Ucar METIN

We are living in a global era which is based on multiculturalism, transnationalism and denationalism. In this era, policy of immigrant is very important and shows the level of democracy. Germany and Turkey, in the global era, have multicultural societies and have to face some problems about their identity related to citizenship. Germany should try to answer how it can integrate the immigrants, otherwise Turkey should attempt to answer how it can continue to connect with immigrants who are originally from Turkey but are now living the others countries.
About three million people who are originally from Turkey are currently living in Germany. They mainly possess two powers: economic and political, which over time has created a strong bridge between the two countries and presents a unique opportunity for co-operation. This power is not only significant for the countries but also for individuals possessing it. Considering this power, they can improve their economic and political situations in both countries. Ultimately, there are three parts: Germany, Turkey and people who originate from Turkey but are currently residing in Germany. In order to satisfy all three parties, it is required to: (1) operative German integration policy, (2) calm Turkish approach, and (3) awareness among the people. This paper will attempt to explore these three concepts using different perspectives.
First, I am going to explain the concept of citizenship. Although the concept of citizenship has changed several meanings since it appeared during the ancient Greece civilization, I prefer to reference its use in the modern and postmodern periods. Especially, I will point out the flexible, multicultural, post-national and constitutional citizenship. Each of these types of citizenships are based on egalitarianism, belief in promoting equal political, social, and economic rights for all civilians and establishing legal ties instead of primordial ties among the citizens. Such ties are useful for understanding the problems faced by minority groups who are not of common ethnicity, and religion with majority groups.
Second, I will focus on people who are originally from Turkey, however reside in Germany. In order to fully understand this concept, the difference between immigrants and refugees is important because first one is more related to voluntariness and economic processes but second one is more related to involuntariness and political processes. Despite the small number of refugees, they are very important politically and therefore it is emphasized in this paper. In addition, immigrants and refugees have same problems in spite of their differences; therefore, addressed together will be mind-expanding for citizenship argument.
Third, I will briefly clarify the situation of people who lack Turkish citizenship despite of originating from Turkey. In my opinion, they need egalitarian policies too, so discussing egalitarian citizenship is not only important for immigrants and refugees, but also carries significance for these people who are from Turkey but are citizens of a different European country. It is essential to discuss dual citizenship and rights of people, such as, property and inheritance.
Finally, I want to draw attention to the integration policy and its feedback from the immigrants and refugee populations. Some integration policies can be discriminative and degrading, however the policy which is desired to reinforce post-national, multicultural and constitutional citizenship is against discrimination, and degradation. Therefore egalitarian citizenship policies, which do not refer to primordial ties like ethnics and religious ties, are crucial for immigrants and refugees.

Regândirea integrării şi a cetăţeniei post-naţionale: a fi o persoană din Turcia în Germania

Ucar METIN

Trăim într-o epocă globală bazată pe multiculturalism, transnaţionalism şi denaţionalism. În această epocă, politica privind imigranţii este foarte importantă şi arată nivelul de democraţie. Germania şi Turcia, în epoca globală, au societăţi multiculturale şi trebuie să înfrunte unele probleme despre identitatea lor legate de cetăţenie. Germania ar trebui să încerce să răspundă cum poate integra migranţii, altfel Turcia ar trebui să încerce să răspundă cum poate continua să ţină legătura cu imigranţii care sunt originari din Turcia dar în prezent trăiesc în alte ţări.
Aproximativ trei milioane de oameni originari din Turcia trăiesc în prezent în Germania. Ei posedă în principal două puteri: economică şi politică, care în timp au creat o legătură puternică între cele două ţări şi prezintă o oportunitate unică pentru co-operare. Această putere nu este numai semnificativă pentru ţări ci şi pentru indivizii care o posedă. Luând în considerare această putere, ei pot îmbunătăţii situaţiile lor economice şi politice în ambele părţi. În fond, sunt trei părţi: Germania, Turcia şi oamenii care sunt orginari din Turcia dar locuiesc în prezent în Germania. Pentru a satisface toate trei părţile, sunt necesare: (1) politică germană de integrare operativă, (2) abordare calmă turcă şi(3) conştientizare din partea oamenilor. Această lucrare va încerca să exploreze aceste trei concepte utilizând perspective diferite.
În primul rând, voi explica conceptul de cetăţenie. Deşi conceptul de cetăţenie s-a schimbat de câteva orid e când a apărut în timpul civilizaţiei antice greceşti, prefer să mă refer la utilizarea sa în perioadele modernă şi postmodernă. În special, voi puncta cetăţenia flexibilă, multiculturală, post-naţională şi constituţională. Fiecare din aceste tipuri de cetăţenie se bazează pe egalitarianism, credinţă în promovarea drepturilor egale politice, sociale şi economice pentru toţi civilii şi stabilirea de legături legale în loc de legături primordiale între cetăţeni. Asemenea legături sunt folositoare pentru înţelegerea problemelor înfruntate de grupurile minoriatre care nu sunt de aceeaşi etnie şi religie cu grupurile majoritare.
În al doilea rând, mă voi concentra asupra oamenilor care sunt originari din Turcia şi totuşi au rezidenţă în Germania. Pentru a înţelege pe deplin acest concept, diferenţa între imigranţi şi refugiaţi este importantă deoarece primul caz este mai legat de alegeri voluntare şi procese economice, dar al doilea este mai legat de lipsa alegerilor voluntare şi procese politice. În pofida numărului mic de refugiaţi, ei sunt foarte importanţi politic şi ca urmare este subliniat în articol. Adiţional, imigranţii şi refugiaţii au aceleaşi probleme în pofida diferenţelor lor; prin urmare, adresarea lor împreună va lărgi perspectiva pentru argumentul cetăţeniei.
În al treilea rând, voi clarifica pe scurt situaţia oamenilor care nu au cetăţenia turcă deşi sunt originari din Turcia. În opinia mea, ei necesită de asemenea politici egalitariene, aşa încât discutarea cetăţeniei egalitariene nu este importantă doar pentru imigranţi şi refugiaţi, ci are şi semnificaţie pentru acei oameni care sunt din Turcia dar sunt cetăţenii unei alte ţări europene. Este esenţial de discutat cetăţenia dublă şi drepturile omului, precum proprietatea şi moştenirea.
În final, doresc să atrag atenţia asupra politicii de integrare şi a feedback-ului primit de la populaţiile de imigranţi şi refugiaţi. Unele politici de integrare pot fi discriminative şi degradante, în orice caz politica ce se doreşte să întărească cetăţenia post-naţională, multiculturală şi constituţională este împotriva discriminării şi degradării. Prin urmare politicile egalitariene de cetăţenie, care nu se referă la legături primordiale ca legături etnice şi religioase, sunt cruciale pentru imigranţi şi refugiaţi.