Maria PTASHKINA

“Asia’s development is not only changing the destiny of the Asian people,
but also exerting a growing impact on the development of the world.”
Hu Jintao

In the modern world there is a clear evidence of increasing cooperation at both global and regional levels. Asia’s development has been quite controversial for the last few decades: some countries have been growing rapidly, while others still remain poor. Diversity among countries in social, political and economic aspects is believed to be one of the main obstacles for increased cooperation and integration. However, this paper asserts that, in the recent years, the process of regionalization has acquired new features, forming a new reality in Asia and Asia Pacific. This article argues that cooperation platforms, which have existed for decades, like the Association of Southeast Asian Nations (ASEAN) or Asia-Pacific Economic Cooperation (APEC), have received an incentive for future increased cooperation. At the same time new structures, like the Trans-Pacific Strategic Economic Partnership (TPP) and dozens of new free trade agreements (FTAs) among a variety of countries are deepening the regionalization processes and accelerating the complexity of intra-regional relations. The primary purpose of this paper is to describe the main tendencies in Asian regionalism on order to characterize the new geopolitical reality that is formed by these processes. This article will look upon the existing cooperation bodies and the recent developments within them; list the main driving forces behind the regionalization and integration processes; describe the underlying problems in regional cooperation; and, finally, discuss possible scenarios for the future.
The Asia-Pacific is a peculiar region which includes many countries on the both sides of the Pacific Ocean. Nowadays, the developments in the region are concentrated in three major fields: cooperation within APEC; the political and security aspirations of major regional powers; and negotiations under the Trans-Pacific Strategic Economic Partnership (TPP).
From the major problems and driving forces for regionalization and integration processes in Asia and Asia-Pacific, outlined above, it can be concluded that cooperation in the region will continue due to the fact that countries’ strong interest in stimulating economic growth and cooperation. Therefore, they will most likely continue to work on tariff reduction schemes, investment facilitation plan, NTMs’ harmonization, simplification and clarification. Moreover, there is already a constantly developing network of business cooperation (production and distribution networks) within MNCs and among many businesses. Governments are also working to build regional infrastructure to stimulate effective cooperation.
To conclude, the process of proliferation of FTA agreements and the activity of different institutional structures in Asia and the Asia-Pacific has accelerated recently. APEC being a wider cooperation platform that serves as a forum for cooperation. ASEAN is constantly deepening integration within ten member countries and concluding FTAs with its major trading partners. Countries are seeking liberalization agreements mainly on a bilateral basis, which are supposed to precede multilateral cooperation. Therefore, it is most likely that countries will continue to cooperate this way unless the cost of multiple FTAs becomes burdensome for businesses and countries realize the benefits of multilateral cooperation.

Regionalizarea în Asia și Asia Pacific: o nouă întorsătură

“Dezvoltarea Asiei nu este numai schimbarea destinului oameniloz din Asia,dar, de asemenea, exercitarea unui impact tot mai mare asupra dezvoltării lumii.”

Hu Jintao

În lumea modernă există o dovadă clară de creștere a cooperării la nivel atât global, cât și regional. Dezvoltarea Asiei a fost destul de controversată în ultimele câteva decenii: unele țări au fost în creștere rapidă, în timp ce altele încă rămân sărace. Diversitatea între țări în aspectele sociale, politice și economice se crede a fi una dintre principalele obstacole pentru cooperare și integrare sporită. Cu toate acestea, această lucrare afirmă că, în ultimii ani, procesul de regionalizare a dobândit noi caracteristici, formând o nouă realitate în Asia și Asia Pacific. Acest articol susține că platformele de cooperare, care au existat de zeci de ani, cum ar fi Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) sau Cooperare Economică Asia-Pacific (APEC), au primit un stimulent pentru o viitoare cooperare sporită. În același timp, noile structuri cum ar fi Parteneriatul Trans-Pacific Strategic Economic ( Trans-Pacific Strategic Economic Partnership TPP), precum și zeci de noi acorduri de liber schimb (free trade agreement FTA) între o varietate de țări aprofundează procese de regionalizare și accelerează complexitatea relațiilor intra-regionale. Scopul principal al acestei lucrări este de a descrie principalele tendințe în regionalismul asiatic pentru a caracteriza noua realitate geopolitică, care este formată prin aceste procese. Acest articol va privi la organismele existente de cooperare și recentele evoluții din cadrul acestora; lista principalelor forțe motrice din spatele proceselor de regionalizare și de integrare; descrie problemele care stau la baza în cooperarea regională; și, în cele din urmă, discută scenarii posibile pentru viitor.
Asia-Pacific este o regiune aparte, care include mai multe țări de pe ambele părți ale Oceanului Pacific. În zilele noastre, evoluțiile din regiune sunt concentrate în trei domenii majore: cooperare în cadrul APEC; aspirațiile politice și de securitate ale puterilor regionale majore; și negocierile în cadrul Parteneriatului Trans-Pacific Economic Strategic (TPP).
Din problemele majore și forțele motrice pentru procesele de regionalizare și de integrare în Asia și Asia-Pacific, prezentate mai sus, se poate concluziona că cooperarea în regiune va continua din cauza faptului că interesul puternic al țărilor în stimularea creșterii economice și a cooperării. Prin urmare, ei vor continua cel mai probabil să lucreze la schemele de reducere a tarifelor, planul de facilitare a investițiilor, armonizare, simplificare și clarificare a NTM-urilor. Mai mult decât atât, există deja o rețea în mod constant în curs de dezvoltare de cooperare de afaceri (rețele de producție și de distribuție) din cadrul MNC și între mai multe întreprinderi. Guvernele sunt, de asemenea, îm lucru pentru a construi infrastructura regională pentru a stimula cooperarea eficientă.
Pentru a încheia, procesul de proliferare a acordurilor FTA, cât și activitatea diferitelor structuri instituționale din Asia și Asia-Pacific a accelerat recent. APEC fiind o platformă de cooperare mai largă, care servește ca un forum de cooperare. ASEAN adâncește în mod constant integrarea între zece țări membre și încheierea de acorduri de liber schimb cu partenerii săi comerciali majori. Țările sunt în căutarea de acorduri de liberalizare în principal, pe o bază bilaterală, care ar trebui să preceadă cooperarea multilaterală. Prin urmare, este cel mai probabil că țările vor continua să coopereze în acest fel cu excepția cazului în care costul mai multor acorduri de liber schimb devine împovărător pentru întreprinderi și țările conștientizează beneficiile cooperării multilaterale.