Nicolae PETRESCU
Abstract. Human trafficking is a very serious problem for Romania because our country ranks first in Europe as the country with the most victims among its citizens. Virtual space can be extremely dangerous, especially for minors, as there are many cases when people who were looking for their soul mate through social networks, were killed or became victims of human trafficking. The virtual space also houses the dark web, the dark part of the internet where illegal business is traded. To prevent human trafficking, online conferences and campaigns to raise awareness of the danger and methods of recruitment can be organized through social networks.
ROMÂNIA PE HARTA INTERNAŢIONALĂ A TRAFICULUI DE PERSOANE
Conform ultimului raport al Ambasadei SUA în România, ţara noastră nu înde-plineşte nici măcar standardele minime necesare pentru a stopa traficul de persoane.1 Ambasada SUA face recomandări României în ce priveşte acest subiect, şi anume anchete mai dure şi pedepse mai aspre pentru traficanţi, să se identifice din timp peroanele ce pot să devină victime, să se ofere mai multe fonduri, să se finanţeze ONG-uri în domeniu, să se crească numărul poliţiştilor care lucrează în domeniu şi de asemenea şi nivelul de pregătire al acestora să fie sporit inclusiv pe partea psiho-logică pentru a creşte competenţa de relaţionare cu cei care sunt victime, victimele să primească mai multă îngrijire psihologică şi medicală plus ajutor pentru reintegrarea în societate, iar protecţia acestora să fie sporită, mai mult americanii sunt nemulţu-miţi de faptul că eforturile de tragere la răspundere a traficanţilor au scăzut, de faptul că victimele nu primesc suficientă protecţie din partea statului român şi de faptul că mulţi funcţionari publici şi lucrători ai statului român sunt complici ai traficanţilor (exemple concrete fiind cu angajaţi din cadrul poliţiei de frontieră şi din cadrul centrelor de protecţie a copilului). O altă problemă este aceea a eforturilor insuficiente pentru prevenţie şi ajutorare a oamenilor din medii defavorizate, care devin ulterior victime.2
Ca o mică paranteză, aducem în discuţie şi faptul că autorităţile din SUA au început să trateze cu foarte mare atenţie fenomenul criminal, conform Institutului pentru Securitate Strategică Naţională din cadrul Universităţii Naţionale de Apărare a SUA, considerând criminalitatea organizată o ameninţare la adresa securităţii naţionale. Deşii autorităţile au obţinut victorii, fenomenul se tot întinde la cote foarte ridicate. Mai mult, în cadrul articolului se arată cum este necesară o foarte bună şi strânsă cooperare în rândul structurilor de urmărire penală (law enforcement) şi servicii
de informaţii, pentru ca fenomenul să scadă.3
INCRIMINAREA INFRACŢIUNII DE TRAFIC DE PERSOANE
ÎN LEGISLAŢIA ROMÂNEASCĂ
În cadrul codului penal avem Capitolul VII numit „Traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile, art. 209-217”.4 În cadrul acestui capitol sunt reglementate infracţiuni ca traficul de persoane, sclavia, traficul de minori, supunerea la muncă forţată sau proxenetismul.
Articolul 210 este numit chiar „Traficul de persoane”. În cadrul acestui articol se observă cum transportarea, cât şi recrutarea sau doar primirea persoanei traficate este pedepsită, indiferent că aceasta se face prin constrângere sau persoana acceptă de bună voie. Astfel nu contează dacă persoana îşi dă acordul, funcţionarul public care comite fapta fiind pedepsit cu închisoarea de la 5 la 12 ani, fiind o variantă agravantă datorită subiectului activ al infracţiunii, şi anume funcţionarul public, faţă de situaţia în care fapta este săvârşită de o persoană fără această calitate, când pedeapsa este între 3 şi 10 ani închisoare.5
Obiectul juridic al infracţiunii de trafic de persoane este reprezentat de relaţiile sociale privind libertatea şi demnitatea persoanei. Obiectul material al infracţiunii este reprezentat de corpul persoanei victimă. Subiectul activ, după cum am văzut şi mai sus, în varianta tip nu este circumstanţiat, fiind vorba de un funcţionar public în varianta agravantă. Subiectul pasiv nu este în principiu circumstanţiat. Elementul material este acţiunea efectuată după cum prevede articolul. Urmarea imediată este chiar punerea în pericol a libertăţii şi demnităţii, practic prin exercitarea acţiunii rezultând şi legătura de cauzalitate dintre elementul material şi urmarea imediată. Fapta este săvârşită cu intenţie directă, consimţământul victimei neavând importanţă. Procurorii DIICOT au competenţa de a efectua urmărirea penală.6
METODE DE RACOLARE A VICTIMELOR ÎN ROMÂNIA
Racolarea copiilor din centrele de plasament este o problemă foarte gravă, deoarece aceştia sunt daţi traficanţilor chiar de către angajaţii acestor centre ce aparţin statului. Conform presei, chiar Direcţia pentru Protecţia Copilului furnizează victime pentru aceste reţele.7
Mai mult, un raport al anchetei Parlamentului României arată că 40% din copiii dispăruţi în România provin din centrele statului.8 Acest raport fiind unul extrem de cutremurător, având în vedere că tocmai centrele care ar trebui să protejeze copiii facilitează ca aceştia să fie vânduţi.
Metoda Loverboy este o metodă des folosită în ţara noastră pentru a racola tinere în vederea exploatării sexuale. Acestea se îndrăgostesc de cel care le atrage, apoi le convinge să vină cu el pentru a munci în altă ţară. Acolo fetele îşi dau seama că au fost păcălite şi sunt forţate să practice prostituţia, fiind de multe ori ameninţate sau chiar lovite. Un caz concret avem în Iaşi, unde o tânără a fost astfel dusă în Italia şi obligată să se prostitueze. Problema a fost că nu poliţia (unde părinţii fetei au făcut plângere) a ajutat-o, ci a fost salvată de nişte oameni care au reuşit să o scape într-un hotel. Problema şi mai mare este că, ulterior, cel care a racolat-o pe tânără prin această metodă a reuşit să o convingă să plece iar cu el pentru a se prostitua.9
O altă metodă este aceea prin care tinerele sunt convinse că o să aibă un loc de muncă bine plătit în alte ţări. Ajunse acolo acestea îşi dau seama că au fost aduse pentru a fi exploatate sexual şi forţate prin metode violente să practice prostituţia. Foarte trist este faptul că foarte multe victime au povestit cum traficanţii le treceau foarte uşor prin punctele de frontieră prin mituirea angajaţilor din punctele de frontieră. Evident că aceştia nu procedau aşa doar pentru a trece vama din România, ci şi pentru a trece şi prin celelalte vămi până în ţara unde erau acestea duse.10
Există evident şi alte moduri, însă acestea sunt cele mai practicate în ţara noastră. Aici putem să facem o paralelă cu raportul Ambasadei SUA legat de partea de prevenţie, dar şi necesitatea unei bune protecţii a victimelor, ca acestea să nu se întoarcă iarăşi la proxeneţi. Mai mult, se pune şi problema de mai sus, şi anume cât de afectată este imaginea ţării de aceste fenomene, mai ales dacă gangsterii din alte ţări partenere preiau procedurile din România. Credem că s-ar putea crea cutume inter-naţionale, care să ducă la concluzia necesităţii unor campanii mult mai puternice a statelor pe ceea ce înseamnă prevenirea şi educarea potenţialelor victime ale ex-ploatării şi traficului.
RACOLAREA VICTIMELOR TRAFICULUI DE PERSOANE
PRIN INTERMEDIUL SOCIAL MEDIA
Spaţiul virtual poate fi pe atât de periculos, pe cât este de tentant. Acesta prezintă foarte multe capcane, în care adeseori tinerii sunt prinşi, iar ulterior putând să devină victime ale traficului de persoane prin intermediul reţelelor sociale. Este evident faptul că traficanţii pot folosi metodele mai sus menţionate mult mai simplu prin intermediul reţelelor sociale.
Metoda Loverboy, ca şi metoda ofertei de muncă în străinătate, ar putea fi mult mai uşor utilizată cu ajutorul reţelelor sociale. Conform lui Simona Voicescu (activistă pentru drepturile femeilor şi expertă în problema exploatării sexuale), fetele tinere sunt extrem de uşor de racolat şi de convins prin această metodă a îndrăgostitului care vrea să plece în lume cu iubita, fiind făcute să fugă de la părinţi alături de traficanţi, urmând ca mai apoi să nu se mai întoarcă acasă niciodată.11
Raportat la problema reţelelor sociale, ne putem da seama că este destul de simplu de aplicat această metodă numită Loverboy pe Facebook sau pe alte reţele de socializare. În primul rând recrutorul trebuie să facă un cont de Facebook care să pară cât mai atrăgător, ulterior acesta convinge victima să se îndrăgostească de el prin diferite tehnici psihologice şi să se întâlnească cu el, ca mai apoi aceasta să fie convinsă să fugă alături de el. Este uşor de observat cum aceşti interlopi folosesc cel mai probabil psihologi, care îi ajută să găsească victimele cele mai vulnerabile, pentru ca ulterior să elaboreze strategiile necesare racolării.
Când vorbim despre problema activităţilor infracţionale cum ar fi traficul de persoane, pe internet, trebuie să vorbim şi despre dark web. Dark web-ul reprezintă aceea parte a internetului, ce nu poate să fie accesată de către oamenii obişnuiţi, unde grupările infracţionale de cele mai multe ori tranzacţionează afaceri ilegale. Pentru a putea avea acces la această zonă a internetului este nevoie să foloseşti nişte programe speciale (cum este TOR-ul) cu ajutorul cărora vei putea să intri acolo.12
MĂSURI DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A TRAFICULUI DE PERSOANE
Protecţia victimelor, a familiilor lor şi consiliere psihologică necesară reintegrării în societate; campanii de prevenire, inclusiv în şcoli
Protecţia victimelor este foarte importantă, după cum am arătat, pentru ca să nu se mai întâmple ceea ce s-a întâmplat în speţa din Iaşi. Acestea ar trebui ţinute sub paza şi protecţia poliţiei, şi nici chiar în cadrul urmăririi penale proxeneţii nu ar trebui să aibă acces la victime. Mai mult, şi familiile victimelor trebuie protejate, pentru că acestea pot fi constrânse şi ele.
Victimele ar trebui să primească atenţie şi ajutor pentru a se putea reîntoarce în societate, acestea necesitând consiliere psihologică şi aceasta să se facă inclusiv pentru reintegrare.
Considerăm utile campaniile în şcoli şi licee pentru ca tinerii să ştie să se pă-zească, ar ajuta foarte mult la prevenirea traficului de persoane şi mai ales pentru cazul traficului de minori. Ar trebui început cu aceste campanii în special în cadrul liceelor şi mai ales al şcolilor din zonele sărace, unde ar trebui date şi fonduri ce ar duce la creşterea nivelului de trai.
Controale la punctele de frontieră şi la instituţiile ce au în grijă minori sau persoane cu dizabilităţi (centre de plasament)
Persoanele vulnerabile trebuie să fie ajutate din timp prin politici speciale pentru a nu ajunge în situaţia de a fi duse la prostituţie sau la cerşit şi pentru a-şi continua măcar studiile obligatorii pentru a se putea ulterior angaja într-un mod cinstit. Astfel o să scadă rata de analfabeţi şi oamenii din zone sărace o să poată să îşi găsească locuri de muncă, mai mult, creşterea nivelului de inteligenţă şi pregătire o să facă de asemenea şi potenţialele victime să nu mai cadă aşa de uşor în plasa celor care vor să le atragă cu metoda loverboy sau să le convingă să plece la muncă în afară.
De multe ori, conform emisiunii România te iubesc, victimele plecau în afară pentru a-şi face o viaţă cu persoane pe care le cunoşteau de câteva ore. Campaniile şcolare şi de promovare a mesajelor ar putea să le ajute pe persoanele defavorizate să nu mai ajungă victime aşa uşor, acest lucru întâmplându-se de multe ori din naivitate.
UTILIZAREA SOCIAL MEDIA PENTRU PREVENIREA ŞI COMBATEREA TRAFICULUI DE PERSOANE
-
Campanii care vizează persoanele din medii defavorizate (ce sunt considerate nişte ţinte sigure), care ar trebui desfăşurate şi promovate pe social media. Astfel administratorii ar putea să posteze informaţiile necesare celor pasibili de a fi păcăliţi de către recrutorii grupărilor infracţionale. S-ar putea da şi exemple concrete în cadrul campaniilor, despre cum fetele sunt minţite că vor primi un loc de muncă bine plătit într-o ţară dezvoltată şi acolo află că de fapt sunt obligate să se prostitueze, cum tinerii pot fi atraşi de către traficanţi sau alţi oameni periculoşi pe internet şi ce trebuie să facă dacă sunt căutaţi de către astfel de persoane.
-
Organizarea unor conferinţe on-line, care să fie transmise inclusiv în direct pe reţelele sociale, la care să aibă toată lumea acces gratuit, unde să se vorbească despre cum minorii (şi nu numai) ajung victime ale traficului de persoane, cum pot să se ferească şi în ce situaţii trebuie luată legătura cu autorităţile.
-
Organizarea unor cursuri pentru părinţi, unde aceştia să înveţe cum să ferească copiii de pericolele care pot apărea pe internet. Mai mult, se pot propune măsuri ca restricţionarea accesului şi atenta supraveghere a minorului în mediul online până la anumite vârste.
4. Investigatorii sub acoperire pot să se dea drept cumpărători de persoane pe dark web şi ulterior să aresteze traficanţii şi să salveze victimele. Mai mult, pe reţelele sociale investigatorii pot să creeze conturi care să corespundă profilului psihologic căutat de către traficanţi pentru a putea să îi identifice pe cei care racolează victimele pentru prostituţie. De asemenea investigatorii sub acoperire pot pretinde că doresc favoruri din partea victimelor exploatării sexuale (practic se dau drept clienţi), pentru ca ulterior să aresteze traficanţii şi să salveze victimele.
CONCLUZII
Traficul de persoane reprezintă o problemă foarte gravă pentru România, deoa-rece ţara noastră se află pe primul loc în Europa ca ţară cu cele mai multe victime din rândul cetăţenilor. Ambasada SUA din România arată cum în ţara noastră nu se iau, din nefericire, nici măcar măsurile minime necesare pentru ca acest fenomen să fie combătut şi propune de asemenea o serie de măsuri atât pentru prevenire, cât şi pentru combatere.
Deşi legislaţia românească incriminează destul de dur infracţiunea, totuşi, din cauza corupţiei, angajaţii şi asistenţii sociali din cadrul centrelor de protecţie a copi-lului sau a persoanelor cu dizabilităţi, alături de angajaţii punctelor vamale (de frontieră) facilitează de foarte multe ori traficul prin complicitatea faţă de traficanţii de la care primesc sume considerabile de bani.
Cele mai utilizate metode de racolare sunt metoda loverboy şi cea a locului de muncă avantajos într-o ţară străină, persoanele vulnerabile putând fi uşor de racolat în cadrul reţelelor sociale. Spaţiul virtual poate fi extrem de periculos, mai ales pentru minori, fiind multe speţe când persoane care îşi căutau sufletul pereche prin inter-mediul reţelelor sociale au fost ucise sau au ajuns victime ale traficului de persoane. De asemenea, spaţiul virtual adăposteşte şi dark web-ul, şi anume parte întunecată a internetului unde se tranzacţionează afacerile ilegale.
Protecţia şi consilierea psihologică a victimelor pentru reintegrarea ulterior în societate, alături de supravegherea centrelor de protecţie a copilului şi a punctelor de frontieră reprezintă nişte măsuri necesare pentru scăderea fenomenului. Mai mult chiar, prin intermediul reţelelor sociale se pot organiza conferinţe online şi campanii de conştientizare a pericolului, cât şi a metodelor de racolare.
Bibliografie
-
Emilian Stancu, Petruţ Ciobanu, Criminalistică (Vol III – Metodologia criminalistică), Universul Juridic, Bucureşti 2018
-
Valerian Cioclei, Drept Penal Partea Specială I, Ediţia 2, Editura C. H. Beck, Bucureşti 2017
-
Caroline Baylon and Albert Antwi-Boasiako, Chapter Six: Increasing Internet Connectivity while Combatting Cybercrime: Ghana as A Case Study din cadrul Cyber Security in a Volatile World, publicat de Centre for International Governance Innovation, Londra 2017
-
Eric Jardine, Chapter Three: The Dark Web Dilemma: Tor, Anonymity and Online Policing, din cadrul Cyber Security in a Volatile World,publicat de Centre for International Governance Innovation, Londra 2017
-
Renee Novakoff, Transnational Organized Crime – An Insidious Threat to U.S. National Security Interests, din cadrul Prism Vol. 5 No. 4, publicat de Institute for National Strategic Security, National Defense University, Washington DC 2016
-
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/romania-pe-primul-loc-in-europa-ca-numar-de-victime-ale-traficului-de-persoane-590867
-
https://ro.usembassy.gov/ro/raportul-privind-traficul-de-persoane-2020/
-
https://www.newsbuzau.ro/social/43394-dgaspc-urile-furnizeaza-marfa-retelelor-de-trafic-de-copii
-
https://www.realitatea.net/stiri/actual/raport-cutremurator-40-din-copiii-disparuti-in-romania-provin-din-centre-de-plasament_5f13ef348f32b1059c37b392
-
https://www.libertatea.ro/stiri/operatiunea-prin-care-doi-parinti-din-iasi-si-au-salvat-fata-traficata-in-italia-cum-va-gasesc-fiica-o-bag-direct-in-spital
-
https://www.youtube.com/watch?v=5K9gWBfUu_M, Reportaj Oameni de vânzare, din cadrul Emisiunii ProTV, numită România te iubesc.
-
https://www.mediafax.ro/social/exclusiv-interviuri-traficul-de-persoane-demistificat-cum-actioneaza-traficantii-si-ce-este-metoda-loverboy-cum-ii-protejam-pe-copii-20209635
-
https://stirileprotv.ro/divers/tanara-strangulata-si-injunghiata-de-un-individ-pe-care-l-a-cunoscut-pe-internet-ce-a-cerut-suspectul-autoritatilor.html
-
https://adevarul.ro/locale/ploiesti/criminalul-ploiesti-ucis-femeie-cunoscuta-internet-fost-trimis-judecata-furt-pascale-sustras-bijuterii-carduri-victimei 1_57c94f235ab6550cb84dfc65/index.html
-
https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/o-femeie-de-38-de-ani-din-campulung-muscel-de-negasit-de-10-zile-zam-dus-o-ca-elodia.html
-
https://stirileprotv.ro/stiri/ilikeit/operatiune-mondiala-impotriva-activitatilor-de-pe-dark-web-179-de-oameni-arestati.html
Masterand Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul”
1 A se vedea https://ro.usembassy.gov/ro/raportul-privind-traficul-de-persoane-2020/, accesat la data de 03.06.2021
2 A se vedea https://ro.usembassy.gov/ro/raportul-privind-traficul-de-persoane-2020/, accesat la data de 03.06.2021
3 A se vedea Renee Novakoff, Transnational Organized Crime – An Insidious Threat to U.S. National Security Interests, din cadrul Prism Vol. 5 No. 4, publicat de Institute for National Strategic Security, National Defense University, Washington DC 2016, p. 134
4 A se vedea Capitolul VII, din Noul cod penal
5 A se vedea articolul 210, din Noul cod penal
6 A se vedea Valerian Cioclei, Drept Penal Partea Specială I, Ediţia 2, Editura C. H. Beck, Bucureşti 2017, pp. 154-160
7 A se vedea https://www.newsbuzau.ro/social/43394-dgaspc-urile-furnizeaza-marfa-retelelor-de-trafic-de-copii, accesat la data de 04.06.2021
8 A se vedea https://www.realitatea.net/stiri/actual/raport-cutremurator-40-din-copiii-disparuti-in-romania-provin-din-centre-de-plasament_5f13ef348f32b1059c37b392, accesat la data de 04.06.2021
9 A se vedea https://www.libertatea.ro/stiri/operatiunea-prin-care-doi-parinti-din-iasi-si-au-salvat-fata-traficata-in-italia-cum-va-gasesc-fiica-o-bag-direct-in-spital-3568822?utm_source=facebook&utm_medium=social& utm_campaign=tolo-page-post&fbclid=IwAR28L9hp_Cye8ta3DZczqwIcvHJfr7n6x4_NixJOlZ2YG47WUc Sabw40aKo, accesat la data de 04.06.2021
10 A se vedea https://www.youtube.com/watch?v=5K9gWBfUu_M, Reportaj Oameni de vânzare, din cadrul Emisiunii ProTV, numită România te iubesc, accesat la data de 04.06.2021
11 A se vedea https://www.mediafax.ro/social/exclusiv-interviuri-traficul-de-persoane-demistificat-cum-actioneaza-traficantii-si-ce-este-metoda-loverboy-cum-ii-protejam-pe-copii-20209635, accesat la data de 13.09.2021
12 A se vedea Eric Jardine, Chapter Three: The Dark Web Dilemma: Tor, Anonymity and Online Policing, din cadrul Cyber Security in a Volatile World, publicat de Centre for International Governance Innovation, Londra 2017, p. 38
Coments