• HOME
  • REVISTA GEOPOLITICA
    • BOARD
      • DIPLOMATS
      • NATIONAL BOARD
      • INTERNATIONAL
    • 2023
      • NR. 2 (99)/2023 PRESIUNI GEOPOLITICE (II)
      • NR. 1 (98)/2023 PRESIUNI GEOPOLITICE (I)
    • 2022
      • nr. 96-97/2022
      • MAREA NEAGRĂ ÎN VORTEXUL GEOPOLITIC (II)
      • MAREA NEAGRĂ ÎN VORTEXUL GEOPOLITIC (I)
      • nr. 92-93/2022
    • 2021
      • nr. 91/2021
      • nr. 89-90/2021
      • nr. 87-88/2021
      • nr. 86/2021
    • 2020
      • nr. 85/2020
      • nr. 84/2020
      • nr. 83/2020
      • nr. 82/2020
    • 2019
      • nr. 81/2019
      • nr. 80/2019
      • nr. 78-79/2019
      • nr. 77/2019
    • 2018
      • nr. 76/2018
      • nr. 75/2018
      • nr. 74/2018
      • nr. 73/2018
    • 2017
      • nr. 72/2017
      • nr. 71/2017
      • nr. 70/2017
      • nr. 68-69/2017
    • 2016
      • nr. 67/2016
      • nr. 66/2016
      • nr. 64-65/2016
      • nr. 63/2016
    • 2015
      • nr. 62/2015
      • nr. 61/2015
      • nr. 60/2015
      • nr.59/2015 EN
      • nr.59/2015 RO
    • 2014
      • nr. 58/2014
      • nr. 57/2014
      • nr. 56/2014
      • nr. 54-55/2014
    • 2013
      • nr. 53/2013
      • nr. 52/2013
      • nr. 51/2013
      • nr. 49-50/2013
    • 2012
      • nr. 48/2012
      • nr. 47/2012
      • nr. 46/2012
      • nr. 44-45/2012
    • 2011
      • nr. 43/2011
      • nr. 41-42/2011
      • NR. 40/2011
      • nr. 39/2011
    • 2010
      • nr. 38/2010
      • nr. 36-37/2010
      • nr. 35/2010
      • nr. 33-34/2010
    • 2009
      • nr. 32/2009
      • nr. 31/2009
      • nr. 30/2009
      • nr. 29/2009
    • 2008
      • nr. 26/2008
      • nr. 25/2008
      • nr. 28/2008
      • nr. 27/2008
    • 2007
      • nr. 24/2007
      • nr. 23/2007
      • nr. 22/2007
      • nr. 21/2007
    • 2006
      • nr. 20/2006
      • nr. 19/2006
      • nr. 18/2006
      • nr. 16-17/2006
    • 2005
      • nr. 14-15/2005
      • nr. 13/2005
      • nr. 12/2005
      • nr. 11/2005
    • 2004
      • nr. 09-10/2004
      • nr. 07-08/2004
      • nr. 06/2004
      • nr. 04-05/2004
    • 2003
      • nr. 02-03/2003
      • nr. 01/2003
  • EDITORIAL
  • APARIȚII EDITORIALE

GeoPolitica

Portal de analize geopolitice, strategice si economice

  • ASOCIATIA “ION CONEA”
    • SCOP
    • DONATIONS. SPONSORSHIPS. ADVERTISING
  • Carti TOP FORM
  • G-FOCUS
  • Comanda GEOPOLITICA!
  • ABONAMENTE
  • G-FOCUS
  • CONTACT
  • GDPR
  • 31/05/2023
You are here: Home / TOPICS / CASE STUDIES / Afganistanul faţă în faţă cu provocările geopolitice

Afganistanul faţă în faţă cu provocările geopolitice

by https://www.geopolitic.ro/author/

imagesCristina ALEXANDRESCU

Lipsit de acces direct la „oceanul planetar”, Afganistanul sau Republica Islamică a Afganistanului, este strâns legat de Asia Centrală (unii autori îl consideră ca parte a acestei zone). Însă „sintagma Asia Centrală reprezintă (ca şi cea a Orientului Mijlociu) o abstracţie. În 1993, cinci republici: Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan şi Uzbekistan declarau, în mod oficial, că se recunosc sub titulatura de Asia Centrală. Afganistanul, care are frontieră comună cu Tadjikistanul, Turkmenistanul şi Uzbekistanul, nu a aparţinut niciodată URSS, motiv pentru care nu se regăseşte sub titulatura de Asia Centrală”.
Istoria Afganistanului începe în zorii civilizaţiei, fiind influenţată într-o mare măsură chiar de geografia sa. Mai precis, relieful muntos, greu accesibil, a jucat rolul unei adevărate fortăreţe naturale, care le-a permis afganilor să reziste de-a lungul secolelor în faţa numeroşilor năvălitori. Războinicii afgani au fost dintotdeauna luptători imprevizibili, buni cunoscători ai înşelătoarelor trecători din munţii Hindu Kush şi ale întinderilor deşertice ostile, care i-au dus la pierzanie pe invadatori.
Poziţionarea Afganistanului la intersecţia civilizaţiilor persană, turcă, arabă, indiană, chineză şi rusească a constituit de-a lungul veacurilor o atracţie magnetică pentru armatele dornice de cucerirea de noi teritorii. De aceea, istoria afgană este jalonată de multiplele invazii ale perşilor, grecilor, hunilor, arabilor, turcilor, mongolilor, indienilor, britanicilor, sovieticilor şi americanilor. Ruinele şi subsolurile afgane constituie şi astăzi dovezi clare ale regatelor, dar şi ale invaziilor şi măcelurilor ce au avut loc pretutindeni în acest spaţiu geografic.
Afganistanul şi iar Afganistanul… Pe toate posturile de televiziune din lume este un subiect care atrage ca un magnet. Ce şochează oare? Mizeria în care trăiesc / au trăit afganii? Violenţa care pare să nu se mai reducă? Armele care se aud continuu? Dacă opreşti la întâmplare un om pe stradă, cu siguranţă va şti să-ţi spună câteva cuvinte: ori despre războiul cu URSS şi înfrângerea acestui imperiu, ori despre talibani şi regimul extrem de dur pe care l-au instituit, sau măcar despre Osama bin Laden, omul al cărui destin este asociat talibanilor şi cel care şi-a asumat responsabilitatea atentatelor din 11 septembrie 2001.
Colaborarea dintre serviciile secrete americane şi bin Laden a durat până în momentul în care, profund şocat de violarea pământului său natal şi a locurilor sfinte ale Islamului de către trupele „infidele” americane şi ale aliaţilor, implicate în războiul din Golf, Osama se întoarce brusc şi categoric contra celor „care l-au fabricat”, angajându-se într-un adevărat jihad contra lor, o luptă pe care o porneşte la scară planetară. În 1994, familia regală saudită, simţindu-se ameninţată, rupe legăturile cu bin Laden în mod oficial, retrăgându-i acestuia chiar şi naţionalitatea. Totuşi, prinţul Turki a menţinut clandestin contacte regulate cu acesta.
Afganii îl acuză în mod regulat pe marele lor vecin că adăposteşte Consiliul superior al talibanilor, numit de către afgani şi de media internaţională <shura de la Quetta>. Quetta este un oraş important din sud-vestul Pakistanului, în împrejurimile căruia se pare că se ascund de la sfârşitul anului 2001, mollahul Omar şi principalii săi locotenenţi. De asemenea, zonele tribale din nord-vestul Pakistanului, bastion al talibanilor pakistanezi şi principal sanctuar mondial al al-Qaidei, au devenit şi principala locaţie a reţelei Haqqâni, ce reprezintă talibanii afgani cei mai temuţi de Kabul şi de soldaţii americani. În ultimul timp, Washingtonul reproşează deschis Islamabadului că nu face suficient pentru delocalizarea reţelei Haqqâni din zonele tribale. Înalţi responsabili americani acuză chiar serviciile de securitate pakistaneze că-i susţin.
Agenţia chineză Xinhua informează la 29 februarie că şeful NATO, Anders Fogh Rasmussen a declarat că violenţele din Afganistan nu vor afecta transferul de securitate către forţele afgane, aceste evenimente tragice neafectând în nici un caz calendarul tranziţiei.
La trei zile de la încetarea revoltelor antiamericane şi a atentatelor, doi soldaţi americani au fost omorâţi la 1 martie în sudul Afganistanului de către un militar şi un civil afgan. Citat de către AFP, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, George Little declara: „doi militari au fost ucişi. Un profesor a luat arma unui soldat şi a deschis focul asupra americanilor, omorând doi dintre ei. Soldaţii au ripostat, ucigându-l pe profesor şi pe un militar afgan.”

Related

Filed Under: CASE STUDIES Tagged With: Afganistan, Consiliul superior al talibanilor, geopolitica, istorie, Osama bin Laden, poziționare

About

ARTICOL INTEGRAL
Pe geopolitic.ro sunt publicate abstracte ale articolelor publicate în Revista GEOPOLITICA, care poate fi comandată pe www.geopoliticamagazine.com, în format tipărit sau electronic.

Coments Cancel reply

AUTHORS

PARTENERI

Directioneaza 3,5% catre Revista Geopolitica! Descarca de aici formularul!

CHECK MEDIA CU RĂZVAN MUNTEANU. GEOPOLITICA CEREALELOR. ZELENSKI, INVITAT LA SUMMITUL NATO B1 300 K de abonați

CUM ARATĂ ROMÂNIA DUPĂ 19 ANI DE NATO | Vasile Simileanu, la ObiectivEuroAtlantic cu Tudor Curtifan

Carti Geopolitica

International Board

PHOTOSGALLERY

2023


2022



2021



2020



2019



2018



2017



2016



2015




2014



2013



2012



2011



2010



2009



2008



2007



2006



2005



2004



2003


Carti Geopolitica spatiului islamic

Proccedings











Carti GeoStrategie

Carti GeoIntelligence

Carti Fenomenul terorist






Carti GeoEconomie




Arta Militara



Carti Geoistorie

Academica





Comunicare





Carti Drept International

Carti Civilizatie si Cultura





Carti Psihologie


Carti Sociologie



KEYWORD

Asia Centrală (26) Azerbaijan (27) Black Sea (43) carte (37) China (71) conflict (36) cooperare (29) criza (30) energie (28) energy (27) EU (44) Europa (35) European Union (40) geopolitica (157) geopolitics (54) globalizare (55) identitate (26) integrare (28) internationala (32) Irak (47) Iran (62) Islam (41) lansare (44) marea neagra (94) NATO (96) Orientul Mijlociu (29) putere (26) religie (26) Romania (184) Rusia (123) Russia (78) securitate (85) security (48) strategy (26) SUA (77) terorism (56) terrorism (34) Turcia (67) Turkey (38) Ucraina (57) UE (98) Ukraine (48) Uniunea Europeană (54) USA (30) şcoală (33)

Social Media

  • Facebook
  • Twitter
  • LinkedIn
  • YouTube
  • Google+
GeoPolitica Copyright © 2015 - Log in