Din perspectivă geopolitică, spaţiul pontic se poate identifica cu limitele de manifestare ale puterii în dimensiunile geografice şi litoralului Mării Negre. Cu alte cuvinte, spaţiul pontic include din punct de vedere fizic Marea Neagră şi statele care se învecinează cu aceasta. Marea Neagră este a treia mare a Europei, în ceea ce priveşte dimensiunile, după Marea Mediterană şi Marea Nordului, având o suprafaţă de 411.540 km2 şi o adâncime maximă de 2.246 m. Din punct de vedere economic, aceasta reprezintă o adevărată „mină de aur”, în ultimii ani descoperindu-se aici însemnate zăcăminte de petrol şi gaze naturale, de fier, titan, pământuri rare, transformând spaţiul pontic într-un spaţiu de un real interes geostrategic. Alături de Marea Neagră, spaţiul pontic este determinat şi de statele sau suprafeţe ale statelor care se învecinează cu aceasta, astfel: Turcia, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina, Federaţia Rusă şi Georgia. Dintre acestea cea mai mare întindere a litoralului pontic o posedă Turcia, Ucraina şi Federaţia Rusă.
Spaţiul pontic reprezintă unul dintre spaţiile care conexează Asia de Europa, oferind consistentă conceptului geopolitic EURASIA sau ASIROPA. Spre el converg o serie de linii de comunicaţii deosebit de importante, care îl leagă de alte spaţii şi zone de interes geopolitic, cum sunt: Marea Nordului, Europa Occidentală, Europa Centrală, Mediterana de Est, Orientul Mijlociu, spaţiul caucazian şi central asiatic, spaţiul caspic, spaţiul balcanic, Rusia Centrală, spaţiul baltic.
Din perspectivă geopolitică spaţiul pontic se află în relaţii de complementaritate cu o parte din spaţiile menţionate, constituind adevărate continuum-uri spaţiale de interes, atât pentru statele aferente acestora, cât şi pentru altele, aflate la mari distanţe de ele. Astfel, în plan european spaţiul pontic este conexat cu spaţiul Europei Centrale, al celei Occidentale, cu spaţiul Balcanic şi cu cel Baltic. Conexiunea cu primele două este realizată de linia de comunicaţie fluvială Rin, canalul Main – Dunăre, Dunăre şi canalul Dunăre – Marea Neagră, ce uneşte Rotterdamul de cel mai mare port al spaţiului pontic, care este Constanţa. Construit între 1975 – 1984, canalul Dunăre – Marea Neagră reprezintă o realizare românească de mari proporţii (lungimea de 64,2 km, lăţimea 110-140 m şi adâncimea de 7–8,5 m) de o importanţă majoră în linia de comunicaţie menţionată. Aceasta face legătura între Marea Nordului şi Marea Neagră, fiind principala axă ce traversează Europa de la Vest la Est. Legătura spaţiului pontic cu cel baltic este realizată de culoarul ponto-baltic, sintagmă devenită clasică în limbajul geopolitic, îndeosebi în prima jumătate a secolului XX. O legătură deosebită a spaţiului pontic este cea realizată cu spaţiile caucazian şi balcanic, deoarece cele trei spaţii sunt într-o relaţie de strânsă complementaritate. Acestea formează un tip de compact geopolitic balcano-pontico-caucazian ca interfaţă a continentului european cu cel asiatic. Din această perspectivă, spaţiul caucazian poate fi considerat ca o prelungire, ca o proiecţie a celor două către Asia. Practic, cele trei spaţii sunt un continuum spaţial european ce realizează conexiunea Europei cu Asia. În acelaşi timp, ele intră în contact cu spaţiul caspic, care posedă toate trăsăturile definitorii unui spaţiu geopolitic de tip asiatic. De altfel, legătura dintre spaţiul caucazian şi cel caspic este atât de intimă, încât este dificil de apreciat că ele reprezintă compartimente geopolitice diferite, deşi realitatea confirmă acest lucru. Din această perspectivă, spaţiul caucazian poate fi considerat ca un „spaţiu balama” între spaţiul pontic, ca spaţiu de tip european, şi spaţiul caspic, ca spaţiu de tip asiatic. Presiunea la care este supus acest spaţiu este enormă, având în vedere că aici se manifestă o multitudine de interese, de o largă diversitate, cu atât mai mult cu cât Rusia, Turcia şi Iran sunt trei actori geopolitici majori, care îşi manifestă influenţa aici. De asemenea, spaţiul caucazian poate fi considerat ca reprezentând dimensiunile de manifestare ale unui singur sistem de securitate. Asupra principalelor determinări ale acestui spaţiu vom insista şi în rândurile care urmează.
[…] Vasile MARIN – Aspecte geopolitice ale compactului caucaziano – pontic […]