Maricel ANTIPA
Mulți cercetători, analiști și oameni politici subliniază faptul că încă de la mijlocul anilor 1990, terorismul s-a transformat într-o formă în mod inerent nouă, cu caracteristici noi. Ei au articulat conceptul de terorism nou, care implică actori diferiţi, motivații, obiective, tactici și acțiuni, în comparație cu conceptul “vechi” de terorism folosit la mijlocul secolului al XX-lea. Cu toate acestea, caracteristicile stabilite de terorism astăzi justifică conceptul de terorism nou? Scopul acestei lucrări este nu de a contesta caracteristicile stabilite de terorism astăzi, ci de a pune la îndoială validitatea noului terorism pe termen lung aratând că multe dintre tendințele care stau la bază pot fi identificat în terorism cu ani în urmă. Cu toate acestea, noul terorismul este folosit pentru a justifica noi măsuri de combatere a terorismului. Documentul prezintă bazele pentru o privire mai în profunzime la necesitatea și eficacitatea măsurilor de combatere a terorismului, după 9/11.
Desi este greu de spus unde și când noul terorism a început exact, mulţi indică mijlocul anilor 1990, și bombardarea World Trade Center din New York, în 1993, precum şi atacul cu gaz sarin în subteran de la Tokyo de către cultul AUM Shinrikyo în 1995. Se spune că acest terorism are un set diferit de caracteristici noi, în comparație cu terorismul tradițional sau vechi menționat mai sus.
Mulți susținători ai conceptului “noului terorism” indică proeminenţa religiei, mai ales a Islamului radical, ca fiind una dintre principalele sale caracteristici. Întrucât “terorismul vechi” a fost în primul rând laic în orientarea și inspirația sa, terorismul legat de fanatismul religios este în creștere. Noul terorism este adesea descris ca un terorism, care respinge toate celelalte căi și promovează o viziune fără compromisuri a lumii, în conformitate cu credința religiei. Bruce Hoffman consideră că această motivație religioasă este caracteristica definitorie a noului terorism, care produce “radical diferite sisteme de valori, mecanisme de legitimare și justificare, concepte de moralitate și, viziune asupra lumii”.
Legat de motivația religioasă, mulți dintre susținătorii noului terorism indică faptul că o alta dintre principalele caracteristici ale noului terorism este dorința tot mai mare de a folosi violență generalizată excesivă. Laqueur susține că “noul terorism este diferit în caracter, având drept scop nu cerințe politice clar definite, ci distrugerea societății și eliminarea secțiunilor largi ale populației”.
Many scholars, analysts and politicians point out that since the mid 1990s terrorism has changed into an inherently new form with new characteristics. They have articulated the concept of new terrorism, which involves different actors, motivations, aims, tactics and actions, compared to the „old” concept of terrorism used in the mid twentieth century. However, do the established characteristics of terrorism today justify the concept of new terrorism? The aim of this paper is not to challenge the established characteristics of terrorism today, but to question the validity of the term new terrorism by showing that many of the trends underlying it can be identified in terrorism years ago. Nevertheless, new terrorism is being used to justify new counter-terrorism measures. The paper sets the foundations for a more in-depth look at the necessity and effectiveness of counter-terrorism measures after 9/11.
Although it is difficult to say where and when new terrorism exactly started, many point to the mid 1990`s, and the bombing of the World Trade Center in New York in 1993 as well as the sarin gas attack in the Tokyo underground by the Aum Shinrikyo cult in 1995. It is said, that this terrorism has a different set of new characteristics in comparison to the traditional or old terrorism mentioned above.
Many supporters of the concept ‘new terrorism’ point to the prominence of religion, mainly radical Islam, as one of its main characteristics. Whereas ‘old terrorism’ was primarily secular in its orientation and inspiration, terrorism linked to religious fanaticism is on the increase. New terrorism is often portrayed as a terrorism, which rejects all other ways and promotes an uncompromising view of the world in accordance with the belief of the religion. Bruce Hoffman believes that this religious motivation is the defining characteristic of new terrorism, which produces „radically different value systems, mechanisms of legitimization and justification, concepts of morality and, world view”.
Related to the religious motivation, many in the new terrorism supporters point out that another of the main features of new terrorism is the increasing willingness to use excessive indiscriminate violence. Laqueur argues that „the new terrorism is different in character, aiming not at clearly defined political demands but at the destruction of society and the elimination of large sections of the population”.
