MAREA NEAGRĂ
ÎN VORTEXUL GEOPOLITIC (II)

GeoPolitica^®
Revistă de Geografie Politică, Geopolitică şi Geostrategie 

Bucureşti 2022

Anul XX, nr. 95 (3/2022)

SUMAR

REFERENŢI ŞTIINŢIFICI

Constantin ANECHITOAE – Universitatea „Ovidius”, Constanţa: Maricel ANTIPA – Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, Bucureşti:: Cristian BARNA – Universitatea Bucureşti: Adrian FILIP – Universitatea „Andrei Şaguna”, Constanţa; Constantin HLIHOR – Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, Bucureşti; Aliodor MANOLEA – Universitatea Hyperion, Bucureşti; Silviu NATE – Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; Alba Iulia Catrinel POPESCU – Colegiul Naţional de Apărare, Bucureşti; Radu SĂGEATĂ – Institutul de Geografie al Academiei Române

COLEGIUL DE REDACŢIE
DIRECTOR FONDATOR:     Vasile SIMILEANU; Senior Editor:Vasile SIMILEANU; Redactor Şef: Cristina GEORGESCU (SIMILEANU); Secretar ştiinţific: Cristian BARNA; Secretar de redacţie: Monica TODORAN; Coperta şi grafica: Vasile SIMILEANU; Andrei MITUCĂ;  Redactori: Alexandru DINU, Cosmin PĂCURARU, Adrian POPA, Mihaela RUSU, Website:  Andrei ŢURCAN,  Cristian PETRICĂ, Alexandru DINU

NOTE            

Autorii sunt direct responsabili de alegerea şi prezentarea datelor conţinute în articole, de autenticitatea şi originalitatea acestora, cât şi de opiniile exprimate. Formulările şi prezentarea materialelor nu reprezintă întotdeauna poziţia revistei GeoPolitica şi nu angajează în niciun fel responsabilitatea redacţiei.

Reproducerea integrală sau parţială a oricărui material scris sau ilustrativ din această publicaţie este interzisă în lipsa unui acord scris din partea editorului.

Redacţia revistei nu-şi asumă responsabilitatea pentru conţinutul materialelor prezentate de sponsori.

NOTES         

Authors are directly responsible for the choice and presentation of data contained in the articles, of their authenticity and originality, as well as their own opinions. The wording and presentation of the text is not always the opinion of the GeoPolitica Magazine and are not binding in any way editorial responsibility.

Reproduction in whole or in part of any written or illustrative material in this publication is prohibited without a written permission from the publisher.

Editors assume no responsibility for the content of material submitted by sponsors.

Editura Top Form

Editură abilitată de către Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU):
– Comisia pentru Ştiinţe Militare, Informaţii şi Ordine Publică, Categoria Edituri A2, poz. 16
– Comisia pentru Sociologie, Ştiinţe Politice şi Administrative, Categoria Edituri A2, poz. 17
Editură recunoscută de către Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior – cod CNCSIS 325

Comenzi şi abonamente la:

Tel: 0314 298 400; 0722 207 617; 0722 704 176

www.geopolitic.ro; www.edituratopform.com; www.geopoliticamagazine.com
editura.topform@yahoo.com; editura.topform@gmail.com; geopolitica.magazine@yahoo.com

CONSILIUL ŞTIINŢIFIC

ACADEMIA ROMÂNĂ: academician Constantin BĂLĂCEANU-STOLNICI, academician Dan BĂLTEANU

ACADEMIA OAMENILOR DE ŞTIINŢĂ; gl. dr. Anghel ANDREESCU, gl. dr. Teodor FRUNZETI, dr. Aliodor MANOLEA, dr. Ionuţ PURICĂ, dr. Vasile SIMILEANU, gl. dr. Gheorghe VĂDUVA, Amb. Tasin GEMIL

INTERNATIONAL BOARD

Ahmed Abdullah Bin Saeed AL MATROOSHI – Ambasadorul Emiratelor Arabe Unite în România, Abdulrahman AL RASSI – Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Regatului Arabiei Saudite, Alam ANWAR – Centre for West Asian Studies, Jamia Millia Islamia, New Delhi, India, Zeljko BJELJAC – Geographical Institute ”Jovan Cvijic”, Serbian Academy of Sciences and Arts, Belgrade, Serbia; Alex BERCA – SUA; Christian BOLÍVAR – Chilean Army War College, Santiago, Chile; Maurizio BONI – Headquarters NATO Rapid Deployable Corps, Italy; Michele BRUNELLI – Università degli Studi di Bergamo, Italy; Come CARPENTIER DE GOURDON – World Affairs Journal, New Delhi, India; Michel CHOSSUDOVSKY – Centre for Research on Globalization (CRG), Montreal, Qc. Canada; Dimitrios DALAKLIS – World Maritime University, Malmö, Sweden; Nicholas DIMA – Selous Foundation for Public Policy Research, USA; Sevdalina DIMITROVA – National Military University ”Vasil Levski”, Veliko Tarnovo, Bulgaria, Serhiy DZHERDZH – NATO – Ukraine Civic League, Ukraine; Viacheslav DZIUNDZIUK – National Academy of Public Administration, Ukraine; Joseph E. FALLON – UK Defence Forum; Tiberio GRAZZIANI – L’Istituto di Alti Studi in Geopolitica e Scienze Ausiliarie (IsAG), Roma, Italia; Pawel GOTOWIECKI – The College of Business and Entrepreneurship, Ostrowiec Świętokrzyski, Poland; Jaroslaw GRYZ – National Defense University and University of Finance and Management in Warsaw, Poland, Mara S. GUBAIDULLINA – Al-Farabi Khazach National University, Almaty, Kazakhstan, Serhii HAKMAN – Bukovinian Center for Political Studies, Ukraine; George (Sam) HAMONTREE III – Florida, USA; Mohammad Reza HAFEZNIA – Tarbiat Modarres University Tehran, Iran; Radu HERVIAN – Drake Institute for Social Studies, Philadelphia, USA; Leonard HOCHBERG – Mackinder Forum, USA; Karolina ILIESKA – University St. Kliument Ohridski-Bitila, Faculty of Economics, Prilep, R. Macedonia; Slobodan JANKOVIC – Institute of International Politics and Economics, Belgrade, Serbia, David A. JONES – University of Warsaw, Poland; Thede KAHL – Institute for Romance Languages, Wien, Austria, Dincho KARAMUNCHEV – Geopolitics Consulting LTD, Bulgaria, Vladimir KARYAKIN – Russia‘s Institute for Strategic Studies, Russia, Swapnil KISHORE – IDC Herzliya – International School, Israel; Yana KOROBKO – International Advisory Council of the Institute of Peace and Development, Canada; Tamara KOVAČEVIČ – University of Novi Sad, Serbia, Anatoliy KRUGLASHOV – Yuriy Fedkovych Chernivtsi National University, Ukraine. Matthew KWASIBORSKI – American Institute on Political and Economic Systems, USA, Dorin LOZOVANU – EGEA, Rep. Moldova/ Sohail MAHMOOD – Preston University, Islamabad, Pakistan; Armando MARQUES-GUEDES – Direcção-Geral da Política do Mar, Lisbon, Portugal; Seong Mook MOON – Unification Strategy Center in the Research Institute for National Strategy, Seoul, Korea; Satoshi MORISHIMA – Middle East Cultural Research Institute, Tokyo, Japan; Isa MULAJ – Institute for Economic Policy Research and Analyses, Pristina, Kosovo; Claudio MUTTI – Rivista Eurasia, Italy; Elman NASIROV – Academy of Public Administration under the President of the Republic of Azerbaijan; John O’LOUGHLIN – University of Colorado, USA; Amanda PAUL – European Policy Centre (EPC), Brussels, Belgium; Charles PENNAFORTE – Universidade Paulista, São Paulo, Brasil; Donila PIPA – Faculty of Law, ”Vitrina” University, Tirana, Albania; Daniel PIPES – Middle East Forum, USA; Benjamin POGHOSYAN – Institute for National Strategic Studies – MOD, Armenia; Walter POSCH – Stiftung Wissenschaft und Politik, Berlin, Deutschland; Gaetano Mauro POTENZA – ”Geopolitical Review”, The Alpha Institute of Geopolitics and Intelligence, Italy; Hans H. REISER – Regionalgeograph Donauländer, Deutschland; Charles SAINT-PROT – L’Observatoire d’études géopolitiques à Paris, France; Mohammed Saeed AL-SHAKARCHI – Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Irak la Nairobi, Kenya; Steven Alan SAMSON – Helms School of Government Liberty University, Lynchburg, USA; José J. SANMARTÍN – Universidad de Alicante, España; Daniele SCALEA – Università degli Studi ”La Sapienza”, Rome, Italy; Musa SHTEIWI – Jordanian Center for Strategic Studies, Amman, Jordan; Gregory SIMONS – Centre for Russian and Eurasian Studies, Uppsala, Sweden; Vitalie SOCHIRCĂ – Universitatea de Stat din Chişinău, R. Moldova; Vladimir TESIC – Research Center for Western Balkan Security Issues, Serbia; Mohamad TROUDI – L’Institut International d’Etudes Stratégiques (IIES), Paris, France; Nuray TURKER – Karabuk University, Turkey; Tynchtykbek TCHOROEV (CHOROTEGIN) – Kyrgyz National University ”Jusup Balasagyn”, Bishkek, Kyrgyzstan; Andrei VOLOSHIN – Institutul de Economie Mondială, Lyov, Ucraina; Daniel WAGNER – Country Risk Solutions, Connecticut, USA; Suolao WANG – Center for International & Strategic Studies, Peking University, Beijing, China; Jan WENDT – Institute of Geography, Gdańsk University, Poland; Shams uz ZAMAN – National Defence University Islamabad, Pakistan

NATIONAL BOARD

Constantin ANECHITOAE – Universitatea „Ovidius”, Constanţa; Cristian BARNA – Universitatea Bucureşti; Dumitru BORŢUN – SNSPA, Bucureşti; Florian BICHIR – Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, Bucureşti; Cristian BRAGHINĂ – Universitatea din Bucureşti; Florica BRAŞOVEANU – Universitatea „Ovidius”, Constanţa; Anna-Eva BUDURA – Universitatea „Ovidius”, Constanţa; Irena CHIRU – Academia Naţională de Informaţii, Bucureşti; Dumitru CODIŢĂ – Asociaţia de Drept Internaţional Umanitar; Laura COMĂNESCU – Universitatea din Bucureşti; Olivia COMŞA – Centrul de Inginerie şi Tehnologie Obiective Nucleare; Dan DUNGACIU – Institutul de Relaţii Internaţionale al Academiei Române; Călin FELEZEU – Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca; Cornel GRIGORUŢ – Universitatea „Ovidius”, Constanţa; Constantin HLIHOR – Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, Bucureşti; Ioan IANOŞ – Universitatea din Bucureşti; Alexandru ILIEŞ – Universitatea din Oradea; Dumitru MIRON – Academia de Studii Economice, Bucureşti; Silviu NATE – Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; Nicolae POPA – Universitatea de Vest, Timişoara; Alba Iulia Catrinel POPESCU – Colegiul Naţional de Apărare, Bucureşti; Ştefan PURICI – Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava; Nicolae RADU – Academia de Poliţie „Al.I. Cuza”, Bucureşti; Dănuţ-Radu SĂGEATĂ – Institutul de Geografie al Academiei Române; Cristian TRONCOTĂ – Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu

SEMNAL EDITORIAL

Ioana LEUCEA, Bogdan TEODOR
INTRODUCERE ÎN STUDII DE INTELLIGENCE
– Editura Top Form Bucureşti, 2022 –

Lucrarea de faţă, Introducere în studii de intelligence, îşi propune să prezinte o serie de teme aflate pe agenda de interes a acestei noi disciplinei academice (studii de intelligence) şi să reflecte importanţa teoretizării intelligence prin raportare la provocările mediului inter-naţional de securitate, cu efecte asupra gestionării riscurilor şi ame-ninţărilor la adresa securităţii naţionale şi implicit asupra activităţii de intelligence cu relevanţă pentru securitatea naţională. (…)

Într-o lume imprevizibilă, cu multe necunoscute, rolul serviciilor de intelligence creşte exponenţial, în primul rând pentru că principala sarcină a intelligence este aceea de avertizare strategică, de identificare şi anticipare corectă şi oportună a riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale şi globale pentru a se putea acţiona din timp şi într-un mod eficient pentru împiedicarea manifestării acestor pericole. Prin raportare la provocările de securitate actuale, ofiţerul de intelligence are drept principală îndatorire de a cunoaşte lumea în care trăieşte şi de a analiza competent fenomenele şi dinamicile socio-politice periculoase pentru securitatea naţională, în sensul configurării unor produse de intelligence care să faciliteze luarea unor decizii responsabile de către decidentul politic. (…)

Sporirea numărului de ameninţări transfrontaliere poate fi înţeleasă drept manifestare a părţii întunecate a globalizării ce reconfigurează lumea, ameninţările transnaţionale derivând în mare parte din aceste aranjamente şi configuraţii internaţionale precum integrarea, interdependenţa economică şi financiară, creşterea volumului şi a vitezei de circulaţie a informaţiilor, creşterea nu-mărului de organizaţii şi corporaţii trans şi multinaţionale, ONG-uri, mass-media, actori nonstatali etc. Prin urmare, comunitatea de intelligence trebuie să aleagă, să-şi limiteze şi să prioritizeze subiectele abordate. (…)

Cui ne adresăm? Acest volum este realizat ca suport teoretic pentru cursurile de introducere în intelligence, intelligence şi sisteme internaţionale, cooperare în intelligence sau intelligence şi di-plomaţie, cursuri care se înscriu în eforturile generale de susţinere a dezvoltării în rândul studenţilor şi masteranzilor la studii de securitate, relaţii internaţionale, studii de intelligence, şi nu numai, a unei culturi de intelligence adecvat reportate la provocările mediului internaţional de securitate.

Răzvan GRIGORAŞ
METODE ŞTIINŢIFICE PROSPECTIVE
ÎN SECURITATEA NAŢIONALĂ
– Editura Top Form Bucureşti, 2022 –

Volumul de faţă face parte din Colecţia Previziunea Securităţii, fiind a patra carte din această serie. Un volum diferit de scrierile mele precedente, dar foarte util şi necesar. Metode ştiinţifice prospective în securitatea naţională îşi propune să fie un ghid pentru cercetătorii, studenţii şi analiştii dornici de a face prospectivă. Dacă primele trei volume prezentau rezultate şi produse aplicate ale previziunii (estimări, prognoze, scenarii), a venit vremea unei abordări teoretice care să expună aparatul de lucru specific. Desigur, anumiţi cititori pot fi sceptici cu privire la acest demers, întrucât revistele de prestigiu din domeniul anticipării abundă în metodologii şi mecanisme de prognoză. Însă, la o analiză atentă a literaturii de specialitate se poate observa că zona studiilor de securitate este slab reprezentată în geografia anticipativă. (…) Specializarea în prospectiva securităţii este cauzată şi de tipologia variată a metodelor de lucru. Pentru a face analiză prospectivă, e nevoie ca practicienii să combine metode din diferite clase, atât calitative, cât şi cantitative. Specialiştii în prospectivă se formează greu (în cinci la zece ani), iar traseul lor este rar susţinut de o metodologie dedicată prospectivei securităţii. Această afirmaţie se regăseşte în cel de-al treilea obiectiv al proiectului, şi anume prezentarea unor metode prospective esenţiale şi a modalităţilor de combinare a acestora pentru a obţine produsele dorite. (…) Demersul aduce în prim-plan mai multe imagini şi ipostaze ale anticipării, fapt ce îl face indispensabil unui cercetător ştiinţific. Dincolo de aspectele metodologice, cartea urmăreşte interiorizarea în mintea cititorului a necesităţii cunoaşterii viitorului, ca modalitate clasică de dezvoltare a unei organizaţii. Nu este greu să anticipezi, trebuie doar să încerci.

Alba Iulia Catrinel POPESCU
GEOPOLITICĂ ŞI GEOSTRATEGIE 
I. Şcolile de gândire geopolitică
– editura Top Form Bucureşti, 2021 –

Geopolitica este o disciplină ştiinţifică geografică şi nu politologică! Obiectul său de studiu este statul, iar misiunea sa constă în furnizarea de analize care să servească deciziei de nivel strategic. Prin urmare, geopolitica este o disciplină ştiinţifică esenţială, funda-mentală, în formarea unui lider politic sau militar, întrucât îi oferă acestuia libertatea de a înţelege şi a decide în cunoştinţă de cauză în favoarea in-teresului naţiunii şi statului pe care le serveşte. Interes de supravieţuire sau de maximizare a puterii statale. Sau, altfel spus, interes de a prezerva suveranitatea şi de a asigura unitatea, integritatea, securitatea şi prosperitatea statului. Pe cale de consecinţă, geopolitica repre-zintă acea „comoară” de cunoaştere care vă va însoţi toată viaţa şi vă va feri de „surprize strategice”, cu excepţia, evident, a situaţiilor politice care nu depind, neapărat, de voinţa şi acţiunea umană. Prezentul curs universitar, publicat în două volume, vă oferă informaţia esenţială, fără de care nu puteţi porni pe „drumul” cunoaşterii geopolitice. Dacă veţi dori să aprofundaţi conceptele şi teoriile prezentate şi să vă extindeţi cunoaşterea în domeniu, sunteţi invitaţi să consultaţi, în mod special, Tratatul de geopolitică publicat în anul 2020, la Editura Top Form, şi care a constituit fundamentul ştiinţific al lucrării de faţă. Cu speranţa că v-am trezit interesul şi că întâlnirea dumneavoastră cu geopolitica va fi una de bun augur, va invit să citiţi cu atenţie paginile acestui curs şi să căutaţi să înţelegeţi mecanismele pluridisciplinare din spatele dinamicilor geopolitice. Sau, cu alte cuvinte, să vă antrenaţi minţile în a gândi geopolitic.

Mihai SOFONEA
IMIGRAŢIA, PROVOCARE LA ADRESA SECURITĂŢII NAŢIONALE A ROMÂNIEI
– Editura Top Form Bucureşti, 2022-

„Imigraţia, provocare la adresa securităţii naţionale a României” reprezintă o lucrare de cercetare menită să aducă un plus de cunoaştere şi să completeze lucrările ştiinţifice deja existente în domeniu, însă dintr-o perspectivă diferită. Obiectivul general al proiectului este acela de a răspunde dacă, şi în ce măsură imigraţia reprezintă un factor de risc sau chiar o vulnerabilitate pentru securitatea naţională a României. Astfel, acest demers ştiinţific îl realizez prin prezentarea cadrului general de referinţă, la nivel internaţional, european şi naţional cu privire la modul în care imigraţia este gestionată. (…)

Într-o lume dinamică, aflată într-o continuă schimbare, într-un mediu complex de securitate, implicarea specialiştilor din mediul academic şi a actorilor din mediul privat în procesul de obţinere a cunoaşterii necesare asigurării securităţii naţionale ar însemna o îmbunătăţire a fluxurilor info-decizionale şi a capabilităţilor analitice. Totodată, accesul unor specialişti din mediul academic la informaţii cu acces limitat poate îmbunătăţi perspectiva acestora asupra anumitor problematici şi poate genera o schimbare pozitivă de atitudine la nivelul societăţii faţă de cum este percepută secu-rizarea imigraţiei, în contextul în care aceşti specialişti sunt cel mai adesea formatori de opinie.

Ipoteza principală a acestei lucrări o reprezintă faptul că este nevoie de o nouă paradigmă (reieşită din ceea ce sociologii numesc middle class level of phenomena comprehension) în înţelegerea imigraţiei în România, axată pe deschiderea serviciilor către experţii externi şi pe întărirea culturii de securitate pentru a putea gestiona cu succes problematicile imigraţioniste ce stau să pună presiune pe securitatea naţională. (…) Atunci când vorbim de cooperare, aceasta se realiza în virtutea unor contracte de prestări servicii, interesul fiind mai degrabă unul pecuniar (pentru ONG-uri) şi unul birocratic (pentru instituţiile publice).

Diana CHIŞ-MANOLACHE
FENOMENUL TERORIST
Tratat despre fenomenul terorist şi combaterea acestuia din perspectiva studiilor de securitate şi apărare
– Editura Top Form Bucureşti, 2022-

Fenomenul terorist internaţional reprezintă una dintre cele mai importante ameninţări la adresa naţiunilor şi a securităţii naţionale a ţărilor de pe glob, fiind în continuare un risc social extrem de grav, care poate afecta mai multe sfere sociale: structura socială, coeziunea, dar şi siguranţa persoanelor şi a statelor, în general. (…)

În ultima decadă, conflictele de natură religioasă sau etnică, existente în anumite state sau în anumite regiuni ale mapamondului au fost punctul de plecare pentru o multi-tudine de acte de terorism, în urma cărora au existat multiple victime şi pagube materiale importante şi în acelaşi timp s-a instituit sentimentul de panică continuă, determinat de ameninţări şi intimidări repetate. Extremismul fundamentalist-islamic este exemplul reprezentativ de extremism religios, fiind o formă extrem de dură a terorismului, cu un focar foarte periculos în zona Orientului Mijlociu. (…)

De-a lungul timpului, grupările teroriste menţionate mai sus au urmărit impunerea terorii în regiunile vizate, dorind în acelaşi timp să dovedească faptul că toate acţiunile de prevenire şi contracarare a terorismului, adoptate la nivel mondial, de către organizaţiile şi organismele internaţionale, nu reprezintă pentru ele nicio ameninţare, neprovocându-le teamă, ci contrariul.

Mario BALINT
CORESPONDENT DE RĂZBOI
ŞAPTEPREZECE FĂRĂ DOUĂZECI

Mario Balint este unul dintre cei mai redutabili corespondenţi de război din presa românească. De numele lui Mario se leagă poveşti de război bine documentate prin participarea sa in zone de conflict precum Transnistria, Bosnia, Kosovo, Afganistan, Irak şi mai recent Ucraina!

Aceste poveşti, uneori triste, alteori pline de speranţă pentru oamenii pe care Mario i-a întâlnit în peregrinarile sale, sunt atât poveşti de viaţă cât şi analize bine documentate ale realităţilor pe care corespondentul de război Mario Balint le-a trăit şi care le-a împărtăşit cu noi, atât la cald, prin intermediul Radio România Actualităţi, cât şi prin cărţile pe care le-a publicat de-a lungul timpului.

Doua dintre aceste cărţi, pe care va invit sa le consideraţi o poartă spre cunoaştere, alaturi de toate cărţile care poarta semnătura lui Mario H. Balint, sunt Corespondent de război şi Şapteprezece fără douăzeci, o împletire de imagini spectaculoase din războaiele împotriva terorismului din Afganistan şi Irak,  la care soldaţii români au luat parte şi pe care Mario i-a surprins in instantanee spectaculoase în Corespondent de război, cu şaptesprezece cronici din războiul din Irak, pe care Mario le înşiră in Şaptesprezece fără douăzeci, întâmplări trăite de acesta în calitate de corespondent de război!

Nu pot decât să-l felicit pe Mario Balint pentru naturaleţea cu care transformă, prin cărţile sale, activitatea sa de corespondent de război în cultură de securitate!

prof. univ. dr. Cristian Barna