This Mediterranean country dumped its own currency, the drachma, in 2001 in favor of the European Union’s new single currency, the euro. As a result, it gained unprecedented footing in financial markets. With Greek debt backed by the rock-solid euro, the leadership in Athens raised billions from foreign pension funds and global banks at interest rates nearly as low as those offered to Germany, the fiscally conservative titan of Europe. Flush with easy money, government spending soared and the economy boomed. When the global financial meltdown hit – and Greece’s hidden borrowings came to light – the country was ill-prepared to cope with such a disaster. The debt level reached the point where the country was no longer able to repay its loans, and was forced to ask for help from its European partners and the IMF in the form of massive loans. In the short term, however, the conditions attached to these loans have compounded Greece’s woes.

Grecia și Uniunea Europeană Ce urmează pentru economia greacă cu probleme?

Alina BUZĂIANU

Țara mediteraneană a renunțat la moneda proprie, drachma, în 2001 în favoarea monedei unice a Uniunii Europene. Ca rezultat, a câștigat o bază fără precedent pe piețele financiare. Cu datoria greacă sprijinită de euro solid ca piatra, conducerea de la Atena a adunat miliarde din fondurile de pensii străine și băncile globale la rate ale dobânzii aproape la fel de joase ca cele oferite Germaniei, titanul fiscal conservator al Europei. Inundată cu bani obținuți ușori, cheltuielile guvernamentale au crescut și economia a cunoscut un boom. Când a lovit dezghețul global financiar – și împrumuturile ascunse ale Greciei au ieșit la lumină – țara era prost-pregătită să facă față unui asemenea dezastru. Nivelul datoriei a atins punctul în care țara nu mai a fost capabilă să își plătească împrumuturile și a fost nevoită să ceară ajutor de la partenerii săi europeni și FMI sub forma împrumuturilor masive. Pe termen scurt, în orice caz, condițiile atașate acestor împrumuturi au constituit jalea Greciei.