dr. ing. Emil SÎRBU^

ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ /
FENOMENE METEOROLOGICE EXTREME LA NIVEL EUROPEAN

În anul 2022, temperatura medie globală, care combină măsurătorile temperaturii de pe uscat şi ocean, a fost cu 1,15 [1,02-1,28] °C peste media anilor 1850-1900 (Fig. 1). Cele şase seturi de date utilizate în analiză plasează 2022 ca fiind al şaselea cel mai cald an înregistrat din perioada 1850-2022. Diferenţele dintre seturile de date şi, prin urmare, în clasamentele lor rezultă din diferenţele de metodă şi exactitatea datelor de intrare.

 Fig. 1. Media anuală globală în perioada anilor 1850-2022, determinată în raport cu 6 seturi de date meteorologice şi metode utilizate, conform Raport World Meteorological Organization, 2023 privind situaţia climatică globală în anul 2022

Pe uscat, au fost raportate temperaturi anuale record în Europa de Vest (unde un număr de ţări au avut cel mai cald an înregistrat, inclusiv Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlanda de Nord, Franţa, Irlanda, Portugalia, Spania, Belgia, Luxemburg, Italia, Germania şi Elveţia), vestul Mediteranei, părţi din centrul şi estul Asiei şi Noua Zeelandă. Peste ocean, căldura record s-a extins pe zone largi ale Pacificul de Nord şi de Sud, precum şi zone din Oceanul de Sud.

 Fig. 2. Temperatura de suprafaţă, diferenţe dintre 2022 şi media anilor 1991-2020, conform Raport World Meteorological Organization, 2023 privind situaţia climatică globală în anul 2022

 Fig. 3. Nivelul cantităţilor de precipitaţii acumulate, respectiv instituirea secetei, determinate prin Indicele Precipitaţiei Standard (SPI), în Europa, conform Global Drought Observatory

Perioada 2021-2022 s-a manifestat prin tendinţa de încălzire globală, fenomenul accentuându-se pe termen lung. Teritorii vaste din Europa sunt expuse din ce în ce mai mult la fenomene meteorologice periculoase de intensitate medie şi mare – secetă, furtuni violente, grindină de mari dimensiuni, ploi abundente, inundaţii şi viituri rapide, ca urmare a efectelor schimbărilor climatice manifestate în această zonă a continentului. Din analizele şi prognozele Agenţiei Europene de Mediu, reiese că schimbările climatice observabile acum se vor intensifica în viitor, în ciuda eforturilor globale de reducere a emisiilor de carbon.

MĂSURI DE DIMINUARE A EFECTELOR NEGATIVE
GENERATE DE ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ ŞI DE FENOMENELE METEOROLOGICE EXTREME LA NIVEL MONDIAL

Pentru contracararea efectelor produse de fenomenele meteorologice extreme (secetă, furtuni violente, grindină de mari dimensiuni, ploi abundente, inundaţii şi viituri rapide), la nivel mondial, unele state şi-au constituit sisteme naţionale de modi-ficare artificială a vremii, ce au ca scop protecţia economiei şi a populaţiei de aceste fenomene.

 Fig. 4. Harta OMM cu sistemele naţionale de modificare artificială a vremii.
Organizarea la nivel guvernamental a activităţilor de intervenţii active în atmosferă

Stadiul realizării acestor sisteme este prezentat în harta de mai sus, astfel:

• Zonele albastre reprezintă teritoriile, ce deţin sisteme, ce utilizează tehnologii pentru creştere / uniformizare a precipitaţiilor.

• Zonele roşii reprezintă teritoriile, ce deţin sisteme, ce utilizează tehnologii pentru combaterea căderilor de grindină.

• Zonele verzi reprezintă teritoriile, ce deţin sisteme, ce utilizează atât tehnologii pentru combaterea căderilor de grindină, cât şi pentru creşterea / uniformizarea precipitaţiilor.

• Zonele albe reprezintă teritoriile, ce nu deţin sisteme de protecţie a economiei şi a populaţiei de fenomenele meteorologice extreme.

TEHNOLOGII DE INTERVENŢII ACTIVE ÎN ATMOSFERĂ
UTILIZATE ÎN ROMÂNIA ŞI LA NIVEL MONDIAL

Tehnologia sistemelor de baloane cu heliu utilizată în creşterea / uniformizarea precipitaţiilor şi combaterea căderilor de grindină

Tehnologia aviaţiei utilizată în creşterea /
uniformizarea precipitaţiilor şi combaterea căderilor de grindină

Tehnologia generatoarelor terestre utilizate în creşterea / uniformizarea precipitaţiilor şi combaterea căderilor de grindină

Tehnologia rachetelor utilizată în combaterea căderilor de grindină
şi creşterea / uniformizarea precipitaţiilor

SISTEMUL NAŢIONAL ANTIGRINDINĂ
ŞI DE CREŞTERE A PRECIPITAŢIILOR ÎN ROMÂNIA

Provocări actuale ale securităţii şi siguranţei alimentare în România, fapt ce a determinat înfiinţarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor

România este o ţară cu potenţial agricol crescut datorită diversităţii formelor de relief potrivite pentru cultivarea unor soiuri diverse de plante, solului bogat şi resurselor însemnate de apă, lucru ce se observă în producţia agricolă bogată realizată în fiecare an. Totuşi, există anumite provocări peste care încă nu s-a trecut în mod satisfăcător şi care pot pune în pericol securitatea alimentară a unei părţi importante a populaţiei ţării.

Printre aceste provocări avute în vedere de statul român sunt schimbările cli-matice periculoase, pentru ca acestea se manifestă prin frecvenţa ridicată a fenomenelor meteorologice extreme. Studiile au arătat că România este vulnerabilă la schimbă-rile climatice, sudul şi estul ţării fiind cele mai expuse, aici producţia agricolă putând fi afectată într-o proporţie însemnată.

Securitatea alimentară – Conceptul include aspecte legate de producţia, acce-sibilitatea, disponibilitatea şi accesul la alimente suficiente, necesare unei populaţii sau ale unei comunităţi.

Agricultura, prin producţiile agricole realizate, este un domeniu strategic şi un important garant al securităţii alimentare.

Sprijinul acordat de stat agriculturii se realizează prin:

• Sprijin financiar acordat producătorilor agricoli sub forma unor subvenţii;

• Protecţia contra calamitării culturilor agricole urmare a fenomenelor meteo-rologice periculoase (grindină).

Descrierea Sistemului

Sistemul Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor (SNACP) reprezintă o concepţie unitară de organizare, funcţionare, monitorizare şi gestionare a activităţii de intervenţii active în atmosferă, care vizează realizarea în România a unor structuri operaţionale şi/sau de cercetare coerente, unitare, sigure şi eficiente în domeniu.

Activitatea de intervenţii active în atmosferă se desfăşoară prin implementarea şi exploatarea operaţională şi/sau de cercetare a Sistemului, astfel cum este aprobată prin Legea nr. 173/2008, privind intervenţiile active în atmosferă şi Normele metodo-logice de aplicare ale acesteia, aprobate prin HG nr. 601/2009, iar structura Auto-rităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Preci-pitaţiilor prin HG 1.186/2014 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor.

Principiu de funcţionare

Realizarea intervenţiilor active în atmosferă, în particular combaterea grindinei, se execută în cadrul SNACP, prin dispersia agentului activ de însămânţare (iodura de argint) în formaţiunile noroase cu potenţial de grindină.

Tehnologia implementată până în prezent de SNACP se bazează pe Unităţi de Combatere a Căderilor de Grindină cu Grupuri de Combatere şi Puncte de Lansare, care utilizează tehnologia rachetelor antigrindină ca vector de transport a agentului activ de însămânţare.

Tehnologia implementata în SNACP are la bază:

• protocoalele de colaborare cu ANM, ISU şi IGJ

• procedurile de coordonare ROMATSA / SMFA / AASNACP; PCO / CUIA

• procedurile operaţionale ale UCCG

• algoritmul de combatere

• documentele operative ale UCCG (PCO şi PL)

•documentaţia tehnică de exploatare a mijloacelor de intervenţii active în atmosferă, aşa cum au fost furnizate de către AASNACP şi implementate în sistem de către PG SNACP-GIE în cadrul activităţilor contractate.

 Fig. 6. Dezvoltarea Sistemului Antigrindină în România şi în ţările riverane

Stadiul dezvoltării Sistemului Antigrindină

  Fig. 5. Stadiul actual al dezvoltării SNACP în România

În anul 2025 Sistemul Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor a ajuns la nivelul de dezvoltare propus prin Studiile de Fezabilitate aprobate prin avize CTE – MADR, după cum urmează:

• CZC Muntenia cu:

  • UPCCG Prahova cu GC Prahova şi GC Sud – total 22 PL;

  • UCCG Oltenia cu GC Drăgăşani, GC Segarcea şi GC Vânju Mare – total 19 PL;

• CZC Moldova cu:

  • UCCG Moldova 1 Iaşi cu GC Cotnari şi GC Huşi – total 16 PL;

  • UCCG Moldova 2 Vrancea cu GC Panciu şi GC Vrancea Sud – total 20 PL;

• CZC Transilvania cu:

  • UCCG Timiş cu GC Recaş şi GC Timiş Vest – total 12 PL;

  • UCCG Mureş cu GC Mureş Nord, GC Mureş Sud şi GC Alba – total 16 PL.

Suprafaţa aflată în aria de protecţie a Sistemului Antigrindină

Centralizator al suprafeţelor din zona de responsabilitate
ale Unităţilor de Combatere a Căderilor de Grindină

Sistemul Naţional Antigrindină la nivelul actual de dezvoltare este format în prezent din 110 Puncte de Lansare, organizate în cadrul a 7 Unităţi de Combatere a Căderilor de Grindină, prin care asigură protecţia a circa 2,5 mil ha (25% din suprafaţa arabilă a României), contra fenomenelor meteorologice extreme, cu un cost cuprins între 11-18 euro/ha sezon.

TRANSPUNEREA ÎN LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ A PREVEDERILOR CONVENŢIEI-CADRU A NAŢIUNILOR UNITE ASUPRA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE, A REGULAMENTELOR ŞI DIRECTIVELOR UE ÎN DOMENIUL COMBATERII EFECTELOR NEGATIVE GENERATE DE SCHIMBĂRILE CLIMATICE

România a transpus în legislaţia naţională prevederile Convenţiei-cadru a Na-ţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, ale regulamentelor şi directivelor UE în domeniul combaterii efectelor negative generate de schimbările climatice, elaborând Strategia naţională privind adaptarea la schimbările climatice pentru perioada 2024-2030, cu perspectiva anului 2050, aprobată prin H.G. 1010 la data de 14.08.2024, se constituie ca transpunere în legislaţia naţională a Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, a regulamentelor şi directivelor UE în domeniul schimbărilor climatice, precum şi ca angajament al României în ducerea la îndeplinire a prevederilor acestora. Strategia stabileşte la pct. P.8.1.2. al cap. 7.8. Agricultură, că România va promova şi finanţa măsurile „…de management al riscurilor climatice prin intervenţii active în atmosferă pentru combaterea fenomenelor meteorologice periculoase, precum şi utilizarea tehnologiilor inovative dezvoltate în colaborare cu centrele de cercetare agricole”.

Prin Planul naţional de acţiune pentru implementarea Strategiei, aşa cum acesta a fost prezentat în Anexa nr. 4 la H.G. 1010/2024, se stabileşte că obiectivul acestuia este de a lua măsuri concrete, care să conducă la implementarea reală şi efi-cientă a obiectivelor şi direcţiilor de acţiune formulate în cuprinsul Strategiei, prin stabilirea perioadei de implementare, a organismelor responsabile, a indicatorilor de rezultate şi a surselor de finanţare.

În acest sens, la Cap. 4.8 Agricultură – Măsuri propuse, la punctul P.8.1.2 – Promovarea şi finanţarea măsurilor de management al riscurilor climatice prin inter-venţii active în atmosferă pentru combaterea fenomenelor meteorologice periculoase, Măsura M.8.1.2.4 – Dezvoltarea serviciilor de intervenţii active în atmosferă în zonele agricole vulnerabile la secetă şi la căderile de grindină, coordonarea acestei măsuri este în sarcina Ministerului Agriculturii, iar implementarea măsurii intră în respon-sabilitatea Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor.

În acest context, neîndeplinirea obligaţiilor privind desfăşurarea activităţilor de combatere a căderilor de grindină în anul 2025, în perioada 15.04.-15.10.2025, constituie nu doar un risc de expunere a economiei şi a populaţiei la fenomenele meteorologice extreme, dar mai cu seamă neîndeplinirea angajamentului României de respectare a prevederilor Convenţiilor Internaţionale, la care este parte, a Regula-mentelor şi Directivelor Europene, respectiv:

– art. 4 pct. 1 lit. e) din Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor cli-matice, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992, ratificată prin Legea nr. 24/1994, cu modificările ulterioare;

– art. 7 din Acordul de la Paris, încheiat la Paris la 12 decembrie 2015 şi semnat de România la New York la 22 aprilie 2016, ratificat prin Legea nr. 57/2017;

– art. 4 lit. (a) pct. 1, art. 11, art. 17 alin. (2) lit. (d), art. 19 alin. (1), precum şi anexa VIII – Informaţii privind acţiunile naţionale de adaptare, sprijinul financiar şi tehno-logic acordat ţărilor în curs de dezvoltare şi veniturile din licitaţii – Partea 1 – Ra-portarea cu privire la acţiunile de adaptare, lit. (d) din Regulamentul (UE) 2018/ 1.999 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanţa uniunii energetice şi a acţiunilor climatice, de modificare a Regula-mentelor (CE) nr. 663/2009 şi (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE şi 2013/30/UE ale Parlamentului European şi ale Consiliului, ale Directivelor 2009/119/CE şi (UE) 2015/652 ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 328 din 21 decembrie 2018;

– art. 5 alin. (4) din Regulamentul (UE) 2021/1.119 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralităţii climatice şi de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 şi (UE) 2018/1.999, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 243 din 9 iulie 2021;

– art. 4 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1.208 al Comisiei din 7 august 2020 privind structura, formatul, procedurile de transmitere şi revizuirea informaţiilor raportate de statele membre în temeiul Regulamentului (UE) 2018/ 1.999 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 749/2014 al Comisiei, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 278 din 26 august 2020;

– art. 2 alin. (3) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2.299 al Comisiei din 15 noiembrie 2022 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) 2018/1.999 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte structura, formatul, detaliile tehnice şi procedurile pentru rapoartele naţionale intermediare integrate privind energia şi clima, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 306 din 25 noiembrie 2022.