Nicolae PARCEVSCHII
Summary. In this article, the author highlights the importance of the analysis on the impact of reflexive games on the internal and foreign policy of the Republic of Moldova. Such analyzes are applied for the first time in our country regarding reflexive games. Until now, Moldova has been the subject and object of external reflexive applications. Advances in information technology are less visible and palpable for the reading public, which is not only a consumer of information, but also a subject and object of reflective informal technologies. Mathematics specialists model and create effective quantitative conflict management models. Experts in game theory and decision-making promote their own approaches in an increasingly wide range of fields (political, military, economic, etc.). But at the same time, the same specialists say that the individual is described too simplistically, the large sets and masses, with their properties, do not fit into mathematical models. One of the radical challenges for game theory and decision-making theory remains the need to develop the apparatus of reflection (first conceptually, then formally). That is, reflexive analysis refers to one’s own awareness of the meaning of reflexive communication and interpersonal interaction. At the same time, the reflection as an object of research, since the introduction of this category by J. Locke, is considered entirely belonging to the fields: philosophy and psychology.
Keywords: Republic of Moldova, reflective game, conflict, innovative space, cybernetics
INTRODUCERE
Timpul prezent se caracterizează printr-o creştere fără precedent a volumului fluxurilor de informaţii, tehnologii informaţionale şi informatizarea totală a tuturor sferelor vieţii umane. În ultimele decenii, se vorbeşte persistent despre trecerea de la „societate industrială” la „societate informaţională”. Există o schimbare a metodelor de producţie, a viziunii asupra lumii, oamenilor, a imaginii lor faţă de mediul încon-jurător. Tehnologia informaţiei schimbă fundamental viaţa de zi cu zi la milioane de oameni. Informaţia a devenit una dintre cele mai importante resurse strategice, manageriale, umane, financiare şi materiale.
Producţia şi consumul constituie baza necesară pentru funcţionarea şi dez-voltarea eficientă a diferitelor sfere ale vieţii sociale şi, mai ales, ale economiei. În condiţiile moderne, dreptul la informaţie şi accesul la acestea sunt de o valoare vitală pentru toţi membrii societăţii. Rolul crescând al informaţiei în societate a devenit subiectul cercetării ştiinţifice. Au apărut teorii noi care explică locul şi semnificaţia sa. În lucrările sale prof. Vl. Lefevr aduce multe consideraţii şi posibilităţi de utilizare a
analizei reflexive. Dezvoltarea problemelor de analiză reflexivă este necesară pentru rezolvarea multor aplicaţii informaţionale. În astfel de împrejurări mult prea important este studiul de fezabilitate, care asigură pacea socială pentru populaţia ţării, hărţuită de supralicitare informaţională.
Conceptul de control reflexiv al spaţiilor psiho-semantice, sociale, politice şi militare permite o nouă abordare a valorii informaţiilor. De exemplu, emitentul informaţiei poate trimite un mesaj veridic pe baza faptului că va fi primit ca unul fals şi invers. Dacă o astfel de înşelăciune neobişnuită reuşeşte, oponentul este preju-diciat prin acceptarea mesajului adevărat sau fals. Toate acestea au loc prin studiul reflexelor omului prin accesul la mentalitate, iritanţii auditivi, vizuali, psiho-emoţionali sau chinestezici.
În spaţiul autohton, elemente de analiză reflexivă apar pentru prima dată în anul 2017 în publicaţia „Irenologie. Geografia militară a Moldovei. Studiul Moldovei contemporane1, volum 333 pagini”.
Sarcinile utilitare ale Teoriei Jocurilor Reflexive sunt de a adopta decizii optime într-un conflict ca fenomen socio-psihologic special. Teoria jocurilor clasice, care este în esenţă baza teoriei deciziilor optime, începe să fie înţeleasă ca o teorie capabilă să dezvăluie legile de bază a gestionării conflictelor. Procesele intelectuale, care apar în timpul interacţiunii sistemelor complexe, nu sunt studiate îndeajuns, deoarece nu există mijloace logice destul de explicite. Profesorul Vl. Lefevr consideră că crearea unor astfel de mijloace este sarcina principală a teoriei conflictului, întrucât un conflict este, în primul rând, un conflict al modului de gândire, percepţie şi acţiune. Conflictul gândirii se manifestă în multe cazuri prin interacţiune socială, politică sau fizică (conflict anomic, acţiuni stradale, conflict civil-militar, conflicte militare etc.). Prin urmare, pe lângă mijloacele logice de cercetare a activităţii intelectuale, este necesar să se construiască modele teoretice ale diferitelor interacţiuni „fizice” ale sistemelor conflictuale. Părţile aflate în conflict interacţionează lexical-semantic cu emitenţe reflexive, unde fiecare parte încearcă să influenţeze situaţii de gen personal, interpersonal, de grup, sociale, interne şi externe, sau de interes major pentru utilizatorii de informaţii (ţară, grup social şi fiecare individ în parte).
Impactul final al tezei este implicarea largă a factorilor politici şi guvernamen-tali în studiul teoretico-utilitar al Teoriei Jocurilor Reflexive la iniţierea în funcţiile superioare de stat. Aceasta se înscrie perfect în cadrul Proiectului Naţional: Consolidarea sistemului de securitate naţională prin cunoaştere şi comunicare, 20.80009.0807.28 134-PS, Program de Stat (2020-2023).
La intersecţia politologiei, filosofiei, istoriei, geografiei, psihologiei apare nece-sitatea unei noi discipline – irenologia2, care are la bază analiza jocurilor reflexive în spaţiul social-politic al ţării, în primul rând atunci când ne referim la pacea socială, alegeri parlamentare sau politica externă. Acest domeniu este nou pentru Moldova, cu atât mai mult necesar în prezenţa unui conflict îngheţat la Nistru şi care necesită un parcurs diplomatic şi politic insistent, urmat de multiple aplicaţii reflexive. „Cea mai eficientă metodă a irenologiei este posedarea Teoriei Jocurilor Reflexive”
Preşedintele Centrului de Geografie Istorică Militară din Moldova, psiholog militar, geograf militar, locotenent–colonel în rezervă
1 Parcevschii N. Irenologie. Geografie militară a Moldovei 2017.
2 Ştiinţa despre gestionarea păcii şi evitarea războaielor.
Coments