Inessa BABAN

Acest studiu şi-a propus să realizeze o introducere în cadrul unui subiect de actualitate a vieţii internaţionale: revenirea Rusiei pe scena internaţională şi redescoperirea importanţei Asiei Centrale ex-sovietice, care a devenit la începutul sec. XXI miza confruntării marilor actori geopolitici în spaţiul eurasiatic.
Interesul sporit pentru această regiune eurasiatică poate fi explicat în principal prin prisma a două raţiuni: pe de o parte, este vorba despre importanţa sa strategică, iar pe de altă parte, despre valoarea sa energetică.
Perspectiva de abordare este una de natură geopolitică menită să analizeze „o felie” a „Noului Joc Eurasiatic” de la începutul secolului XXI, apelând la conceptele şi ideile geopoliticii clasice, fără a pierde din vedere noţiunile geoeconomiei, care, în opinia unor autori, tinde să substituie în prezent geopolitica (vezi Edward Luttwak).
În mod tradiţional, teoria geopoliticii susţine ideea conflictualităţii inerente, ce caracterizează raporturile interstatale, dat fiind că statele variază în putere şi dimensiune, iar „ca să le maximalizeze au nevoie de teritorii economice şi strategice valoroase”.
De aceea, în contextul în care astăzi asistăm la desfăşurarea unei lupte tot mai acerbe pentru resursele energetice la nivel global, geopolitica rămâne a fi o metodă analitică extrem de utilă pentru înţelegerea comportamentelor actorilor statali.
Din punct de vedere structural, construcţia lucrării se realizează pe două nivele. La un prim nivel de analiză este pusă în valoare „noua identitate geopolitică” a Rusiei postsovietice şi modul în care aceasta a evoluat începând cu perioada Elţân până în prezent. Apoi atenţia se îndreaptă cu precizie spre comportamentul geostrategic al Rusiei faţă de republicile ex-sovietice din Asia Centrală, care deţin un rol-cheie în cadrul afirmării „neo-imperialismului energetic rus” la începutul sec. XXI. Pentru Rusia postsovietică, importanţa acestei regiuni rămâne crucială în pragul mileniului III, întrucât de redobândirea acestui „inel eurasiatic” depinde revenirea totală şi afirmarea sa la scară regională, fiind astfel primul cerc concentric, de unde se va propaga ulterior forţa acesteia la nivel global.
În elaborarea acestui demers au fost utilizate 2 categorii de surse, ca cele “de primă mână” / primare (discursuri, declaraţii oficiale, documente / rapoarte de stat), care au fost valorificate cu ajutorul „surselor secundare”, precum lucrări generale şi studii de specialitate din domeniul geopoliticii semnate de autori cu renume ca Yves Lacoste, Zbignew Brzezinski sau Aleksandr Dughin.