• HOME
  • ABOUT US
  • CURRENT
  • COMMITTEES
    • NATIONAL BOARD
    • SCIENTIFIC BOARD – INTERNATIONAL
  • ARCHIVE GEOPOLITICA
    • 2026
      • Nr. 1 (110)/2026: ARHITECTURA GEOSTRATEGICĂ – tendințe globale (II)
    • 2025
      • nr.109 (4/2026): ARHITECTURA GEOSTRATEGICĂ – tendințe regionale (I)
      • nr.108 (3/2025): GEOPOLITICĂ ŞI RESURSE
      • Nr. 107 (2/2025): GEOSTRATEGIE ŞI INFRASTRUCTURI CRITICE
      • Nr. 1(106/2025): PRINCIPIUL DOMINOULUI – II –
    • 2024
      • Nr. 4 (105/2024): PRINCIPIUL DOMINOULUI – I –
      • Nr. 3 (104)/2024 Tectonica geopolitică a Mării Negre
      • Nr. 2 (103/2024) Marea Neagră – geopolitică și strategie
      • Nr. 1 (102)/2024 Translații geopolitice (II)
    • 2023
      • nr. 4 (101) Translatii geopolitice (I)
      • NR. 3 (100)/2023 20 DE ANI DE GEOPOLITICĂ ROMÂNEASCĂ
      • NR. 2 (99)/2023 PRESIUNI GEOPOLITICE (II)
      • NR. 1 (98)/2023 PRESIUNI GEOPOLITICE (I)
    • 2022
      • nr. 4 (96-97/2022): Centre de putere. Axe şi falii geopolitice
      • MAREA NEAGRĂ ÎN VORTEXUL GEOPOLITIC (II)
      • MAREA NEAGRĂ ÎN VORTEXUL GEOPOLITIC (I)
      • nr. 1 (92-93/202: Infrastructuri critice emergente II. – Riscuri geopolitice
    • 2021
      • nr. 4 (91/2021): Infrastructuri critice emergente I. – Geopolitică şi rezilienţă
      • nr. 3 (89-90/2021): Inteligenţa Artificială: a cincea dimensiune a geopoliticii
      • nr. 87-88/2021
      • nr. 1 (86/2021): Geopolitică şi (in)securitate (I) – Pandemie şi securitate
    • 2020
      • nr. 4 (85/2020): Amurgul democraţiei? Punct …şi de la capăt (II)
      • nr. 3 (84/2020): 2020: Lumea în schimbare. Punct …şi de la capăt (I)
      • nr. 2 (83/2020): Orientul Mijlociu Extins – între revoltă şi haos constructiv (II)
      • nr. 1 (82/2020): Orientul Mijlociu Extins – între revoltă şi haos constructiv (I)
    • 2019
      • nr. 4 (81/2019): Trianon: 1920-2020
      • nr. 3 (80/2019): Pakistan: a Rising Global Player
      • nr. 2 (78-79/2019): Marea Neagră – Strategii 2020
      • nr. 1 (77/2019): România2019.eu
    • 2018
      • nr. 4 (76/2018): România 1918-2018
      • nr. 3 (75/2018): Orientul Îndepărtat …de la Doctrina Monroe la America First
      • nr. 2 (74/2018): De la Conflictele îngheţate… la Războiul hibrid (II)
      • nr. 1 (73/2018): De la Conflictele îngheţate… la Războiul hibrid (I)
    • 2017
      • nr. 4 (72/2017): Africa „fluidă”
      • nr. 3 (71/2017): Orientul Mijlociu – diplomaţie, geopolitică, securitate
      • nr. 1 (70/2017): Proiecţii geopolitice pe Falia Eurasiatică
      • nr. 1 (68-69/2017): Caucaz – reconciliere şi reconstrucţie
    • 2016
      • nr. 4 (67/2016): Muntenegru – geopolitică şi securitate
      • nr. 3 (66/2016): Resetarea Uniunii Europene
      • nr. 2 (64-65/2016): Provocări geostrategice în estul Europei
      • nr. 1 (63/2016): MENA – între terorism şi securitate
    • 2015
      • nr. 4 (62/2015): Target: Europe!
      • nr. 3 (61/2015): Securitatea cibernetică: geopolitică, riscuri, strategii
      • nr. 2 (60/2015): Faţetele Democraţiei
      • nr. 1 (59/2015 EN): The rise of Saudi Arabia – from regional to international
      • nr. 1 (59/2015 RO): Ascensiunea Arabiei Saudite – de la regional la internaţional
    • 2014
      • nr. 4 (58/2014): GeoIntelligence: geopolitica informaţiilor
      • nr. 3 (57/2014): Gambitul Reginei: geopolitică la Marea Neagră
      • nr. 2 (56/2014: Noul Drum al Mătăsii – provocări şi certitudini
      • nr. 1 (54-55/2014): Lumea în mişcare (Redesenând harta lumii…?!)
    • 2013
      • nr. 4 (53/2013): Cyber Security – Informaţia este o armă!
      • nr. 3 (52/2013): Washington – Beijing – Moscova: Triunghiul geopolitic al viitorului
      • nr. 2 (51/2013): Strategii nucleare şi de securitate
      • nr. 4 (48/2012): Turcia – Diplomaţie şi putere
      • nr. 1 (49-50/2013): Europa la răscruce. De la Statul Naţional la federalizare
    • 2012
      • nr. 3 (47/2012): Irak – strategii energetice şi de securitate
      • nr. 2 (46/2012): Regiunea Golfului – o perspectivă geopolitică
      • nr. 1 (44-45/2012): Noua (dez)ordine mondială
    • 2011
      • nr. 4 (43/2011): Criza unui sistem? – de la „Primăvara Arabă” la „Occupy Wall Street”
      • nr. 3 (41-42/2011): Axa Ponto-Baltică
      • NR. 2 (40/2011): Azerbaidjan – actor geopolitic regional
      • nr. 1 (39/2011): Axa ponto-danubiană – axă strategică
    • 2010
      • nr. 4 (38/2010): Ucraina, între Est şi Vest
      • nr. 3 (36-37/2010): Geopolitica SUA
      • nr. 2 (35/2010): Africa necunoscuta
      • nr. 1 (33-34/2010): Orientul Mijlociu Extins
    • 2009
      • nr. 4 (32/2009): Axa Ponto-Caspică
      • nr. 3 (31/2009): România între Imperii
      • nr. 2 (30/2009): Marea Mediterană
      • nr. 1(29/2009): Criza mondială
    • 2008
      • nr. 4 (28/2008): Conflicte îngheţate în spaţiul Euro-Asiatic
      • nr. 3 (27/2008): Infrastructuri critice – Strategii Euro-Atlantice
      • nr. 2 (26/2008): Globalizarea relaţiilor intercivilizaţionale
      • nr. 1 (25/2008): Turcia: punte eurasiatică
    • 2007
      • nr. 4 (24/2007): Noua geopolitică a Rusiei
      • nr. 3 (23/2007): Asimetria resurselor energetice
      • nr. 2 (22/2007): The Iran Geopolitical Perspectives
      • nr. 1 (21/2007): Provocarea dragonilor – miracolul chinez
    • 2006
      • nr. 4 (20/2006): Regiuni de cooperare transfrontalieră – surse de conflict sau de stabilitate?
      • nr. 3 (19/2006): Falii şi axe geopolitice
      • nr. 2 (18/2006): România – Terra Daciae
      • nr. 1 (16-17/2006): Spaţiul ex-sovietic – provocări şi incertitudini
    • 2005
      • nr. 4 (14-15/2005): Marea Neagră – confluenţe geopolitice
      • nr. 3 (13/2005): Uniunea Europeană…, încotro?
      • nr. 2 (12/2005): Terorism şi mass-media
      • nr. 1 (11/2005): Tensiuni geopolitice induse de ţinuturile istorice
    • 2004
      • nr. 4 (9-10/2004: Incursiune în Islam
      • nr. 3 (7-8/2004): Geopolitica conflictelor sfârşitului de mileniu
      • nr. 2 (6/2004): Geopolitica spaţiului ponto-danubian
      • nr. 1 (04-05/2004): Geopolitica minorităţilor
    • 2003
      • nr. 2 (2-03/2003): Integrare Euro-Atlantică
      • nr. 1 (1/2003): Integrarea României în NATO
  • POLICIES
  • INSTRUCTIONS
  • ABONAMENTE
  • CONTACT
  • GDPR

GeoPolitica

Portal de analize geopolitice, strategice si economice

  • ION CONEA GEOPOLITICAL ASSOCIATION
  • GEOPOLITICS PROJECT
    • INTERNATIONAL SUMMER SCHOOL
      • Şcoala de Vară Geopolitica
      • Scoala Internationala de Vara GeoPolititica, ed a VII-a, p. II-a – 2014
      • 2. Scoala Internationala de Vara, editia V, 2014
      • Scoala Internationala de Vara GeoPolitica ed. a VII-a, Ploiesti 2
      • 1. Scoala Internationala de Vara “GeoPolitica”, editia V, 2014
      • 3. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, editia V, 2014
      • 4. Scoala Internationala de Vara “GeoPolitica”, editia V, 2014
      • 5. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, editia V, 2014
      • 6. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, ed. a V-a, 2014
      • 7. Scoala Internationala de Vara, ed aV-a, 2014
      • 8. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, ed a V-a, 2014
      • 9. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, ed a V-a, 2014
      • 10. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, ed a V-a, 2014
      • 11. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, ed a V-a, 2014
      • 12. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, ed aV-a, 2014
      • 13. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, ed a V-a, 2014
    • G-FOCUS
    • GEOPOLITICS CLUB
      • Club Geopolitica
      • Geopolitica Club România
      • Geopolitica Club Cafe
  • EDITURA TOP FORM
  • DONATIONS. SPONSORSHIPS. ADVERTISING
  • 18/04/2026
You are here: Home / TOPICS / CASE STUDIES / Pre-Accession Assistance Programs as an Important Instrument of EU Policy Aimed at Achieving Development – Case of Bosnia and Herzegovina –

Pre-Accession Assistance Programs as an Important Instrument of EU Policy Aimed at Achieving Development – Case of Bosnia and Herzegovina –

by https://www.geopolitic.ro/author/

djuricManja DJURIC DZAKIC

European pre-accession assistance instruments supporting Bosnia and Herzegovina acted to strengthen the process of reconciliation and cooperation through non-renewal of regional cooperation on the basis of financial and other support. It turned out, however, that the EU measures were not always adequate in relation to the size of the economic, political and social problems in the region.
The Council of Ministers of the European Union in Luxembourg 1997. established a joint strategy towards Bosnia and Herzegovina and other countries of the Western Balkan.
The regional component included: integrated border management, support for democratic stabilization, state building, strengthening regional infrastructure and environment.
Tempus program has provided considerable support for the modernization and reform of the higher education system in Bosnia and Herzegovina. Since 1997, the program has funded almost 140 projects of cooperation with higher education institutions in the European Union in the area of curriculum development, university management and structural reforms. The Tempus program has been effective in developing human resources and building capacity in public administration, civil society and businesses. It has led to greater cooperation on the state level.
In the process of enlargement of the European Union, the adjustment of state institutions and policies is essential to meet the requirements for EU membership. However, this would not be enough to successfully expand, if the representatives of business and trade associations are not involved in the whole process, because the entrepreneurs are the ones who will come out on the first common market where they will have to cope with the competition.
The influence of the EU assistance programs is evident in the reconstruction of infrastructure after the war, and supporting the return of refugees and displaced persons. Bosnia and Herzegovina used the integrated program for reconstruction of buildings, houses, water, transportation networks and electricity supply. Updated more than 40,000 houses for the returnees, along with these are the rebuilding of health centers, schools and the revival of small businesses. Other success stories of the EU assistance programs include the establishment of the Indirect Taxation Authority (ITA) and the introduction of value added tax. The European Commission has invested significant resources in the judicial reform process. The most significant result is establishment of the High Judicial and Prosecutorial Council, which began in 2004. The EU Commission assists law enforcement in the area of police agreed in the 2008., the professional training of the police force and invest in improving technical standards.
Pre-accession programs of the European Union serve as preparation for structural funds earmarked for EU members. When a country becomes a member of the European Union only then begin to deal with the economic and social disparities in their new environment. Such problems expected Bosnia and Herzegovina, but if we neglect them, these differences could jeopardize the entire structure of European integration.
Not all countries have the same number of underdeveloped regions and some countries would be more difficult to finance the poor regions and at the same time control its public finance satisfying the convergence criteria. The European Union insists on regional development to prevent migration occurring as a result of uneven development. Wealthy European Union member states are exposed to massive migration of people from poorer member states under the guise of free movement of labor between member countries.

Programele de asistenţă pre-aderare ca un important instrument al politicii UE destinat obţinerii dezvoltării – cazul Bosniei şi Herţegovinei

Manja DJURIC

Instrumentele de asistenţă pre-aderare europene sprijinind Bosnia şi Herţegovina au acţionat pentru întărirea procesului de reconciliere şi coopereare prin ne-reînnoirea cooperării regionale pe baza sprijinului financiar şi de altă natură. S-a dovedit, în orice caz, că măsurile europene nu au fost întotdeauna adecvate în relaţie cu măsura problemelor economice, politice şi sociale în regiune.

Consiliu de Miniştri ai Uniunii Europene din Luxembourg 1997 au stabilit o strategie comună faţă de Bosnia şi Herţegovina şi alte ţări din Balcanii de Vest.

Componenta regională a inclus: management al frontierei integrat, sprijin pentru stabilizare democratică, construcţie de stat, întărirea infrastructurii regionale şi mediului.

Programul Tempus a furnizat sprijin considerabil pentru modernizare şi reforma sistemului de educaţie superioară în Bosnia şi Herţegovina. Din 1997, programul a fondat aproape 140 proiecte de of cooperare cu instituţiile de educaţie superioară din Uniunea Europeană în domeniul dezvoltării curriculumului, administrarea universităţii şi reforme structurale. Programul Tempus a fost eficient în dezvoltarea resurselor umane şi crearea de capacităţi în administraţia publică, societatea civilă şi afaceri. A condus la mai mare cooperare la nivel de stat.

În procesul lărgirii Uniunii Europene, ajustarea instituţiilor de stat şi a politicilor este esenţială pentru a atinge cerinţele pentru calitatea de membru UE. Totuşi, aceasta nu va fi destul pentru extinderea de success, dacă reprezentanţii asociaţiilor de afaceri şi comerţ nu sunt implicaţi în tot procesul, pentru că întreprinzătorii sunt cei care vor vei pe prima piaţă comună unde ei vor trebui să se descurce cu competiţia.

Influenţa proceselor de asistenţă UE este evidentă în reconstrucţia infrastructurii după război şi sprijinind reîntoarcerea refugiaţilor şi a persoanelor strămutate. Bosnia şi Herţegovina au folosit programul integrat pentru reconstrucţia clădirilor, caselor, reţelelor de apă, transport şi electricitate. A actualizat mai mult de 40.000 case pentru cei ce s-au reîntors, alături de reconstrucţia de centre de sănătate, şcoli şi renaşterea micilor afaceri. Alte poveşti de succes ale programelor de asistenţă UE includ crearea unei Autorităţi de Taxare Indirectă Indirect Taxation Authority (ITA) şi introducerea taxei pe valoare adăugată. Comisia Europeană a investit resurse semnificativ în procesul de reformă juridică. Cel mai semnificativ rezultat este înfiinţarea Înaltului Consiliu Juridic şi al Procuraturii High Judicial and Prosecutorial Council, care a început în 2004. Comisia UE asistă întărirea legii în zona poliţiei agreat în 2008, antrenamentul profesional al forţei de poliţie şi investiţii în îmbunătăţirea standardelor tehnice.

Programele de pre-aderare a Uniunii Europene servesc ca pregătire pentru fondurile structurale alocate pentru membrii UE. Când o ţară devine membră a Uniunii Europene doar atunci începe să aibă de a face cu disparităţile economice şi sociale în noul lor mediu. Asemenea probleme aşteaptă Bosnia şi Herţegovina, dar dacă le neglijăm, aceste diferenţe pot periclita întreaga structură a integrării europene.

Nu toate ţările au acelaşi număr de regiuni subdezvoltate şi pentru unele ţări va fi mai dificil să finanţeze regiunile sărace şi în acelaşi timp să controleze finanţele publice satisfăcând criteriile de convergenţă. Uniunea Europeană insistă asupra dezvoltării regionale pentru a preveni migraţia apărând ca rezultat al unei dezvoltări inegale. Statele membre bogate ale Uniunii Europene sunt expuse la migraţie masivă din statele membre mai sărace sub deghizarea mişcărilor libere ale forţei de muncă între statele membre.

Share this:

  • Click to share on Facebook (Opens in new window)
  • Click to share on LinkedIn (Opens in new window)
  • Click to share on Twitter (Opens in new window)
  • Click to share on Google+ (Opens in new window)
  • Click to share on Tumblr (Opens in new window)
  • Click to share on WhatsApp (Opens in new window)
  • Click to share on Telegram (Opens in new window)
  • Click to share on Pinterest (Opens in new window)

Like this:

Like Loading...

Related

Filed Under: CASE STUDIES Tagged With: Bosnia and Herzegovina, Bosnia și Herțegovina, development, dezvoltare, enlargement, EU, EU policy, instrument, lărgire, politică UE, pre-accession assistance programs, program de asistență pre-aderare, programul Tempus, reconstrucţie, reconstruction, Tempus program, UE

About

ARTICOL INTEGRAL
Pe geopolitic.ro sunt publicate abstracte ale articolelor publicate în Revista GEOPOLITICA, care poate fi comandată pe www.geopoliticamagazine.com, în format tipărit sau electronic.

COLEGIUL DE REDACŢIE

DIRECTOR FONDATOR: Vasile SIMILEANU
Senior Editor: Vasile SIMILEANU
Secretar ştiinţific: Cristian BARNA
Secretar general de redacţie: Iulian IFTIMI
Secretar de redacţie: Monica TODORAN
Coperta şi grafica: Vasile SIMILEANU, Andrei MITUCĂ
Redactor Şef: Cristina GEORGESCU (SIMILEANU)
Redactori: Cosmin PĂCURARU, Adrian POPA, Mihaela RUSU
Webdisigner: Alexandru DINU
Website: Vasile SIMILEANU, Bogdan GHELMEGEANU, Cristian PETRICĂ

REFERENŢI ŞTIINŢIFICI

Constantin ANECHITOAE – Universitatea „Ovidius”, Constanţa
Maricel ANTIPA – Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, Bucureşti
Cristian BARNA – Universitatea Bucureşti
Adrian FILIP – Universitatea „Andrei Şaguna”, Constanţa
Constantin HLIHOR – Universitatea Bucureşti
Aliodor MANOLEA – Universitatea Hyperion, Bucureşti
Ioana RIEBER – Societatea de Ştiinţe Istorice din România
Radu SĂGEATĂ – Institutul de Geografie al Academiei Române

NOTES

Authors are directly responsible for the choice and presentation of data contained in the articles, of their authenticity and originality, as well as their own opinions. The wording and presentation of the text is not always the opinion of the GeoPolitica Magazine and are not binding in any way editorial responsibility.

Reproduction in whole or in part of any written or illustrative material in this publication is prohibited without a written permission from the publisher.

Editors assume no responsibility for the content of material submitted by sponsors.

EDITURA TOP FORM

Editură abilitată de către Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU): – Comisia pentru Ştiinţe Militare, Informaţii şi Ordine Publică, Categoria Edituri A2, poz. 16

– Comisia pentru Sociologie, Ştiinţe Politice şi Administrative, Categoria Edituri A2, poz. 17

Editură recunoscută de către Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior – cod CNCSIS 325

Comenzi şi abonamente la:

Tel: 0314 298 400; 0722 207 617; 0722 704 176

www.geopolitic.ro; www.edituratopform.com; www.geopoliticamagazine.com
editura.topform@yahoo.com; editura.topform@gmail.com; geopolitica.magazine@yahoo.com

Referenti stiintifici

Constantin ANECHITOAE – Universitatea „Ovidius”, Constanţa Maricel ANTIPA – Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, Bucureşti Cristian BARNA – Universitatea Bucureşti Adrian FILIP – Universitatea „Andrei Şaguna”, Constanţa Constantin HLIHOR – Universitatea Bucureşti Aliodor MANOLEA – Universitatea Hyperion, Bucureşti Ioana RIEBER – Societatea de Ştiinţe Istorice din România Radu SĂGEATĂ – Institutul de Geografie al Academiei Române

Geopolitica Magazine from Romanie in Top 15 Geopolitics Magazines in 2026, FeedSpot

The best Geopolitics magazines from thousands of magazines on the web ranked by traffic, social media followers & freshness.

Lear more….

Indexare Index COPERNICUS

Revista Geopolitica

Indexare MEDIOQ

Revista Geopolitica

ISSN: 3044-8484 ISSN-L: 1583-543X

AUTHORS

REFERENŢI ŞTIINŢIFICI

Constantin ANECHITOAE – Universitatea „Ovidius”, Constanţa Maricel ANTIPA – Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, Bucureşti Cristian BARNA – Universitatea Bucureşti Adrian FILIP – Universitatea „Andrei Şaguna”, Constanţa Constantin HLIHOR – Universitatea Bucureşti Aliodor MANOLEA – Universitatea Hyperion, Bucureşti Ioana RIEBER – Societatea de Ştiinţe Istorice din România Radu SĂGEATĂ – Institutul de Geografie al Academiei Romane

Pentru comenzi, click pe imagine!

PARTENERI

International Board

PHOTOSGALLERY

Carti Geopolitica

2023



2022



2021



2020



2019



2018



2017



2016



2015




2014



2013



2012



2011



2010



2009



2008



2007



2006



2005



2004



2003


Carti Geopolitica spatiului islamic

Proccedings