Margareta ASLAN, PhD
Hatice SÜRURİ
Abstract. Transformarea experimentată odată cu schimbarea de paradigmă a conceptului de securitate relevă faptul că, pe lângă ameninţările militare, există şi ameninţări de ordin economic, de mediu, social şi cibernetic. Utilizarea pe scară largă a digitalizării şi tehnologiei a făcut, de asemenea, ca reţelele mass-media să devină un nou mijloc important de obţinere a ştirilor. Odată cu producerea de informaţii, diseminarea lor nemediată şi rapidă prezintă fenomenul dezinformării ca o nouă ameninţare la securitate, diferită de tipurile tradiţionale de ameninţări cunoscute. Dezinformarea în era Post-truth (dincolo de adevăr) este o problemă de securitate internaţională în ceea ce priveşte extinderea zonei pe care o afectează la scară globală. Studiul de faţă va trata dimensiunea de securitate a dezordinii informaţionale, iar mai apoi se va încerca o expunere succintă a activităţilor organizaţiilor internaţionale în lupta împotriva dezinformării într-un cadru general, şi reliefarea problemei dezinformării în Turcia pornind de la impactul ameninţărilor hibride la măsurile adoptate în vederea limitării acestora.
Cuvinte cheie: Dezinformare, Ameninţări hibride, Post-truth, Fake News
INTRODUCERE
Odată cu utilizarea noilor forme de mass-media şi a instrumentelor receptoare de ştiri, creşterea vitezei de producere şi difuzare a informaţiilor şi răspândirea ne-controlată în zonele afectate au favorizat construirea unei noi zone din perspectiva ecosistemul informaţional. Faptul că fiecare individ poate fi producător de conţinut în acelaşi timp în noul ecosistem informaţional a creat baza permisivă pentru circulaţia şi multiplicarea necontrolată a fake news-urilor. Acest ecosistem nou în care se discută despre fenomenul realităţii a început să fie analizat şi din perspectiva conceptului de Post-truth (dincolo de adevăr).
Indivizii producători de conţinuturi au devenit rapid pârghii de răspândire a dezinformării, iar împreună cu sistemul web 3.0 au în ecosistemul informaţional efectul inteligenţei artificiale, devenit aşadar un instrument rapid în transmiterea dezinformării şi a informaţiilor eronate. Ca urmare a medierii, viteza de comunicare şi creşterea ariei de acoperire cu volum mare de date apar ca o nouă ameninţare internaţională în contextul utilizării instrumentelor de comunicare.
Caracteristica ameninţărilor, considerate o problemă de securitate ca urmare a schimbărilor petrecute pe arena globală, este că acestea nu sunt centrate pe aparatul de stat. Ameninţările pentru mediu, terorismul, epidemiile şi migraţia ilegală pot fi enumerate în genere ca ameninţări necentrate pe aparatul de stat. Schimbarea înţelegerii paradigmei asupra fenomenului de ameninţare şi faptul că acţiunea în sine nu este centrată pe stat, perceperea ei ca ameninţare strategică şi necesitatea combaterii ei aduc cooperarea internaţională pe agenda de lucru (Eslen, 2005: 177). Din acest context, dezinformarea este o ameninţare de securitate care trebuie abordată ca o problemă internaţională.
Problemele care au cauzat transferul şi diseminarea informaţiilor în cadrul noii înţelegeri în materie de securitate au pregătit bazele pentru redefinirea noţiunii de securitate. În acest context, tehnologia şi digitalizarea creează un spaţiu de opor-tunitate pentru a permite reproducerea informaţiilor, iar răspândirea dezinformării atât pe arena globală, cât şi pe cea regională a favorizat obţinerea de rezultate negative. Individualizarea, banalizarea şi ordinarizarea fenomenului realităţii sporeşte, iar poluarea informaţională se întrevede a fi un rezultat al perioadei denumite Post-truth. „Era Post-truth” este un concept utilizat pentru a exprima perioada în care po-sibilităţile oferite prin informare şi comunicare sunt nelimitate şi foarte uşor accesibile (Sismondo, 2017: 3).
În cadrul studiului, problema dezinformării ca ameninţare a securităţii va fi tratată pe axa informaţională şi a securizării, explicându-se în detaliu că diseminarea informaţiilor false şi neverificate pe canalele reţelelor sociale poate reprezenta un potenţial risc şi o ameninţare globală semnificativă. Mai apoi, vor fi detaliate eforturile de combatere a dezinformării într-un context global şi lupta organizaţiilor internaţionale prin structurile construite. În ultima etapă, în contextul răspândirii dezinformării se va avea în vedere aprofundarea fenomenului răspândirii de date eronate ca factor de ameninţare la securitatea naţională a Turciei.
Prof. asoc. dr. Margareta Aslan, Universitatea Babeş-Bolyai, Institutul de Turcologie, ORCID NO: 0000-0002-1261-3512
Hatice Süruri, Tekirdağ Namık Kemal University, Economics Department, PhD Student, Tekirdağ, Türkiye, ORCİD NO: 0000-0003-0717-3230
Coments