Interview with HE Ömür Şölendil – Ambassador of Turkey to Bucharest

Your Excellency,
What is the importance of the Balkans in Turkish foreign policy? What are the basic principles that guide Turkey’s policy towards the region?

Turkey shares a common geography, a common cultural heritage, common values and a common vision with the Balkans. Turkish minorities and communities as well as kin communities are living in Balkan countries. Some of our citizens in Turkey have origins from the other Balkan countries. The Balkans holds a high priority in our foreign policy considerations. Turkey closely follows the developments in the Balkans and attaches utmost significance to the stability and prosperity of the region.
Upholding the principles of “regional ownership” and “inclusiveness” is our motto for our policy towards the region. Turkey’s Balkans policy is based on four pillars: Engaging in high-level political dialogue, achieving utmost economic integration, preservation of the multi-ethnic, multi-cultural and multi-religious social fabric and aiming for security for all. One of Turkey’s main goals towards the Balkans is making best use of the existing cooperation mechanisms and the achievement of an extensive regional integration. Our understanding is that the Balkan countries themselves shape the future of the Balkans. With this conviction we advocate the creation of regional cooperation mechanisms peculiar to the Balkans. Turkey, in its efforts for promoting regional peace and stability in the Balkans also takes part in all international organizations and initiatives. Turkey also strongly advocates the integration of all the Balkan countries into the European and Euro-Atlantic institutions.

Turkey assumed the Chairmanship-in-Office of Black Sea Economic Cooperation Organization (BSEC) in the second half of 2012. Can you give a brief overview of the activities of your Chairmanship?

The Black Sea is a lynchpin between Europe and Asia and as such holds a crucial place in geo-strategic terms. As a littoral state, Turkey has always worked towards enhancing cooperation among coastal states. Our efforts to this end gained momentum in the early 90’s as we took the lead in the foundation of the Black Sea Economic Cooperation. Today, the BSEC stands as the main framework for multilateral cooperation in the region. We held the 20th Anniversary Summit of BSEC last June in Istanbul. High level participation in the summit reflected the strong political will and bold support of the member states.
Turkey assumed the Chairmanship-in-Office of BSEC from July 2012 until the end of December 2012. Turkish Chairmanship focused on the implementation of the new Economic Agenda. With this understanding, an action plan was adopted in Istanbul at the Meeting of the Council of Ministers of Foreign Affairs. The main theme of the Turkish Chairmanship has been defined as “From regional cooperation to a zone of prosperity in the Black Sea Area”. The Turkish Chairmanship focused on various areas of cooperation, which include transport, intra-regional trade and investments, sustainable energy, combating organized crime, education, involvement of youth and civil society, science and technology, taxation, culture and tourism, as well as strengthening the Organization and its cooperation with international partners. Within this framework, we implemented a rich calendar of events to foster BSEC cooperation in these areas.

How do you assess the cooperation between Turkey and Romania within BSEC?

Turkey and Romania are neighbours through the Black Sea. Turkey highly values its cooperation with Romania also within BSEC. It is important that we continue to jointly exert efforts to ensure that BSEC stays as an effective organization to serve the objectives of its member states to the benefit of all. BSEC, a well-established international organization, plays a unique role in disseminating the message of peace and stability via concrete projects on the ground. In this sense, we believe that Turkey and Romania can take the initiative in leading the efforts towards enhancing its international stature and its ability to function more effectively.

Accession negotiations between Turkey and the EU started in 2005, but the process seems to have entered a deadlock. Given that a new political leadership has assumed office in France and that the Greek Cypriots’ Presidency has ended, how do you view the chances for opening new chapters during the Irish Presidency?

Orientation towards Europe has always been a strategic choice and a priority for the Turkish foreign policy. The multi-faceted relations between Turkey and the then European Economic Community date back to 1963 when the Association Agreement was signed with the EEC. Moreover, since 1996, the year marking the conclusion of the Customs Union with the European Union, the EU is our main trade and investment partner.
Following the start of the accession negotiations in 2005, we have opened 13 chapters and closed one of them provisionally. Unfortunately, currently our accession negotiating process has almost come to a stand-still since 18 chapters are blocked due to political considerations. This has totally been reflected in the opinion polls as the public support for the accession process has started to considerably decrease. According to the latest public opinion polls, it is as low as 14-17 %. Nevertheless, we are committed to move forward in our accession process and continue our reforms regardless of the stalemate. The new government in France gives signals that it could re-consider its position with regard to the negotiation chapters that it had blocked in 2007. We believe that once the political blockage on these chapters is removed, we can make remarkable advance in our accession process. Thus, we hope a new step forward to be taken during the Irish Presidency regarding the negotiation chapters. Opening new chapters would be a strong and a clear signal demonstrating that the process is moving forward.

What added value the “Positive Agenda” initiative of the Commission has brought to the Turkey-EU relations? What does the Turkish side expect from this initiative?

We have accepted the “Positive Agenda” initiative on the understanding that it supports and complements our accession process and does not constitute an alternative to it. As a result of this initiative, it has been confirmed by the Commission that 4 closing benchmarks of 3 chapters, namely “Company law”; “Consumer and health protection”; and “Financial control” have been met by Turkey. The momentum gained by means of the Positive Agenda should now be reflected in the accession process. The Positive Agenda, after all has been designed as a temporary initiative.
We believe that it is now high time to open new chapters to demonstrate that the accession process is moving forward. It is in the interest of both parties that accession negotiations regain momentum, as highlighted in the conclusions of the General Affairs Council last December.

How do you see the chances for the settlement of the Cyprus problem in the aftermath of the presidential elections in the South?

We want a mutually agreed, just and a lasting political settlement in Cyprus. Reaching the settlement aim will not only be in the interest of the two sides on the island, but of all concerned parties. Our one-step-ahead policy has not changed since the Annan Plan negotiations in 2004. This is also the case for the Turkish Cypriots. When it comes to the Greek Cypriot side, the situation will need to be reassessed after their elections in February. Currently, the expectation of the UN and the international community is focused on a possible change of attitude in the Greek Cypriot side after their elections. The UN Secretary-General also indicated in his last report on the UN operation in Cyprus dated 7th of January 2013 that a separate report on his mission of good offices will be presented to the Security Council next March.
2013 is the 50th year of the emergence of the Cyprus problem. We cannot wait for another 50 years. There will thus be a need for an agreement on the goal and structure of the process. It goes without saying that a new vision is needed and for that a paradigm shift will eventually be necessary, if we are to make 2013, the year of settlement after half a century. We aim for a negotiated and mutually agreed political settlement in Cyprus. And this settlement, whatever form it takes, should be based on the inherent constitutive power of the two peoples, their political equality and co-ownership of the Island.

There is a humanitarian tragedy in and around Syria. As a neighboring country to Syria, Turkey itself hosts thousands of refugees in its territory. What is the level of international cooperation for responding to this humanitarian crisis?

From the beginning of the crisis in Syria, Turkey has opened its territory to the Syrian people. Currently, the number of Syrians in the camps in Turkey reached 160 thousand and our spending in this regard has exceeded 500 million USD. As a neighboring country, we will continue our open door policy. However, the needs of Syrian people cannot be adequately addressed through the efforts of a few countries. Effective and real support from international community is required to alleviate the sufferings of the Syrians.
What we expect from our partners, is an active engagement and meaningful contribution in sharing this burden. In this respect, we should also seek ways to address this humanitarian crisis within the borders of Syria.

How do you see the future of the regime in Syria? What do you think about the international support given to the Syrian opposition?

The regime in Syria has been disintegrating and defections at various levels continue. The Syrian National Coalition, on the other hand has made steady progress to present itself as a credible alternative to the Assad regime. Turkey recognized the Coalition as the legitimate representative of the Syrian people and reaffirmed its commitment to extend further support. At the 4th Ministerial Meeting of the Group of Friends of the Syrian People held in Marrakech last December, 114 countries and 13 international organizations collectively declared that the Coalition is the legitimate representative of the Syrian people. This underlines once again that the regime in Syria has lost its legitimacy in the eyes of the international community. Now is the time for the international community to live up to the requirements of this significant step forward and empower the Coalition in every aspect.

What would you say about the current level of bilateral relations between Turkey and Romania as well as the importance of Turkish and Tatar minority in Romania in these relations?

Turkey and Romania traditionally enjoy deep-rooted close relations based on friendship and cooperation. These relations have evolved at a steady pace over the past few years paving the way for expanding the cooperation to every possible field including trade, energy, transportation and culture. As of 2011, Turkey and Romania have also upgraded their traditional relations to the level of Strategic Partnership. We have finalized the Action Plan which will set the priorities and modalities of our Strategic Partnership. We envisage signing the Action Plan during the upcoming visit of Minister H.E. Mr. Corlatean to Turkey soon. Once it is signed, we will have a full-fledged mechanism to use the vast potential to further improve our relations through concrete joint projects in a wide range of areas.
One of the most important components of the deep-rooted friendship between Turkey and Romania is the Turkish and Tatar minority living in Romania. We consider them as a cultural and social bridge between our nations. Their presence strengthens our ties and enriches our bilateral relations. They have been living in a peaceful atmosphere for centuries in Romania, thanks to the exemplary benevolent attitude of the Romanian authorities. They have also made important contributions to the Romanian state and society. We will continue to encourage the members of the minority to become good and successful Romanian citizens.

Interviewed by Vasile SIMILEANU

Interviu cu ES Ömür Şölendil – Ambasadorul Turciei la Bucureşti

Excelenţa Voastră,
Care este importanţa Balcanilor în politica externă turcă? Care sunt principiile de bază care ghidează politica Turciei faţă de regiune?

Turcia împărtăşeşte o geografie comună, un patrimoniu cultural comun, valori comune şi o viziune comună cu Balcanii. Minorităţile turce şi comunităţile precum şi comunităţile înrudite trăiesc în ţările balcanice. Unii din cetăţenii noştri din Turcia au origini în alte ţări balcanice. Balcanii deţin o prioritate înaltă în consideraţiile noastre de politică externă. Turcia urmăreşte îndeaproape evoluţiile în Balcani şi ataşează cea mai mare semnificaţie stabilităţii şi prosperităţii în regiune.
Susţinând principiile “proprietăţii regionale” şi “includerii” este motto-ul nostru pentru politica noastră faţă de regiune. Politica Turciei faţă de Balcani se bazează pe patru piloni: angajarea în dialog politic de nivel înalt, realizarea integrării economice maxime, prezervarea fabricii sociale multi-etnice, multi-culturale şi multi-religioase şi urmărirea securităţii pentru toţi. Unul din cele mai importante scopuri ale Turciei faţă de Balcani este utilizarea cea mai bună a mecanismelor de cooperare existente şi realizarea unei integrări regionale extensive. Perspectiva noastră este că ţările balcanice modelează ele însele viitorul Balcanilor. Cu această convingere, susţinem crearea unor mecanisme de cooperare regională particulare pentru Balcani. Turcia, în eforturile sale de a promova pacea regională şi stabilitatea în Balcani, face parte din toate organizaţiile şi iniţiativele internaţionale. Turcia de asemenea susţine mult integrarea tuturor ţărilor din Balcani în instituţiile europene şi euro-atlantice.

Turcia şi-a asumat Preşedinţia-în-Exerciţiu a Organizaţiei de Cooperare Economică a Mării Negre (OCEMN) în a doua jumătate a lui 2012. Ne puteţi face o prezentare pe scurt a activităţilor Preşedinţiei voastre?

Marea Neagră este o piesă de legătură între Europa şi Asia şi ca atare deţine un loc crucial în termeni geo-strategici. Ca stat litoral, Turcia a lucrat întotdeauna pentru creşterea cooperării între statele coastale. Eforturile noastre în acest scop au fost impulsionate la începutul anilor ’90 întrucât am preluat conducerea în fondarea Cooperării Economice a Mării Negre. Astăzi,  CEMN stă ca principalul cadru de cooperare multilaterală în regiune. Am ţinut cel de al 20-lea Summit Aniversar al CEMN în iunie trecut în Istanbul. Participarea de nivel înalt la summit a reflectat voinţa politică puternică şi sprijinul curajos al statelor membre.
Turcia şi-a asumat Preşedinţia-în-Exerciţiu a CEMN din iulie 2012 până la sfârşitul lui decembrie 2012. Preşedinţia turcă s-a concentrat asupra implementării noii Agende Economice. În această perspectivă, un plan de acţiune a fost adoptat la Istanbul la Întâlnirea Consiliului Miniştrilor de Politică Externă. Principala temă a Preşedinţiei turce a fost definită ca “De la cooperare regională la o zonă de prosperitate în Zona Mării Negre”. Preşedinţia turcă s-a concentrat pe diferite arii de cooperare, care includ transport, comerţ intra-regional şi investiţii, energie sustenabilă, combaterea crimei organizate, educaţie, implicarea tinerilor şi a societăţii civile, ştiinţă şi tehnologie, taxare, cultură şi turism, precum şi întărirea Organizaţiei şi cooperarea sa cu parteneri internaţionali. În acest cadru, am implementat un calendar bogat de evenimente pentru a menţine cooperare CEMN în aceste arii.

Cum evaluaţi cooperarea între Turcia şi România în CEMN?

Turcia şi România sunt vecini la Marea Neagră. Turcia apreciază foarte mult cooperarea cu România şi în CEMN. Este important să continuăm să exercităm împreună eforturi pentru a asigura ca CEMN să rămână o organizaţie eficientă pentru a servi la obiectivelor statelor sale membre pentru a beneficia toţi. CEMN, o organizaţie internaţională bine-stabilită, joacă un rol unic în diseminarea mesajului de pace şi stabilitate prin proiecte concrete în teren. În acest sens, credem că Turcia şi România pot lua iniţiativa în conducerea eforturilor pentru creşterea importanţei sale internaţionale şi a abilităţii sale de a funcţiona mai eficient.

Negocierile de aderare între Turcia şi UE au început în 2005, dar procesul pare să fi intrat într-o fundătură. Dat fiind că o nouă conducere politică şi-a asumat exerciţiul şi că s-a terminat Preşedinţia ciprioţilor greci, cum vedeţi şansele de deschidere a noi capitole în timpul Preşedinţiei irlandeze?

Orientarea către Europa a fost întotdeauna o alegere strategică şi o prioritate pentru politica externă turcă. Relaţiile multi-dimensionale între Turcia şi Comunitatea Economică Europeană datează din 1963 cînd Acordul de Asociere a fost semnat cu CEE. Mai mult, din 1996, anul care marchează încheierea Uniunii Vamale cu Uniunea Europeană, UE este principalul nostru partener de comerţ şi investiţii.
Urmând începutul negocierilor de aderare în 2005, am deschis 13 capitole şi am închis unul provizoriu. Din nefericire, în prezent procesul nostru de negociere a aderării a ajuns aproape să stagneze din moment ce 18 capitole sunt blocate din considerente politice. Aceasta s-a reflectat în întregime în sondajele de opinie întrucât sprijinul public pentru procesul de aderare a scăzut considerabil. După ultimele sondaje de opinie publică, este atât de scăzut ca 14-17 %. În orice caz, suntem decişi să avansăm în procesul de aderare şi să continuăm reformele noastre indiferent de impas. Noul guvern din Franţa dă semnale că ar putea să re-considere poziţia sa cu privire la capitolele de negociere pe care le-a blocat în 2007. Credem că de îndată ce blocajul politic privind aceste capitole va fi înlăturat, putem face un avans remarcabil în procesul de aderare. Astfel, sperăm că un nou pas înainte va fi făcut în timpul Preşedinţiei irlandeze privind capitolele de negociere. Deschiderea de noi capitole ar fi un semnal puternic şi clar demostrând că procesul înaintează.

Ce valoare adăugată a adus iniţiativa “Agendei pozitive” a Comisiei relaţiilor Turcia-UE? Ce aşteaptă partea turcă de la această iniţiativă?

Am acceptat iniţiativa “Agenda Pozitivă” din perspectiva că sprijină şi complementează procesul nostru de aderare şi nu constituie o alternativă la el. Ca un rezultat al acestei iniţiative, a fost confirmat de către Comisie că 4 indicatori de închidere a 3 capitole, şi anume “Dreptul societăţilor comerciale”; “Protecţia consumatorului şi sănătăţii”; şi “Control financiar” au fost atinşi de Turcia. Impulsul câştigat prin mijloacele Agendei Pozitive trebuie să se reflecte acum în procesul de aderare. Agenda Pozitivă în cele de urmă a fost creată ca iniţiativă temporară.
Credem că acum este timpul potrivit pentru a deschide noi capitole pentru a demonstra că procesul de aderare înaintează. Este în interestul ambelor părţi ca negocierile de aderare să recâştige impulsul, ca subliniat de Consiliul de Afaceri Generale în decembrie trecut.

Cum vedeţi şansele pentru rezolvarea problemei Cipru în consecinţa alegerilor prezidenţiale în Sud?

Dorim o rezolvare politică agreată mutual, justă şi de durată în Cipru. Atingerea scopului înţelegerii nu va fi doar în interesul celor două părţi de pe insulă, ci a tuturor părţilor implicate. Politica noastră un-pas-în faţă (one-step-ahead policy) nu s-a schimbat de la negocierile Planului Annan Plan în 2004. Acesta e cazul şi pentru ciprioţii turci. În ceea ce priveşte partea cipriotă greacă, situaţia trebuie reanalizată după alegerile lor în februarie. În prezent, aşteptarea ONU şi a comunităţii internaţionale este concentrată asupra posibilei schimbări de atitudine a părţii cipriote greceşti după alegerile sale. Secretarul-General ONU de asemenea indică în ultimul său raport asupra operaţiunii ONU în Cipru datat 7 ianuarie 2013 că un raport separat asupra misiunii sale de bune oficii va fi prezentat în Consiliul de Securitate martie viitor.
2013 este al 50 an al emergenţei problemei Cipru. Nu putem aştepta alţi 50 ani. Va fi nevoie de o înţelegere privind scopul şi structura procesului. Urmează de la sine înţeles că o nouă viziune este necesară şi că o schimbare de paradigmă va fi în cele de urmă necesară, dacă vom face din 2013, anul înţelegerii după o jumătate de secol. Noi intenţionăm o înţelegere politică negociată şi agreată mutual în Cipru. Şi această înţelegere, orice formă va lua, trebuie să se bazeze pe puterea inerentă constitutivă a celor două popoare, a egalităţii lor politice şi a co-proprietăţii Insulei.

Este o tragedie umanitară în şi în jurul Siriei. Ca ţară vecină cu Siria, Turcia găzduieşte mii de refugiaţi în teritoriul său. Care este nivelul de copperare internaţională pentru a răspundă la această criză umanitară?

De la începutul crizei în Siria, Turcia şi-a deschis teritoriul pentru poporul sirian. În prezent, numărul de sirieni în tabere în Turcia a atins 160 mii şi cheltuielile noastre în această privinţă a depăşit 500 milioane dolari SUA.  Ca ţară vecină, vom continua politica uşii deschise. În orice caz, nevoile poporului sirian nu pot fi rezolvate adecvat prin eforturile câtorva ţări. Sprijin efectiv şi real de la comunitatea internaţională este necesar pentru a  atenua suferinţele sirienilor.
Ceea ce aşteptăm de la partenerii noştri, este un angajament activ şi o contribuţie semnificativă în împărtăşirea acestei sarcini. În acest sens, trebuie să căutăm căi de a adresa criza umanitară în graniţele Siriei.

Cum vedeţi viitorul regimului în Siria? Ce părere aveţi despre sprijinul internaţional dat opoziţiei siriene?

Regimul în Siria s-a dezintegrat şi defecţiunile la niveluri diverse continuă. Coaliţia Naţională Siriană, pe de o parte a făcut progres  constant să se prezinte ca o alternativă credibilă la regimul Assad. Turcia a recunoscut Coaliţia ca un reprezentant legitim al poporului sirian şi şi-a reafirmat angajamentul de extindere a sprijinului viitor. La a 4-a Întâlnire Ministerială a Grupului Prietenilor Poporului Sirian ţinută în Marrakech decembrie trecut, 114 ţări şi 13 organizaţii internaţionale au declarat colectiv că această Coaliţie este un reprezentant legitim al poporului sirian. Aceasta subliniază încă o dată că regimul din Siria şi-a pierdut legitimitatea în ochii comunităţii internaţionale. Acum este timpul pentru comunitatea naţională să trăiască la nivelul cerinţelor acestui pas înainte în semnificativ şi să împuternicească în orice aspect Coaliţia.

Ce ne spuneţi despre nivelul curent al relaţiilor bilaterale între Turcia şi România precum şi importanţa minorităţii turce şi tătare din România în aceste relaţii?

Turcia şi România în mod tradiţional s-au bucurat de relaţii strânse cu rădăcini adânci bazate pe prietenie şi cooperare. Aceste relaţii au evoluat într-un ritm constant în ultimii câţiva ani pavând calea pentru extinderea cooperării în fiecare domeniu posibil incluzând comerţ, energie, transport şi cultură. Din 2011, Turcia şi România au crescut relaţiile lor tradiţionale la nivelul de Parteneriat Strategic. Am finalizat Planul de Acţiune care va reglementa priorităţile şi modalităţile de acţiune ale Parteneriatului Strategic. Noi luăm în considerare semnarea Planului de Acţiune în timpul vizitei viitoare a ES Ministrului Corlăţean în Turcia în curând. Odată ce va fi semnat, avem un mecanism pe deplin dezvoltat pentru a utiliza vastul potenţial pentru a îmbunătăţi în continuare relaţiile noastre prin proiecte concrete comune într-o gamă largă de domenii.
Unul din cele mai importante componente ale prieteniei adânc înrădăcinate între Turcia şi România este comunitatea turcă şi tătară trăitoare în România. Îi considerăm ca o punte culturală şi socială între naţiunile noastre. Prezenţa lor întăreşte legăturile noastre şi îmbogăţeşte relaţiile noastre bilaterale. Ei au trăit într-o atmosferă paşnică de secole în România, mulţumită atitudinii exemplare binevoitoare a autorităţilor române. Ei au adus contribuţii importante statului şi societăţii române. Vom continua să încurajăm membrii minorităţii să devină cetăţeni români buni şi de succes.

Intervievat de Vasile SIMILEANU