Radu SĂGEATĂ, PhD

„La faim, aiguë ou chronique, est un révélateur de la position relative des groupes dans lˈensemble dˈune société. Viennent à lˈesprit les famines «organisées» qui avaient pour but de miner le pouvoir économique ou politique de groupes particuliers (Ukraine, 1932-1933; Cambodge, 1975-1979) ou dˈexterminer des communautés religieuses et ethniques (Ghetto de Varsovie ou camps de concentration, famine des Ibos a Biafra de 1968 à 1970). Outre ces cas extrêmes, la famine, localisée et conjoncturelle, est aussi sélective car elle atteint les plus vulnérables aux conséquences dˈune rupture de leur équilibre. Ceux dont le pouvoir alimentaire dépend de leur capacité à accéder aux biens alimentaires par lˈéchange de leur force de travail ou dˈun autre bien, en sont les premières victimes”.

„La capacité de notre planète à nourrir une humanité croissante est une des grandes inquiétudes soulevées par les thèses malthusiennes, et régulièrement ravivées par la FAO / OAA, notamment. La question alimentaire reste conçue par certains comme une «course» entre démographie et ressources alimentaires. Pourtant, à lˈéchelle de la planète, la croissance de la production alimentaire a excédé celle de la population, au cours des trois dernières décennies. La panorama change toutefois si lˈanalyse différencie les pays en voie de développement selon le revenu ou lˈensemble géographique dont ils font partie”.¹

Cuvinte cheie: criză de alimente, subnutriţie, degradarea ecosistemelor agricole, pandemie, conflicte armate

INTRODUCERE

Subiect aflat în continuă actualitate, criza de alimente presupune blocarea / diminuarea sub orice fel a accesului la resursele alimentare, ce are ca rezultat o alimentaţie săracă în nutrienţi. Potrivit unui raport al Fondului Internaţional pentru Urgenţe ale Copiilor al Naţiunilor Unite (UNICEF) şi Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (WHO)², malnutriţia la copii se manifestă sub trei forme: înălţime redusă, deficit de greutate şi exces de greutate. Creşterea deficitară în înălţime şi/sau greutate pe fondul alimentaţiei necorespunzătoare este însoţită de tulburări severe şi ireversibile ale dezvoltării cognitive. Excesul de greutate este o formă de malnutriţie ce rezultă din aporturile de energie din alimente şi băuturi care depăşesc cerinţele energetice ale copiilor şi conduce la morbiditate şi risc de marginalizare socială.

Crizele de alimente nu exclud recolte mari în anumite zone ale lumii, bazate pe agricultură mecanizată şi irigată, cu dependenţă redusă faţă de hazardele climatice, ci presupun o repartiţie inegală a resurselor alimentare în raport de repartiţia popu-laţiei. Zone cu densităţi mari de populaţie, cu o îndelungată şi puternică presiune antropică asupra ecosistemelor naturale se confruntă cu procese intense de degradare a solurilor, ce determină o scădere considerabilă a productivităţii acestora. Scăderea productivităţii determină creşterea preţurilor alimentelor, ceea ce face ca acestea să fie tot mai inaccesibile persoanelor cu venituri reduse. Asia şi Africa sunt cele mai afectate continente din acest punct de vedere (Tabelul 1).

Tabelul 1. Malnutriţia la copii. Diferenţieri regionale (2020)

Sursa: UNICEF/WHO/World Bank Group Joint Child Malnutrition Estimates (2020), Levels and Trends in Child Malnutrition, C:/Users/ASUS/Downloads/9789240003576-eng.pdf, 22.11.2021

more