Sergei Konoplyov este Directorul Programului de Securitate la Marea Neagră şi al Programului de Securitate SUA – Rusia, în cadrul Universităţii Harvard.
În perioada 1994-1996 a fost Director Executiv al Fundaţiei Eurasia pentru Ucraina, Belarus şi Moldova. Fost ofiţer al forţelor armate ale URSS, Sergei a îndeplinit numeroase misiuni în Africa, America Latină şi Asia Centrală. A absolvit Institutul de Studii Militare din Moscova, Universitatea de Jurnalism din Kyrgystan (Cum Laude) şi un masterat în Administraţie publică la Kennedy School of Government. Din anul 1998 este membru al Institutului Internaţional de Studii Strategice (Londra). A fost, în anul 2000, NATO Fellow, şi a obţinut doctoratul la Institutul de Relaţii Internaţionale din Kiev.
De asemenea, din anul 2000, Sergei a îndeplinit şi funcţia de consilier al Şefului Comitetului de Securitate Naţională a Parlamentului Ucrainei. Sergei Konoplyov a primit numeroase distincţii din partea ministerelor apărării din Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova şi Ucraina.

Ramona Feraru: What is your opinion about Washington-London-Bucharest Axis declared by President Basescu in 2004?

Sergei Konoplyov: In my opinion there are several factors that made President Basescu to declare about Washington-London-Bucharest Axis. First of all he just started his presidential term and he wanted to make sure that Romania gets support from international powers. He has chosen the US and Great Britain since these two countries make the base of transatlantic alliance. Second, those countries paid interest in Black Sea area where President Basescu wanted to enhance the role of Romania. Turkey at that time was reluctant to provide the US with sufficient help for their military operations in Iraq. It was a good opportunity to declare about Romania leadership in Black sea. Later Romania launched the Black Sea Forum for Dialogue and Partnership. This initiative was praised by the US but almost boycotted by Turkey and Russia. Third, at that time Georgia and Ukraine were considered as strong candidates for NATO’ Membership Action Plan. Romania was playing an important role in NATO plans to increase its role in the Black Sea. NATO wanted to replicate the success of Action Endeavor operation to the Black Sea to diminish the role of Turkey and gain better control through new NATO members – Bulgaria and Romania – and would to be – Georgia and Ukraine. So Basescu declaration was mostly a personal political move since declaration of axis by itself doesn’t have any juridical power or responsibilities. It merely made a bold statement about the priorities of Romanian foreign policy. I never saw any formal acknowledgment from the US and Great Britain that they wanted to be considers as part of that axis. The United States however used this opportunity to bring the US troops to two bases located in Romania and later to use Romanian territory for missile defense project. The US also supported the creation of Black Sea Trust that has its headquarters in Bucharest.
After almost a decade the US-Romanian relations continue to be on a very high level and Romania enjoys a solid reputation as a responsible ally. However the term axis is not used anymore at least in the US official documents and mass media. However Romania was not able to get the leadership in the Black Sea region due to several factors. Among them are the pause in NATO enlargement and pivot of the US strategic interests to Asia.

R.F.: What role Romania could play vis-à-vis Moldova in the near future?

S.K.: Romania plays an important role in the future of Moldova not only because of historical and geographical reasons but because Romania acts also as an EU country. So far recently the leadership of Moldova took a course to sigh association agreement with EU later this fall however the country is under the strong Russian pressure to join Russian-led Custom Union. In the previous two decades Moldova has changed its strategic choice several times. Hopefully this time it could resist the Russian pressure and move toward European integration. From other hand we can see that Armenia- another post-Soviet country that earlier declared to sign an association agreement with the EU- had to drop the European aspirations and declare about joining the Custom Union. Needles to say, that it was done because Armenia was not able to say no to Russia. If Moldova signs an association agreement with the European Union Romania would play a crucial role in supporting Moldova’s choice and help Moldova to withstand the consequences promised by Russia mostly in economic sphere.

R.F.: What role Romania could play after 2014 in the changing geopolitical world? Could Romania play a significant role in international strategic projects like Silk Road or Missile Defense? What are the biggest challenges for Romania?

S.K.: European Union is not in its best shape now due to economic crises and the US demonstrated the increasing concerns for Asia-Pacific region. Romania’s role would remain the same. I don’t see any drastic changes. The biggest challenges for Romania would be internal rather that external. Economic development and structural reforms should be priority of Romania rather than new international initiatives.

R.F.: Do you think, could Romania become a partner for Russia in Washington-Beijing-Moscow Axis?

S.K.: Recently Romanian President declarations that is time to make the relations between two countries better. It’s a good intention but I don’t see any grounds how to make it a reality. Russia is very suspicious about Basescu foreign policy. Russians see it as strongly pro-American (US bases and active participation in US missile defense). Also they don’t like Romania policy toward Moldova and consider it sometimes as interference in Moldovan internal affairs. Russia is very sensitive on its position about Trasdniestria and would like not to let Romania play any role in the settlement of that frozen conflict. They also don’t want to see Romania as a regional leader in Black sea since it’s better for Russia to divide this role with Turkey (who is also comfortable with that position.) Also we need to remember that even in Soviet time Romania was playing on contradictions between Soviet Union and the US. I would say that today there are no signs that Russia will change its views until the next presidential elections in Romania.

R.F.: Which are Russia’s and China’s interests in connection with “Silk Road” project? Do these strategies have an impact on US foreign policy?

S.K.: I am not an expert on Silk Road project. However I know that Romania tries to be an active partner and even launched an Association of Silk Road. There are might be possibilities and potential for development however the project by itself cannot be considered a priority. The goals are too general to see what kind of benefits Romania might have in the future. I can compare Romania role in this project with Romania role in the non-aligned movement when Romania still was a socialist country.

R.F.: What role Romania could play in Black Sea?

As I mentioned before, Romania wants to play a role of regional leader in the Black Sea. We need to acknowledge that Romania has made significant efforts in developing closer ties with all Black Sea countries by its participation in BSEC and also by launching several important initiatives to make this region more secure and prosperous area. More, Romania is very consistent in successfully promoting the regionalism and this is internationally recognized.

R.F.: I should like to know your opinion about Ion Conea Geopolitical Association initiative regarding the organization of an young people geopolitical studies summer school.

S.K.: It’s an excellent idea to involve young generation in discussing geopolitical issues. I was part of many international summer schools and definitely see that they are very useful. I wish Conea Geopolitical Association success and hope to take part in its next iteration.

R.F.: What is the future of your Harvard Black Sea Security Program?

S.K.: The Black Sea Security Program is unique in its mission to bring together leading policy makers in the region with senior US officials to gain a deeper understanding of issues affecting the region and to encourage problem solving in areas of common interest. The program typically involves senior military representatives and civilian security specialists from the United States and ten regional countries: Armenia, Azerbaijan, Bulgaria, Georgia, Greece, Moldova, Romania, Russia, Turkey and Ukraine. Starting from 2014 Harvard Black Sea Security program will be under leadership of Romania. As President Basescu declared in March 2013 – “I publicly express Romania’s wish to carry out this program starting with 2014, so that this program dedicated to increasing trust in the region could continue” . Harvard Kennedy School appreciated this initiative and currently we are planning the next iteration of this program in Romania. This is another example of Romania consistent efforts to promote security and cooperation in the region.

Interviul a fost realizat de Ramona FERARU

Ramona Feraru: Care este părerea Dumneavoastră despre Axa Washington – Londra – București declarată de Președintele Băsescu în 2004?

Sergei Konoplyov: În opinia mea există câțiva factori care l-au făcut pe Președintele Băsescu să declare despre Axa Washington – Londra – București. În primul rând el tocmai a început mandatul său prezidențial și a vrut să se asigure că România primește sprijin de la puterile internaționale. El a ales SUA și Marea Britanie de vreme ce aceste două țări alcătuiesc baza alianței transatlantice. În al doilea rând, acele țări au manifestat interes în zona Mării Negre unde Președintele Băsescu a vrut să mărească rolul României. Turcia la acea vreme era reținută în a furniza SUA ajutor suficient pentru operațiunile lor militare în Irak. A fost o oportunitate bună să declare despre leadership-ul României în Marea Neagră. Mai târziu România a lansat Forumul Mării Negre pentru Dialog și Parteneriat. Această inițiativă a fost apreciată de SUA, dar aproape boicotată de Turcia și Rusia. În alt treilea rând, în acel timp Georgia și Ucraina au fost considerate candidate puternice pentru Membership Action Plan al NATO. România juca un rol important în planurile NATO pentru a-și crește rolul în Marea Neagră. NATO a vrut să reproducă succesul operațiunii Action Endeavor în Marea Neagră pentru a diminua rolul Turciei și a câștiga control mai bun prin noii membrii NATO – Bulgaria și România – și cei care doreau – Georgia și Ucraina. Așa că declarația lui Băsescu a fost cel mai mult o mișcare politică personală de vreme ce declararea axei în sine nu are nicio putere sau responsabilități juridice. A făcut numai o declarație curajoasă despre prioritățile politicii externe române. Nu am văzut nicio recunoaștere formală din partea SUA și a Marii Britanii că doresc să fie considerate parte a acelei axe. Statele Unite în orice caz au folosit această oportunitate pentru a aduce trupele SUA în două baze situate în România și mai târziu pentru a folosi teritoriul român pentru proiectul rachetelor de apărare. SUA sprijină și crearea Black Sea Trust care are sediul în București.

După aproape o decadă relațiile SUA-române continuă să fie la nivel foarte înalt și România se bucură de o reputație solidă ca un aliat responsabil. Totuși termenul axă nu mai este utilizat cel puțin în documentele oficiale SUA și mass media. Totuși România nu a putut obține leadership-ul în regiunea Mării Negre datorită câtorva factori. Între ei se află pauza în lărgirea NATO și pivotarea intereselor strategice SUA către Asia.

R.F.: Ce rol poate juca România vis-à-vis de Moldova în viitorul apropiat?

S.K.: România joacă un rol important în viitorul Moldovei nu numai din cauza motivelor istorice și geografice, ci și pentru că România acționează și ca țară UE. Până acum recent conducerea Moldovei a luat un curs de a semna acordurile de asociere cu UE mai târziu în această toamnă, în orice caz țara este sub puternică presiune rusă de a se alătura Uniunii Vamale condusă de Rusia. În cele două decade anterioare Moldova și-a schimbat opțiunea strategică de câteva ori. Să sperăm că de data aceasta va putea rezista presiunii ruse și se va mișca către integrarea europeană. Pe de altă parte putem vedea că Armenia – altă țară post-sovietică care a declarat mai devreme că va semna un acord de asociere cu UE – trebuie să renunțe la aspirațiile europene și declară despre a se alătura Uniunii Vamale. Nu e nevoie de a mai spune, că a fost făcut deoarece Armenia nu a putut spune nu Rusiei. Dacă Moldova semnează un acord de asociere cu Uniunea Europeană va juca un rol crucial în sprijinirea alegerii Moldovei și să ajute Moldova să depășească consecințele promise de Rusia în principal în sfera economică.

R.F.: Ce rol va putea juca România după 2014 într-o lume geopolitică în schimbare? Ar putea România să joace un rol semnificativ în proiecte strategice internaționale precum Drumul Mătăsii sau Missile Defense? Care sunt cele mai provocări pentru România?

S.K.: Uniunea Europeană nu este în cea mai bună formă acum din cauza crizelor economice și SUA a demonstrat preocupări în creștere pentru regiunea Asia-Pacific. Rolul României va rămâne același. Nu văd nicio schimbare drastică. Cele mai mari provocări pentru România vor fi mai degrabă interne decât externe. Dezvoltarea economică și reformele structurale ar trebui să fie o prioritate a României mai degrabă decât noi inițiative internaționale.

R.F.: Credeți că România ar putea deveni un partener pentru Rusia în Axa Washington – Beijing – Moscova?

S.K.: Recent Președintele român a declarat că este timpul pentru a îmbunătăți relațiile între cele două țări. Este o intenție bună, dar nu văd nicio bază despre cum să fie transformată în realitate. Rusia este foarte suspicioasă în privința politicii externe a lui Băsescu. Rușii o văd ca puternic pro-americană (baze SUA și participare activă la apărarea cu rachete a SUA). De asemenea, nu le place politica României față de Moldova și o consideră uneori ca interferență în politica internă moldovenească. Rusia este foarte sensibilă despre poziția sa despre Transnistria și nu ar dori să lase România să joace niciun rol în rezolvarea conflictului înghețat. De asemenea, ei nu vor să vadă România ca un lider regional în Marea Neagră de vreme ce mai bine pentru Rusia să împartă acest rol cu Turcia (care se simte de asemenea comfortabil cu acea poziție). De asemenea, trebuie să reamintim că și în timpurile sovietice România a mizat pe contradicțiile între Uniunea Sovietică și SUA. Aș spune că astăzi nu există semne că Rusia își va schimba vederile până la viitoarele alegeri prezidențiale în România.

R.F.: Care sunt interesele Rusiei și Chinei în conexiune cu proiectul “Drumul Mătăsii”? Au aceste strategii un impact asupra politicii externe SUA?

S.K.: Nu sunt un expert în proiectul Drumul Mătăsii. În orice caz știu că România încearcă să fie un partner active și chiar a lansat o Asociație a Drumului Mătăsii. Ar putea exista posibilități și potențial pentru dezvoltare, totuși proiectul în sine nu poate fi considerat o prioritate. Scopurile sunt prea generale pentru a vedea ce fel de beneficii ar putea avea România în viitor. Pot compara rolul României în acest proiect cu rolul României în mișcarea nealiniată când România era încă o țară socialistă.

R.F.: Ce rol ar putea România juca în Marea Neagră?

Cum am menționat mai înainte, România dorește să joace un rol de lider regional în Marea Neagră. Trebuie să recunoaștem că România a făcut eforturi semnificative în dezvoltarea relațiilor mai strânse cu toate țările Mării Negre prin participarea sa la BSEC și și prin lansarea a câteva inițiative importante pentru a face această regiune o zonă mai sigură și mai prosperă. Mai mult, România este foarte consistentă în a promova cu succes regionalismul și aceasta este recunoscută internațional.

R.F.: Aș dori să știu opinia Dumneavoastră despre inițiativa Asociației de Geopolitică Ion Conea prevind organizarea unei școli de vară de studii geopolitice pentru tineri.

S.K.: Este o idee excelentă implicarea tinerei generații în discutarea problemelor geopolitice. Am luat parte la multe școli de vară internaționale și sigur consider că ele sunt foarte folositoare. Doresc Asociației de Geopolitică Ion Conea success și sper că voi lua parte la următoarea sa repetare.

R.F.: Care este viitorul pentru Harvard Black Sea Security Program?

S.K.: Black Sea Security Program este unic în misiunea sa de a aduce laolaltă decidenți de top din regiune cu oficiali SUA de rang înalt pentru a câștiga o înțelegere mai profundă a problemelor care afectează regiunea și să încurajeze rezolvarea de probleme în zonele de interes comun. Programul tipic implică reprezentanți militari de rang înalt și specialiști în securitatea civilă din Statele Unite și zece țări regionale: Armenia, Azerbaijan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Moldova, România, Rusia, Turcia și Ucraina. Începând din 2014 programul Harvard Black Sea Security va fi sub conducerea României. Cum Președintele Băsescu a declarat în Martie 2013 – “Exprim public dorința României de a continua acest program începând din 2014, astfel ca acest program dedicat creșterii încrederii în regiune să poată să continue”. Harvard Kennedy School apreciază această inițiativă și curent plănuim următoarea repetare a programului în România. Acesta este alt exemplu al efortului consistent al României de a promova securitatea și cooperarea în regiune.