legislativă eficientă şi necesitatea respectării libertăţii de exprimare, fundament al societăţii democratice, prevăzută în Constituţie sau Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Potrivit rezultatelor sondajului Eurobarometru, realizat de Comisia Europeană, în luna februarie 2018, mai mult de jumătate dintre români (59%) au încredere în ştirile postate pe platformele de socializare, fără a le verifica, România aflându-se, din acest punct de vedere, pe primul loc în Europa. Majoritatea celor intervievaţi (79%) susţin că pot distinge ştirile false, iar 1 din 5 români partajează informaţiile citite.

Astfel, în lipsa unui cadru legislativ de combatere a fake news în România, publicarea „Ghidului Practic de Fast-Checking” ne prezintă în premieră modalităţile de analiză și depistare a știrilor false, care odată cu războiul hibrid din Ucraina (2014) au devenit o realitate în statele membre NATO și UE din flancul estic.

Volumul „Ghid practic de fact-checking” este realizat de către think-tank-ul Chamber of Excellence in International Affairs (CEIA) printr-un grant finanţat de Ambasada SUA la București. Cartea este structurată în trei părţi – teorie, instrumente online, studii de caz şi vorbeşte despre utilizarea instrumentelor online în vederea analizei de informaţii, demontare a ştirilor false şi a campaniilor de dezinformare. Unul dintre autorii ghidului, sociologul Nicolae Ţîbrigan susţine că imunizarea „împotriva dezinformării şi a ştirilor false necesită timp, răbdare şi poate o anumită perspicacitate, dar ea se dobândeşte în timp”. În același timp, Răzvan Munteanu, președintele CEIA și la rândul său unul dintre autorii volumului, a atras atenţia în cadrul unei dezbateri desfășurate în Parlamentul României că „fenomenul știrilor false nu este unul nou, continuând să marcheze societatea, devenind parte integrantă a războaielor de tip hibrid, motiv pentru care este necesară crearea unei strategii coerente pentru contracararea sa”.

Pentru sustenabilitatea unor astfel de proiecte este necesară o continuă coordonare între instituţiile statului, societatea civilă, mediul academic și mediul politic. Ghidul este disponibil și online, în formă gratuită, pe site-ul ceia.ro, fiind un instrument util pentru toate persoanele interesate de combaterea și demascarea dezinformării și propagandei în spaţiul informaţional din România și Republica Moldova.

Sebastian RUSU

APARIŢII EDITORIALE

NOTE: Autorii sunt direct responsabili de alegerea şi prezentarea datelor conţinute în articole, de autenticitatea şi originalitatea acestora, cât şi de opiniile exprimate. Formulările şi prezentarea materialelor nu reprezintă întotdeauna poziţia revistei GeoPolitica şi nu angajează în niciun fel responsabilitatea redacţiei. Reproducerea integrală sau parţială a oricărui material scris sau ilustrativ din această publicaţie este interzisă în lipsa unui acord scris din partea editorului. Redacţia revistei nu-şi asumă responsabilitatea pentru conţinutul materialelor prezentate de sponsori.

NOTES: Authors are directly responsible for the choice and presentation of data contained in the articles, of their authenticity and originality, as well as their own opinions. The wording and presentation of the text is not always the opinion of the GeoPolitica Magazine and are not binding in any way editorial responsibility. Reproduction in whole or in part of any written or illustrative material in this publication is prohibited without a written permission from the publisher. Editors assume no responsibility for the content of material submitted by sponsors.

REFERENŢI ŞTIINŢIFICI: Constantin ANECHITOAE – Universitatea „Ovidius”, Constanţa, Maricel ANTIPA – Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, Bucureşti, Cristian BARNA – Academia Naţională de Informaţii, Bucureşti, Adrian FILIP – Universitatea „Andrei Şaguna”, Constanţa, Constantin HLIHOR – Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, Bucureşti, Aliodor MANOLEA – Universitatea Hyperion, Bucureşti, Silviu NATE – Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu, Nicolae RADU – Academia de Poliţie „Al. I. Cuza”, Bucureşti, Radu SĂGEATĂ – Institutul de Geografie al Academiei Române, Vasile SIMILEANU – Academia de Studii Economice, Bucureşti

ACADEMIA ROMÂNĂ: academician Dan BERINDEI, academician Constantin BĂLĂCEANU-STOLNICI, academician Dan BĂLTEANU
ACADEMIA OAMENILOR DE ŞTIINŢĂ: Anghel ANDREESCU, Teodor FRUNZETI, Tasin GEMIL, Aliodor MANOLEA, Ionuţ PURICĂ, Vasile SIMILEANU, Gheorghe VĂDUVA, Constantin VLAD