On 17 February 2008, Kosovo declared its independence from Serbia. The declaration was controversial; especially because it violated UN Resolution 1244 which authorized the Secretary General to provide an interim and transitional administration while establishing and overseeing the development of provisional democratic self-governing for all inhabitants of Kosovo. International reaction split along traditional political fault lines. Interestingly, this declaration was not the first. It followed a similar declaration that ultimately failed in 1990.
Prior to Kosovo’s independence, some Bosnian Muslims where adamantly opposed to the prospect of a Kosovar independence based on ethnic majority. It may seem difficult to understand why fellow Muslims in the Balkans took such a strong stand against the idea, given that both had recently endured a conflict against Serbia. However, the Muslim population in Bosnia quickly realized that the use of ethnicity as justification for a redefinition of borders could undermine mutual tolerance and integration in the region; potentially leading to the disintegration and eventual loss of large portions of Bosnia to Croatia and Serbia.
The Balkan people are the friendliest of populations, where the financially poorest of people willingly give their best drink and food in hospitality. However, when their families and ways of life are threatened, people naturally do what they feel is necessary to preserve their existence regardless of how others define the situation. Religion has often been used by the Western media as a ready explanation for the tragedy in the Balkans. In fact, it is a thin mask for our cultural ignorance regarding the situation on the ground. Religion in the Balkans has little to do with practicing a faith; it represents heritage, identity, and a way of life for the majority of people who don’t regularly attend a mosque or church. Another contributing factor in the ethnic tension is the inability to forgive, reconcile, and move on to the future instead of remaining hopelessly bound by the past. Current actions are influenced by events that occurred five, fifty, and even five hundred years ago.
The current situation in Crimea shows how the double-edged sword is affecting international political posturing and support for the ethnic Russians and Ukrainians, and the quest for a Crimean independence based on ethnicity. The world’s leaders will have to decide whether to allow ethnic politics to continue to shape borders throughout the world for future generations.
Politică etnică în Balcani: Sabia cu două tăișuri
George Sam HAMONTREE III
La 17 februarie 2008, Kosovo și-a declarat independența față de Serbia. Declarația a fost controversată; în special pentru că a violat Rezoluția ONU 1244 care l-a autorizat pe Secretarul General să furnizeze o administrație interimară și tranzițională în timp ce întemeia și supraveghea dezvoltarea auto-guvernării provizorii democratice pentru toți locuitorii din Kosovo. Reacția internațională s-a divizat de-a lungul liniilor tradiționale politice de fisură. Interesant, această declarație nu a fost prima. Ea a urmat o declarație similară care în cele din urmă a eșuat în 1990.
Înainte de independența Kosovo, unii musulmani bosniaci se opuneau cu tărie perspectivei unei independențe kosovare bazată pe majoritate etnică. Pare dificil de înțeles de ce semenii musulmani din Balcani au adoptat o poziție atât de puternică împotriva ideii, dat fiind faptul că toți înduraseră recent un conflict împotriva Serbiei. În orice caz, populația musulmană din Bosnia a realizat rapid că utilizarea etnicității ca justificare pentru o redefinire a frontierelor poate submina toleranța mutuală și integrarea în regiune; potențial conducând la dezintegrare și pierderea posibilă a mari porțiuni din Bosnia către Croația și Serbia.
Oamenii din Balcani sunt printre cele mai prietenoase populații, unde cei mai săraci financiar oameni dau de bună voie cea mai bună băutură și mâncare cu ospitalitate. Totuși, când familiile lor și modul de viață sunt amenințate, oamenii în mod natural fac ceea ce este necesar pentru a prezerva existența lor indiferent de cum definesc alții situația. Religia a fost adesea utilizată de media occidentală ca o explicație de-a gata pentru tragedia din Balcani. În fapt, este o mască subțire pentru ignoranța noastră cultură privitor la situația din teren. Religia în Balcani are puțin de a face cu a practica o credință, ea reprezintă patrimoniu, identitate și un mod de viață pentru majoritatea oamenilor care nu se duc regulat la moschee sau la biserică. Alt factor ce contribuie la tensiunea etnică este inabilitatea de a ierta, reconcilia și a se mișca înspre viitor în loc de a rămâne legați de trecut fără speranță. Acțiunile curente sunt influențate de evenimente ce s-au petrecut cu cinci, șase sau chiar cinci sute de ani în urmă.
Situația curentă în Crimeea arată cum sabia cu două tăișuri afectează poziționarea politică internațională și sprijinul pentru etnicii ruși și ucrainieni și căutarea independenței crimeene pe baza etnicității. Conducătorii lumii vor trebui să decidă dacă să permită politicii etnice să continue să modeleze granițe prin lume pentru generațiile viitoare.
Coments