Abdel Rahman Al RAOUF 

“It’s people to people contact to achieve the statecrafts”

WHAT IS IT?
No one thing fits all, but one can define economic diplomacy as a form of diplomacy where you use all economic tools of the state to bring your national interests up – this includes the state manipulating its foreign commerce, finance, technology and tourism relations in support of its national interest.
Some say that economic diplomacy is derived from commercial/trade diplomacy, back when it was only the domain of officials and not the private sector or civil society, and when the focus was only on commercial issues. Today however, it is more macro than micro-economic. It is how to employ the use of political influence and relationships to promote and influence inter-trade and investment to improve the functioning of markets.
An important element of Economic Diplomacy is structural policies and bilateral trade and investment agreements, as Economic Diplomacy uses assets and relationships to increase the cost of conflict and to strengthen the mutual benefits of cooperation and politically stable relationships, such as increasing economic security.
That is the reason why skilled personnel are prerequisite for the successful conduct of economic diplomacy. To understand and negotiate, you need to be confident in your ability to identify and evaluate SWOT.
Confusing economic diplomacy with public economy is a common misconception.
Although both share similar targets, an ordinary interested layman can become involved with and a part of a public economy campaign. The same cannot be said for economic diplomacy, as skilled personnel are a main part of its basic infrastructure. Economic diplomacy as being a hot bottom issue, due to the transparency in interactions between the government and the countries in the information system, influenced by factors such as the democratization diplomacy. With more public interest in foreign affairs than ever seen before, again members of the public demand open diplomacy to which governments are obliged to publicly respond.
HOW DOES IT WORK?
In simple terms, economic diplomacy focuses on the promotion and branding of the State as a marketplace for attracting foreign investors,  businesses and tourists. It encompasses all economic activities, from supplying the required asserted information to seeking to resolve trade and investment disputes. It also monitors and reports on economic policies and best practices in foreign countries.
Negotiations are one of the main pillars of economic diplomacy, whether by officials alone or alongside non-official agencies. It includes negotiations for FTA, PTA, and there is an increased importance given to WTO issues.
Once again, the importance of bilateral and multilateral negotiating skills, as well as public speaking skills, cannot be reiterated enough.
Economic diplomacy actors tackle the outside world to maximize their national gains in all the fields of economic activity. This is ultimately how the definition of economic diplomacy is perceived as it unfolds in emerging economies. It is crucial that emerging economies learn that they are not followers and that businesses are not like bees to honey. Economic diplomacy means that a country that wants to attract foreign business must be proactive in its approach, as opposed to passive. Economic diplomacy that utilizes a nation’s already deployed corps of diplomats to promote the nation and seek business opportunities is a must. Emerging economies must conserve their scarce resources, and it is important that they get the best out of their personnel. They must ensure that their diplomats have at least some experience but most importantly, that they can be trained to be effective economic diplomats.

CE ESTE?
Nici un lucru nu este bun la toate, dar democraţia economică se poate defini ca o formă de diplomaţie unde sunt folosite toate instrumentele economice ale statului pentru a susţine interesele naţionale – aceasta include manipularea de către stat a comerţului exterior, finanţele,  tehnologie şi relaţiile de turism în sprijinul interesului naţional.
Unii spun că diplomaţia economică este derivată din diplomaţia comercială / a comerţului, în vechime când a fost numai domeniul oficialilor şi nu al sectorului privat al societăţi civile şi când focusul era doar asupra chestiunilor comerciale. Astăzi, în orice caz, este mai mult macro decât micro-economic. Este cum să foloseşti utilizarea influenţei politice şi a relaţiilor pentru a promova şi a influenţa inter-comerţul şi investiţiile pentru a îmbunătăţi funcţionarea pieţelor.
Un element important de diplomaţie economică sunt politicile structurale şi acordurile bilaterale de comerţ şi investiţii, întrucât diplomaţia economică utilizează active şi relaţii pentru a creşte costul conflictului şi să întărească beneficiile mutuale ale cooperării şi relaţiile politice stabile, precum şi creşterea securităţii economice.
Acesta este motivul pentru care personalul calificat este o precondiţie pentru conducerea de succes a diplomaţiei economice. Pentru a înţelege şi a negocia, trebuie să fi încrezător în abilitatea ta de a identifica şi evalua SWOT.
Confundarea diplomaţiei economice cu economia publică este o preconcepţie comună.
Deşi ambele împărtăşesc ţinte similare, o persoană neavizată se poate implica în şi să fie o parte din o campanie de economie publică. Acelaşi lucru nu poate fi spus despre diplomaţie publică, întrucât personalul calificat este o parte principală din infrastructura sa de bază. Diplomaţia economică fiind o problemă încinsă, din cauza transparenţei în interacţiuni între guvern şi ţări în sistemul de informaţii, influenţat de factori ca diplomaţia democratizării. Cu mai mult interes public în politica externă decât oricând înainte, din nou membrii publicului cer diplomaţie deschisă la care guvernele sunt obligate să răspundă public.
CUM FUNCŢIONEAZĂ?
În termenii simpli, diplomaţie economică se concentrează asupra promovării şi branduirii statului ca o piaţă pentru atragerea investitorilor străini, afacerilor şi turiştilor. Cuprinde toate activităţile economice, de la furnizarea informaţiei cerute la căutarea rezolvării disputelor comerciale şi de investiţii. De asemenea monitorizează şi raportează despre politicile economice şi cele mai bune practici în ţările străine.
Negocierile sunt unul din principalii piloni ai democraţiei economice, fie doar de la oficiali sau de partea agenţiilor non-oficiale. Include negocierile pentru FTA, PTA şi se acordă o importanţă crescută problemelor OMC.
Încă o dată, importanţa abilităţilor de negociere bilaterală şi multilaterală, precum şi abilităţile de vorbire în public nu pot fi reafirmate îndeajuns.
Actorii diplomaţiei economice abordează lumea exterioară pentru a maximiza câştigurile lor naţionale în toate domeniile de activitate economică. Aceasta este în ultimul rând cum definiţia diplomaţiei economice este percepută şi se desfăşoară în economiile emergente. Este crucial ca economiile emergente să înveţe că ei nu sunt discipoli şi că afacerile nu sunt ca albinele pentru miere. Diplomaţia economică înseamnă că o ţară care doreşte să atragă afaceri străine trebuie să fie proactivă în abordarea sa, ca opus faţă de pasiv. Diplomaţia economică care utilizează corpul de diplomaţi deja la post pentru a promova naţiunea şi să caute oportunităţi este o necesitate. Economiile emergente trebuie să îşi conserve resurselor lor reduse şi este important să obţină tot ce este mai mult de la personalul lor. Ei trebuie să fie siguri că diplomaţii lor au cel puţin ceva experienţă, dar, cel mai important, ca ei să fie antrenaţi să fie diplomaţi economici eficienţi.