Stimate Domnule Tender,
Revista Geopolitica, care a împlinit în luna mai a.c. zece ani de la prima apariţie, şi-a propus pentru acest număr o tematică la ordinea zilei pe agenda mondială: Strategii nucleare şi de securitate. Vă rugăm să ne comentaţi modul în care au evoluat strategiile nucleare civile (domestice). Dar cele militare?

Tot ceea ce înseamnă evoluţii ale strategiilor nucleare civile poate fi caracterizat prin cuvintele: responsabilitate, legalitate şi transparenţă. Aplicaţiile industriale civile în acest domeniu reclamă nu numai un înalt profesionism, dar, mai ales, o disciplină riguroasă, care este permanent verificată de către organismele specializate interne şi internaţionale. În ceea ce priveşte aplicaţiile militare, nu cred că aş putea va răspund la un nivel care să fie de interes pentru cititorii dvs. Bineînţeles că nu mă preocupă aplicaţiile în acest domeniu, preocuparea noastră fiind aceea de a preveni proliferarea tehnologiilor duale, prin respectarea strictă a legislaţiei interne şi internaţionale.

Care sunt domeniile de interes public de impact pentru folosirea energiei nucleare şi la ce stadiu ne găsim în prezent? Avem controlul deplin al acestora sau mai sunt multe de făcut?

Din multitudinea de domenii de interes public referitoare la folosirea energiei nucleare aş aborda doar pe cel al energiei. Este un domeniu esenţial, care se subscrie eforturilor pe care le face România pentru obţinerea independenţei energetice a ţării, esenţială pentru dezvoltarea liberă a naţiunii. În acest domeniu avem controlul deplin asupra securităţii pentru populaţie în procesul de obţinerii energiei prin tehnologii nucleare. Este domeniul în care nu se face rabat de la disciplina tehnologică şi de la aplicarea tuturor mijloacelor şi procedurilor preventive. În acest domeniu, respectând legislaţia, avem o atitudine proactivă, căutând permanent cele mai noi soluţii de securitate tehnologică existente pe plan mondial şi aplicându-le acolo unde procesul tehnologic o cere.

Care este statutul statelor nucleare şi ce avantaje sau dezavantaje au acestea? Care este stocul de resurse nucleare pe plan mondial şi cât din acesta este folosit în tehnologiile militare?

Statele care folosesc energia nucleară în scopuri civile au avantajul unui mijloc sigur de obţinere a energiei, ca şi pe acela al aplicării tehnologiilor nucleare în ale scopuri civile. Ca cetăţean, sunt îngrijorat de folosirea energiei nucleare în scopuri militare, mai ales atunci când aceste tehnologii ar putea să ajungă pe mâinile unor entităţi sau a unor persoane iresponsabile. Terorismul nuclear nu este o ameninţare lipsită de sens. Toţi trebuie să fim preocupaţi şi avertizaţi asupra acestui pericol. De aceea prin aplicarea strictă a legislaţiei de securitate, fiecare utilizator sau producător de energie nucleară trebuie să fie permanent preocupat de neproliferarea tehnologiilor nucleare ca şi a tehnologiilor duale.

Ce strategii la nivel internaţional sunt de impact pentru stabilitatea mondială, în domeniul nuclear?

Pentru stabilitatea mondială în domeniul nuclear este esenţială transparenţa faţă de Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (IAEA) şi participarea la toate programele pe care aceasta le organizează.

Stabilitatea mondială poate fi deturnată de o reacţie nord-coreeană? Dar iraniană?

Cred ca prin declaraţiile unor lideri, conform media internaţionale, aceste ţări se înscriu în categoria statelor care pot constitui o ameninţare la adresa stabilităţii mondiale. Totuşi eu continui să cred în responsabilitatea acelora care în momentul deciziei vor conştientiza realul pericol pentru omenire şi vor renunţa la soluţia extremă.

Care sunt strategiile de impact pe care le dezvoltă România, în planul energiei nucleare? Dar al reciclării materialelor radioactive?

Cred că programul “Energie nucleară sigură – Programul Regional de Excelenţă pentru România”, pe care o serie de firme româneşti în frunte cu Societatea Naţională NuclearElectrica (SNN) (România) îl dezvoltă împreună cu Autoritatea Norvegiană pentru Protecţie împotriva Radiaţiilor (NRPA), cu Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (IAEA) şi cu alţi parteneri, este un bun exemplu de strategie de impact la nivel naţional. Activităţile proiectului sunt implementate prin programul extrabugetar IAEA şi urmăresc reducerea riscului de accidente nucleare, precum şi îmbunătăţirea pregătirii situaţiilor de urgenţă în România. Se urmăreşte, în fapt, dezvoltarea şi sporirea competenţelor, atât ale autorităţilor de reglementare, cât şi ale operatorului.

Consideraţi că România poate să revină, pe plan regional, ca o putere energetică nucleară? Ce ar trebui de făcut în acest sens?

Sunt convins că, nu peste mult timp, România va deveni un stat independent din punct de vedere energetic. Acesta este obiectivul nostru şi nu acela de a deveni o putere energetică pe plan regional.

Care ar trebui să fie relaţiile cu puterile nucleare?

În cadrul IAEA, trebuie să păstrăm permanent legătura cu statele producătoare de energie nucleară pentru a cunoaşte cele mai sigure metode de producere a energiei nucleare.

Care este viitorul Centralei de la Cernavodă?

Viitorul Centralei de la Cernavodă se încadrează în programele naţionale de dezvoltare energetică. Chiar şi în condiţiile restricţiilor bugetare cunoscute, sub nicio formă nu se face rabat de la aplicarea tehnologiilor care să asigure securitatea cetăţenilor.
Cred că am fost suficient de inteligibil fără a fi un profesionist în geopolitică.

Ramona FERARU