„Cine nu ştie de limite se transformă într-un limitat…”[2] (!)
Larisa N. HAREA*
Abstract. Pornim de la vechea ştiinţă GEOGRAFIA, care reliefează în prezent un fel de geocentrism[3] în relaţiile internaţionale – dimensiunea care a dat naştere şi direcţionează la crearea unui spectru de cercetare în natura ştiinţelor universale. Geocentrism, în geopolitica relaţiilor internaţionale, ar reprezenta centrul, un pol[4] geografic, unde sunt şi se concentrează direcţiile geocardinale de acţiuni în relaţionarea de politică externă a unui sau mai multor state / naţiuni şi organizaţii internaţionale pe Terra. Astfel, configuraţia poziţiei geografice şi geo-politică a unui stat / naţiune pe Terra poate să deţină din bogăţiile resurselor naturale şi puterea în „politica între naţiuni”[5], o poziţie geocentrică ori o poziţie cu grad scăzut de resurse naturale vitale pentru naţiune şi limitată în puterea politicii între naţiuni – elemente ce reprezintă geocardinalitatea în evaluarea tipologiei relaţiilor internaţionale.
Geopolitica resurselor naturale trebuie să reprezinte, cu precădere, bunuri comune, ca sursă şi în dezvoltarea relaţiilor prietenoase între naţiunile Terrei, nici într-un caz sursă de conflict în relaţiile internaţionale şi declanşare a violenţelor[6] în teritoriile deţinute de unele state / naţiuni, bogate în resurse naturale! Aspectul dat ţine şi de conştiinţa comportamentului moral[7] al fiecărui om -, element cardinal în reprezentarea culturii politicii a statului / naţiunii în respectarea dreptului internaţional.
[1] Studiu realizat în cadrul programului doctoral al SNSPA, Bucureşti.
[2] Una din cugetările mult stimatului profesor şi scriitor Aurelian Silvestru – Directorul Liceului „Prometeu” din Chişinău, Moldova.
* Drd candidat, Ştiinţe Politice – Relaţii Internaţionale, SNSPA, Bucureşti (licenţiată în Geografie – umană, economică, fizică); Preşedinte ONG CADMUS, Chişinău
[3] Geo(centrism) – din perspectiva geopoliticii, reprezintă un concept care reflectă centrul, miezul locului geospaţial de existenţă a elementelor vitale pentru stat(e) / naţiune(i), a organizaţiilor, care la un timp anumit ajung la extreme şi se dispersează, se dezbină ori intră în confruntare (datorită factorilor ideologici interni şi externi). Prin urmare, lupta pentru puterea gestionării acelor elemente vitale ale statului / naţiunii, organizaţii, care devin importante, cardinale în geostrategia unei puteri. (Notă: reprezentarea definiţiei de geocentrism este una personală, pe parcursul studiului amănunţit ar putea avea modificări şi, poate, va fi mai explicită)
[4] În analiza de geopolitică, caracterizată de Vasile Simileanu, atribuie termenul geografic de „POL”, ca un termen cardinal în devenirea construcţiei Uniunii Europene în politica relaţiilor internaţionale – aspectul dat reliefează probabilitatea construcţiilor şi a altor tipuri de „poli” în contextul globalizării. (…) De citit „Globalizarea spaţiului islamic”. Ed. Top Form, Bucureşti, 2011, p. 129.
[5] „Politica între naţiuni” – reprezintă denumirea cărţii de Hans J. Morgenthau, în care descrie lupta pentru putere şi lupta pentru pace.
[6] Violenţa – în filosofia Lao Tzu, reliefează aspectul dat, precum că „violenţa chiar bine intenţionată se răsfrânge întotdeauna asupra ei însăşi”. Prin urmare, doar dialogul constructiv al diplomaţiei reprezintă elementul cardinal în rezolvarea conflictelor, nici într-un caz armata, prin pierderea de vieţi omeneşti.
[7] În „Tratatul de Psihologie morală”, autorul Constantin Enăchescu reliefează importanţa valorilor morale în limitele normelor, în caz contrar apare conflictul (…).