Dr. Vasile NAZARE
Abstract. Migraţia este un fenomen peren şi atemporal, având o evoluţie ciclică, care include atât valul care vine, cât şi retragerea acestuia. Indiferent de tip, domeniu de manifestare, ţară de origine sau destinaţie sau cauza din spate, valurile de migraţie au avut întotdeauna o trăsătură comună: dorinţa individului de supravieţuire, de a găsi o casă şi o viaţă mai bună.
Conform Organizaţiei Internaţionale a Migraţiei, dacă tendinţa ultimelor două decade îşi va menţine ritmul, numărul migranţilor va creşte de la 214 milioane în 2010 la aproximativ 405 milioane în 2050. Dar în pofida acestui fapt alarmant şi a aşa-numitului „pericolului” reprezentat de migranţi pentru ţările dezvoltate, Dazton Johnson argumentează, în unul din studiile sale recente, că suntem departe de un val real de migraţie, întrucât numai 3% din populaţia lumii trăieşte în altă ţară decât cea de origine; mai mult, acest fenomen contribuie la scăderea sărăciei mondiale.
Între 2010-2015, migraţia în Europa a fost determinată de câteva aspecte legate de: politică (conflicte, conflicte interne şi de asemenea între state, revoluţii, războaie civile, problemele drepturilor omului şi libertăţilor, regim politic, proastă guvernare), economie (economie necompetitivă, structuri disfuncţionale şi ineficiente, lipsa locurilor de muncă, şomaj, sărăcie), evenimente sociale (viaţă şi muncă în condiţii precare, venit familial scăzut, frecvent sub standardele de sărăcie), incidente religioase (discriminare, intoleranţă, conflict cu diferite culte), diferenţe culturale (discriminare etnică şi de gen), factori naturali (dezastre), elemente sanitare (epidemii), toate aceste cauze fiind amplificate de problemele politice din Africa de Nord (Algeria, Maroc, Tunisia, Libia, Mauritania, Eritreea, Sudan, Sudanul de Sud, Sahara de Vest etc.), Orientul Mijlociu (Irak, Siria, Egipt, Yemen etc.) şi Asia de Sud (Pakistan, Bangladesh, Afganistan).
Natura rutelor de acces către spaţiul unional (în special cele mediteraneene), mijloacele de călătorie (vasele cărora le lipsesc măsuri minime de securitate), utilizarea ghizilor falşi (de obicei persoane specializate în traficul de oameni) sunt ingredientele sigure pentru tragedii. În acest fel, între anii 2000 şi 2015, doar pe rutele mediteraneene au fost peste 22,000 decese, din care numai în 2014 3,000 migranţi ilegali.
De asemenea pe partea negativă, migraţia generează efecte nedorite precum: creşterea populismului, extremism şi fundamentalism, o creştere în crime, acte teroriste, manifestări rasiste şi xenofobe; astfel, recentele evenimentele tragice din Paris vor influenţa strategia UE privind migraţia şi măsurile subsecvente.
Acestea fiind spuse, dincolo de impactul profund asupra opiniei publice pariziene şi internaţionale, migraţia trebuie abordată nu numai ca o ameninţare de securitate, ci şi ca o oportunitate: luând în considerare prognoza demografică pentru statele UE în 2060, cea proiectată de OECD (forţa de muncă se presupune că se va diminua cu 50 milioane oameni), acest val de migraţie ar putea fi de fapt noua speranţă de relansare a creşterii economice a uniunii.
Până când vor fi schimbări semnificative în administrarea situaţiei, politica UE de azi şi de mâine este centrată în jurul celor patru piloni stabiliţi la întâlnirea Comisiei Europene din mai 2015: a) reducerea beneficiilor migraţiei ilegale; b) creşterea securităţii frontierelor (11.000 km de frontiere terestre, 43.000 km de frontieră maritimă şi 286 aeroporturi); c) protecţia migranţilor legali (migranţi economic, refugiaţi şi persoane deplasate) prin mijloacele politicii comune de azil; d) o nouă abordare privind migraţia legală.
Abstract. Migration is a perennial and timeless phenomenon, having a cyclic evolution which includes both the incoming and the retard of the tide. No matter the type, manifestation domain, country of origin or destination, nor the cause behind, migration waves have always had a common feature: individual’s will to survive, to find a better home and life.
According to IOM, if the trend of the last two decades will keep its pace, the number of migrants will rise from 214 millions in 2010 to about 405 millions in 2050. But despite this alarming fact and the so-called ”danger” that migrants pose to the developed countries, Dayton Johnson argues, in one of his recent studies, that we are really far away from a true migration wave, since only 3% of world’s population lives in another country than the one of origin; even more, this phenomenon does contribute to reducing the world’s poverty.
During 2010-2015, migration within Europe has been determined by several aspects regarding: politics (corruption, internal and also interstate conflicts, revolutions, civil wars, human rights and liberties issues, political regimes, bad governing), economics (uncompetitive economy, dysfunctional and inefficient structures, lack of work places, unemployment, poverty), social events (life and work in precarious conditions, low family income, most of the times beyond poverty standards), religious incidents (discrimination, intolerance, conflicts within different cults), cultural differences (ethnic and gender discrimination), natural factors (disasters), sanitary elements (epidemics), all these causes being amplified by political problems from North Africa (Algeria, Morocco, Tunisia, Libya, Mauritania, Eritrea, Sudan, South Sudan, Western Sahara etc.), Middle East (Iraq, Syria, Egypt, Yemen etc.) and South Asia (Pakistan, Bangladesh, Afghanistan).
The nature of the access routes to the union space (especially the Mediterranean ones), the means of travel (boats that lack minimum security measures), the usage of false guides (usually people specialized in smuggling and human trafficking) are certainly ingredients for tragedies. This way, between years 2000 and 2015, on the Mediterranean journeys alone there have been over 22,000 deaths, of which 3,000 illegal migrants only in 2014.
Also on the negative side, migration generates undesired effects like: the rising of populism, extremism and fundamentalism, an increase in crimes, terrorist acts, racist and xenophobe manifestations; thus, the recent tragic events in Paris will sure influence EU strategy facing migration and the upcoming measures. Having said this, beyond the deep impact upon Parisian and international public opinion, migration must be approached not only as a security threat, but also as an opportunity: if we take into account the demographic forecast for EU states in 2060, the one projected by OECD (labor force is supposed to diminish by 50 million people), this migration wave could actually be a new hope to relaunch the economic growth of the union.
Until there will be significant changes in the management of this situation, today’s and tomorrow’s EU policy is centered around four pillars established at the European Commission meeting from May 2015: a) reducing the benefits of illegal migration; b) increasing frontiers security (11,000 km of terrestrial borders, 43,000 km of maritime boundaries and 286 airports); c) protecting legal migrants (economic migrants, refugees and displaced) by the means of a common asylum policy; d) a new approach regarding legal migration.
Key words: migration, legal migration, illegal migration, economic migrant, refugee, asylum seeker, displacement, human traffic, external borders
Conferenţiar universitar doctor, Asociaţia de Geopolitică I. Conea
[…] NAZARE – Migraţia internaţională şi securitatea europeană. Politica UE privind migraţia […]