Contribuţia României în domeniul aerospaţial are o tradiţie de peste 60 de ani de activitate în domeniul cercetării-dezvoltării sistemelor aerospaţiale prin intermediul activităţilor desfăşurate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Aerospaţială „Elie Carafoli” – INCAS.

INCAS a funcţionat sub diferite denumiri şi forme organizatorice din anul 1950 de când Institutul de Mecanică Aplicată al Academiei Române a fost înfiinţat.

În anul 1991, după reorganizarea în domeniul cercetării aerospaţiale şi aeronautice, o nouă organizaţie a fost creată, INCAS, ca singurul institut de cercetare din România specializat în domeniul aeronautic şi spaţial.

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Aerospaţială „Elie Carafoli” funcţionează sub această denumire din anul 1991, conform Certificatului de Înmatriculare la Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti.

În anul 2008, în urma unei Hotărâri de Guvern, SC INCAS S.A. s-a reorganizat ca INCD în subordinea ANCS – Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare.

Misiunea INCAS este de a oferi servicii dedicate cercetării şi dezvoltării către Comunitatea Aerospaţială. INCAS este singura unitate din România care desfăşoară activitatea de cercetare pe întreg ciclu, pornind de la cercetarea fundamentală de bază şi orientată, continuând cu cercetarea aplicativă şi terminând cu dezvoltarea tehnologică şi implementarea rezultatelor obţinute în producţie.

De asemenea, INCAS coordonează la nivel naţional activităţile de cercetare-dezvoltare din domeniul aerospaţial şi reprezintă România şi organizaţiile române la nivel internaţional în organizaţiile de profil.

INCAS dispune de bază materială, experienţă, capacitate umană şi tehnologică specializată în realizarea de proiecte complexe. Cel mai recent proiect de acest tip este proiectul IAR-99 TD.

IAR-99TD – ZBOR CĂTRE O NOUĂ TEHNOLOGIE

Proiectul IAR-99 TD este destinat validării în zbor pentru o arhitectură de sistem specifică unei aeronave de tip „trainer” competitiv. Principalele dezvoltări integrate în noua arhitectură vizează patru sisteme critice pentru noua aeronavă:

1. Sistem radar tip AESA integrat la bordul aeronavei;

2. Nou sistem de propulsie turbofan cu FADEC;

3. Avionică de nouă generaţie şi „full glass cockpit” integrat cu sistemul radar;

4. Sistem de armament

   Prototipul este aşteptat a fi gata de testare în 2016 şi reprezintă un pas cheie în dezvoltarea pe termen lung a noii generaţii de avioane de antrenament produse în ţara noastră. IAR-99 TD îşi propune să se încadreze în generaţia 4.5 de avioane de antrenament.

   Aeronava IAR-99 TD, Demonstrator Tehnologic, se încadrează în categoria avioanelor de şcoală şi antrenament şi constituie o dezvoltare prin modificarea avionului IAR-99. Noua arhitectură de bord include:

   1. Dotarea aeronavei cu radar;

   2. Realizarea unui sistem integrat de comandă şi control bazat pe o arhitectură modernă;

   3. Sistem de comunicaţii;

   4. Reconfigurarea grupului motopropulsor;

   5. Realizarea unui sistem eficient de climatizare a cabinelor;

   6. Modernizarea/adaptarea sistemelor de bord, cu posibilitatea aplicării unor soluţii tehnice la avioanele din exploatare;

   7. Realizarea unui sistem de comandă pentru orientarea roţii de bot.

   La nivel conceptual, demonstratorul va permite totodată proiectarea şi optimizarea costurilor de operare şi mentenanţă pentru o aeronavă de şcoală şi antrenament avansat, valorificând experienţa acumulată în exploatarea aeronavei IAR-99 Şoim şi utilizând noile concepte de monitorizare a sănătăţii structurii, managementul integrat al resurselor la bordul aeronavei şi mentenanţa predictivă la nivelul flotei în exploatare.

   IAR-99 TD reprezintă o etapă esenţială în cadrul strategiei pe termen lung de dezvoltare a unei aeronave de şcoală şi antrenament de nouă generaţie. Demon-stratorul tehnologic are la bază o aeronavă IAR-99 Şoim (prototip 7003) supusă transformărilor la fabricantul Avioane Craiova S.A. şi va integra toate dezvoltările specifice programului. Noua platformă tehnologică va fi introdusă într-un program de testare la CCIZ – Centrul de Încercări în Zbor Craiova începând cu anul 2016.

   Un element de noutate va fi constituit de bordul complet digitalizat, care împreună cu sistemul HOTAS (Hands On Throttle-And-Stick), avionica modernă şi sistemul de comunicaţii compatibil cu cele mai recente standarde NATO va permite realizarea de misiuni de antrenament complexe, ce includ comunicarea cu reţeaua de radare la sol şi simularea de ţinte virtuale.

   Conceptul pentru noul avion de antrenament, destinat a fi integrat într-un complex de antrenament şi pregătire al piloţilor, va răspunde cerinţelor impuse de dezvoltarea capacităţilor de apărare a ţării. Totodată, dezvoltarea conceptului vizează un parteneriat strategic cu principalii furnizori de tehnologie avansată şi cu industria românească de aviaţie, capabilă să menţină aeronava concepută şi realizată în România în topul celor mai performante avioane de şcoală şi antrenament avansat existente.

   INVESTIȚIE ÎN INFRASTRUCTURA DE CERCETARE

   INCAS este recunoscut ca un institut de cercetare unicat care deţine o platformă experimentală deosebit de complexă destinată cercetărilor în domeniul mecanicii fluidelor şi al aerodinamicii aplicate. Această platformă experimentală este competitivă pe plan mondial şi reprezintă elementul cheie de infrastructură de bază pentru proiectele complexe destinate aeronauticii.

   De asemenea, INCAS continuă să investească în această infrastructură de cercetare, iar în acest sens, a făcut o nouă investiţie unică în România, dezvoltând un Laborator Aeropurtat pentru Cercetări Atmosferice şi de Mediu, denumit ATMOSLAB, căutând soluţii pentru provocările referitoare la siguranţa aeronavelor din punct de vedere al calităţii zborului şi a pericolelor ce pot surveni pe parcursul zborului.

   Prin intermediul dezvoltării acestor noi capabilităţi şi infrastructuri performante, INCAS deschide noi orizonturi atât pentru partenerii din industria aerospaţială, cât şi pentru alţi parteneri din diferite domenii interesaţi de capacităţile experimentale oferite de acest laborator.

   ATMOSLAB

   Laboratorul Aeropurtat pentru Cercetări Atmosferice şi de Mediu (ATMOSLAB) a fost construit printr-un proiect co-finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională şi a avut în vedere dezvoltarea unei infrastructuri specifice pentru cercetări de mediu in-situ avansate, în conformitate cu „Strategia Naţională de Protejare a Mediului”, „Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă în orizontul anilor 2020-2030”, „FlightPath 2050” elaborată de noul ACARE. De asemenea, INCAS se află în proces de aderare la European Facility for Airborne Research in Environmental and Geosciences (EUFAR), precum şi la IAGOS (In-service Aircraft for a Global Observing System).

   ATMOSLAB a devenit operaţional din anul 2011 şi cuprinde o platformă de zbor bazată pe flotă de avioane civile King Air şi BN2, precum şi o serie de echipamente de măsurători in-situ pentru colectarea de date de monitorizare a mediului şi a pământului. De asemenea, ATMOSLAB include şi un laborator mobil la sol conceput pentru a oferi sprijin la sol pentru misiunile experimentale ale laboratorului aeropurtat. Acesta este echipat cu calculatoare de bord care permit prelucrarea datelor la sol.

   Studiile efectuate la bordul ATMOSLAB sunt utilizate în special pentru analiza particulelor de gheaţă la mare altitudine şi îmbunătăţirea siguranţei aeronavelor în condiţii meteorologice dificile. Datele colectate sunt prelucrate în doar câteva minute direct la bordul aeronavei.

   Aceste studii pun accent pe influenţa fenomenelor naturale asupra zborului aeronavelor, precum fenomenele care reduc vizibilitatea (ceaţă, furtună de praf/nisip, cenuşă vulcanică), givrajul (depuneri de gheaţă), orajele (fulgere, tunete) şi alte fenomene ce înrăutăţesc operaţiunile de zbor care pot duce la modificarea aerodinamicii avionului.

   În vederea extinderii acestor capacităţi de cercetare, INCAS va dezvolta în curând un centru de operaţiuni propriu la aerodromul Strejnic, din apropiere de Ploieşti ce va include mai multe laboratoare noi, interconectate cu celelalte departamente INCAS, adaptabile la o gamă largă de misiuni de cercetare .

   Acesta va include un Laborator de calibrare, de monitorizare a calităţii aerului şi a poluării, de simulare şi modelare a atmosferei şi terenului, de teledetecţie, un Centru de Comandă şi Navigaţie, precum şi tehnologii LIDAR.

   La momentul actual, ATMOSLAB este utilizat în câteva proiecte internaţionale de mare anvergură, precum HAIC (High Altitude Ice Crystals), CAPESA şi Multiply.

   HAIC este un proiect integrat în cel de-al şaptelea Program-cadru al Comisiei Europene – EU FP7 care furnizează producătorilor de aeronave din Europa capacităţi de înţelegere, de măsurare şi modelare în condiţii de givraj sau de îngheţ sporit la altitudine mare.

   Scopul principal al acestui proiect este de a obţine alinierea industriei aeronautice la reglementările EASA şi ICAO cu privire la îmbunătăţirea funcţionării aeronavelor, precum şi la creşterea siguranţei zborului în astfel de condiţii meteorologice.

   CAPESA este un proiect finanţat prin Programul Naţional de Cercetare-Dezvoltare STAR ce presupune susţinerea misiunilor satelitare ale Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) – Sentinel-4 şi Sentinel-5p/5, ce fac parte din cadrul Programului European Copernicus – cea mai mare iniţiativă de monitorizare a mediului din lume.

   Proiectul are ca obiectiv intensificarea participării comunităţii ştiinţifice româneşti la „ESA Contributing Missions” prin dezvoltarea şi intensificarea activităţilor de cercetare în teledetecţia atmosferică (ARS).

   MULTIPLY este un proiect desfăşurat de Agenţia Spaţială Europeană (ESA) ce are ca scop identificarea de soluţii tehnice pentru a răspunde cerinţelor, pentru a proiecta şi dezvolta un nou sistem LIDAR. INCAS participă la acest proiect alături de Institutul Naţional de Cercetare­Dezvoltare pentru Optoelectronică (INOE), împreună cu alţi parteneri ai consorţiului, precum: Max Planck Institute for Meteorology (MPI­M), National Observatory of Athens, Institute for Astronomy, Astrophysics, Space Applications and Remote Sensing (IAASARS/ NOA), University of Warsaw, Faculty of Physics, Institute of Geophysics (UW), National Aerospace Laboratory (NLR).