col. (r) Dmytro OLKHACHUK
În urmă cu şapte ani, pe data de 20 februarie 2014, lumea a urmărit procesul de sfidare şi desconsiderare a drepturilor internaţionale din partea Federaţiei Ruse.
Pentru prima dată de la semnarea Cartei ONU în 1945, un membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU a ocupat o parte din teritoriul unui stat suveran Ucraina şi încearcă să o facă obiectul de achiziţie.
Prin o decizie politico-militară a Rusiei a neglijat principiile dreptului internaţional, ale relaţiilor de prietenie şi ale cooperării dintre state în conformitate cu Carta ONU, ale dispoziţiilor Actului final de la Helsinki privind securitatea şi cooperarea în Europa din 1975, Carta Consiliului Europei, Tratatul de prietenie, cooperare şi prietenie dinte Federaţia Rusă şi Ucraina din 1997, precum şi multe alte tratate şi acorduri.
Mai mult, statul-agresor este de facto garantul inviolabilităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei în temeiul Memorandumului de la Budapesta din 1994, potrivit căruia Ucraina (care a avut al treilea depozit nuclear) a renunţat la rachetele şi facilităţile nucleare pe care le-a returnat Rusiei.
Ocuparea a fost efectuată la comanda lui Putin, prin intervenţia militară deschisă, iar transferul de trupe pe teritoriul Republicii Autonome Ucrainene Crimeea a fost iniţiat mai înainte de anunţul prin care fostul preşedinte Ianukovici a părăsit ţara pe data de 22 februarie 2014.
Faptul de a planifica agresiunea militară în Crimeea a fost confirmat chiar de Putin în interviul său la telecanalul Rusia-1 în martie 2015, dar atunci a spus de data 23 februarie 2014, uitând că pe medalia „pentru întoarcerea Crimeei” data de începere a agresiunii militare este indicată pe 20 februarie 2014.
În ciuda faptului că ocupaţia armatei ruse, uneori menţionată în presă ca „omuleţii verzi”, a uimit întreaga lume civilizată, aceasta a înţeles clar că în anihilarea şi capturarea autorităţilor de stat din Ucraina şi ocuparea Crimeei au fost implicate în mod direct unităţi de informaţii militare, trupe aeriene, infanterie marină, infanterie motorizată, tancuri, unităţi de artilerie din diferite districtele militare (vest, sud, sud-est, central, est), precum şi Flota Mării Negre a Federaţiei Ruse. Capacitatea totală a forţelor de ocupare s-a ridicat la peste 30.000 de militari. În timpul invaziei ilegale, au fost ucişi doi militari ucraineni şi doi civili, doi militari au fost răniţi, doi civili au dispărut.
Pe data de 16 martie 2014, aceste trupe militare asigură aşa-numita manifestare de liberă adeziune la Rusia a poporului din Crimeea, precum şi falsificarea rezultatelor referendumului.
De fapt poporul pro-ucrainean şi originar al Crimeei – tătarii din Crimeea – nu au participat la referendum, prezenţa la vot a fost nu mai mare de 30% din populaţia Peninsulei.
Ulterior, într-un interviu cu corespondentul Associated Press, Jonathan Lemayr, Putin a recunoscut încălcările legilor Ucrainei suverane, spunând că „referendumul” a fost planificat şi condamnat de Federaţia Rusă.
Aceste acţiuni au avut ca efect reacţia negativă a comunităţii internaţionale, care a servit ca bază pentru introducerea sancţiunilor internaţionale împotriva Rusiei.
La 27 martie 2014, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluţie (A/RES/68/262 privind integritatea teritorială a Ucrainei) prin care a respins forţa juridică a referendumului privind retragerea Crimeei din teritoriul Ucrainei, desfăşurat la 16 martie, şi a condamnat anexarea ilegală la Rusia. Decizia a fost susţinută de 100 de state membre ONU, iar acţiunile agresive a Rusiei au fost susţinute numai de 10 ţări.
La 9 aprilie 2014, APCE a adoptat Rezoluţia #1988 „Eveniment recent în Ucraina: ameninţări la funcţionarea instituţiilor democratice”, care abordează condamnarea utilizării forţelor militare ruseşti în Ucraina, agresiunea militară rusă şi încercările ulte-rioare de legalizare a Crimeei anexate şi constata faptul încălcării evidente a dreptului internaţional.
Pentru a atrage atenţia comunităţii internaţionale, Rusia a planificat şi a con-damnat invazia militară deschisă a Ucrainei, finanţarea persoanelor şi furnizarea de facilităţi militare către teritoriile ocupate din regiunile Doneţk şi Luhansk din Ucraina.
În acest context, trebuie remarcat faptul că, la 8 noiembrie 2019, Curtea Internaţională de Justiţie a ONU din Haga a recunoscut încălcarea din partea Moscovei a Convenţiei ONU împotriva finanţării terorismului.
Astăzi teritoriul Crimeei, cu eforturile active ale Rusiei, este o bază militară care reprezintă o ameninţare pentru alte ţări din Marea Neagră, care sunt membre NATO, precum şi pentru ţările care au ales cursul integrării euro-atlantice. Din 2014, ponderea forţelor armatei ruse în Crimeea a crescut de 2,5 ori, până la 33 de mii de militari. Pe teritoriul Peninsulei au fost dislocate unităţi de bombardament şi avioane de luptă, sisteme de rachete antiaeriene S-400, sisteme de rachete antirachetă „Bal” şi „Bastion”.
La 7 decembrie 2019, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluţie: „Pro-blema militarizării Republicii Autonome Crimeea şi Sevastopol, Ucraina, precum şi a unor părţi din Marea Neagră şi Azov”, solicitând ca Rusia să-şi retragă trupele din Crimeea şi oprirea ocupaţiei temporare a Ucrainei.
Mai mult, Rusia ia în mod intenţionat măsuri pentru a schimba compoziţia etno-naţională a Crimeei, stabilindu-o în mod activ cu cetăţenii ruşi. În acelaşi timp, instituţiile internaţionale şi organizaţiile juridice înregistrează încălcări sistematice ale drepturilor şi libertăţilor ucrainenilor şi tătarilor din Crimeea, starea catastrofei ecologice iminente cauzate de secetă şi schimbările ecosistemice din regiunea Azov – Marea Neagră, inclusiv construcţia şi funcţionarea podului Strâmtorii Kerci. Şi toate acestea duc la responsabilitatea Rusiei.
Doar poziţia consolidată şi activă a comunităţii mondiale, a statelor individuale şi a organizaţiilor internaţionale, consolidarea politicii de sancţiuni internaţionale şi izolarea Rusiei, cât şi transformarea confruntării ucraineano-ruse din Europa Centrală poate avea ca efect evitarea unui nou conflict regional cu implicaţii mondiale.
UNITĂŢILE MILITARE ALE FEDERAŢIEI RUSE
CARE AU PARTICIPAT DIRECT LA INVAZIA ARMATĂ DIN CRIMEEA
382 Batalionul Infanteriei marine al Flotei Mării Negre (unitatea militară 45765)
727 Batalionul Infanteriei marine al Flotei Caspice (unitatea militară 20264)
205 Detaşamentul auxiliar al Flotei Mării Negre (unitatea militară 43535)
7057 Baza Aeriană a Flotei Mării Negre (unitatea militară 49311)
68 Brigada de Nave de protecţie a Districtului Apelor (unitatea militară 26977)
11 Brigada de Nave antisubmarin (unitatea militară 42948)
519 Divizia Navelor de recunoaştere (unitatea militară 3189)
41 Brigada de Rachete navale (unitatea militară 72165)
197 Brigada de Navelor de desant (unitatea militară 72136)
184 Brigada de Nave de protecţie a Zonei de apă a Bazei navale Novorossiysk (unitatea militară 90921)
758 Centrul logistic (unitatea militară 63876)
15 Brigadă de Rachete şi artilerie de coastă (unitatea militară 80365)
34 Brigada de control din Armata 58 din Districtul militar sud (unitatea militară 29202)
15 Brigadă Motorizată (unitatea 90600)
7 Brigadă de Tancuri (unitatea militară 89547)
2 Brigadă Specială a cercetării (unitatea militară 64044)
18 Brigada Motorizată (unitatea militară 27777)
66 Brigada de Management (unitatea militară 41600)
10 Brigadă Specială (unitatea militară / h 51532)
19 Brigadă Motorizată (unitatea militară 20634)
Divizia 7 de Asalt Aeropurtată (unitatea militară 61765)
108 Regimentul (unitatea militară 42091)
247 Regimentul (unitatea militară 54801)
16 Brigadă Specială (unitatea militară 54607)
21 Brigadă Motorizată (unitatea 12128)
76 Divizia Guards de Asalt (unitatea militară 07264)
104 Regimentul de Paraşutişti (unitatea militară 32515)
234 Regimentul de Paraşutişti (unitatea militară 74268)
99 Brigada Logistică (unitatea militară 72153)
32 Brigada Motorizată (unitatea militară 22316)
31 Brigada de Asalt (unitatea militară 73612)
136 Brigadă Motorizată (unitatea militară 63354)
34 Brigada Motorizată (unitatea militară 01485)
74 Brigadă Motorizată (unitatea militară 21005)
810 Brigada Infanteriei Marină (unitatea militară 13140)
7 Bază militară (unitatea militară 09332)
291 Brigada de Artilerie (unitatea militară 64670)
346 Brigada Specială (unitatea militară 31681)
22 Brigada Specială (unitatea militară 11659).
***
DRONA RUSEASCĂ A FSB A FOST DOBORÂTĂ ÎN UCRAINA
O nouă dovadă a prezenţei ruse pe teritoriul regiunilor Doneţk şi Lugansk al Ucrainei ocupate a fost descoperită.
Pe data de 8 martie 2021 drona tactică UAV Zala 421-08-M (cu raza operaţio-nală de până la 30 de km) din cadrul unităţii speciale a Serviciului Federal de Securitate Rus (FSB) şi care survolează în secret (probabil un grup de lunetişti) a fost doborâtă de militarii ucraineni la o distanţă de sute de kilometri de la graniţa cu Rusia.
Merită să precizăm că în compunerea acesteia sunt mai multe subansambluri şi piese de producţie străină, care pun sub semnul întrebării aşa numita „autonomie” a industriei de apărare din Rusia.
Mai mult, acest fapt infirmă naraţiunile de bază ale propagandei ruse proclamate recent de platformele ONU şi OSCE.
Coments