Cristian TUDOR
Urgența problemelor care provin din Orientul Mijlociu reprezintă un punct fără întoarcere în politica internațională a secolului XXI. Securitatea globală și stabilitatea internațională continuă să fie amenințate de surse multiple cu mai multe fațete și surse de scală mare greu de rezolvat de conflict, criză și dezordine regională. Obiectivul fundamental al acestui eseu este acela de a demonstra că insecuritatea regională din Orientul Mijlociu este rezultatul reacțiilor interne acumulate asupra proiectelor politice externe prost echilibrate de a inventa o reducere geopolitică bazată pe interesele occidentale și ignorând dinamica locală. Această lucrare prezintă cadrul general al unei percepții clare preconizând Orientul Mijlociu ca o regiune artificială creată de forțele externe cu agendele politice concurente. Entitățile locale au acceptat intervenția externă ca un mijloc de a lupta reciproc, din diferite motive, cum ar fi de supravieţuire, promovarea unor obiective politice specifice (panarabism) și lupta pentru putere și supremație în lumina unei interacțiuni continue. În mod paradoxal, implicarea externă a creat atât oportunități, cât și amenințări pentru cetățenii locali, care complică capacitatea acestora de a face față provocărilor emergente. Studiul va încerca, practic, să demistifice, într-o anumită măsură, percepții greșite generale privind Orientul Mijlociu, descris exclusiv ca: cu total misterios; în mod natural predispus la conflicte, lupte interne și instabilitate; leagăn al terorismului și extremismului religios; și, sfâșiat de dictatură. Cu toate acestea, abordarea va încerca să stabilească reperele conceptuale ale diferitelor înțelegeri din Orientul Mijlociu, în scopul de a marca nașterea și evoluția termenului în legătură directă cu evoluțiile politice regionale începând cu diferite momente marcante, cum ar fi Acordul Sykes-Picot, fondarea statului Israel, 9/11 punct de cotitură și de a ajunge la o concluzie cu o evaluare cu privire la situația actuală. Abordarea va încerca să demonstreze că Orientul Mijlociu este în continuare o regiune, ca oricare alta, perturbată de efectele modernizării, prin lipsa unor procese politice viabile și absența creșterii economice continue, și, de asemenea, printr-o profundă îndatorare în Occident. Cu toate acestea, studiul nu intenționează să minimizeze importanța enormă a conflictelor regionale la dimensiunea de securitate globală. Dimpotrivă, starea finală dorită va fi de a sublinia gradul înalt de influență exercitată de criză și conflictele regionale veșnic în desfășurare, subliniind, totuși, că sursa de instabilitate de astăzi este rezultatul deciziilor strategice de ieri ale marilor puteri.
The urgency of tackling problems originating from Middle East represents a point of no return in the international politics of the 21st Century. The global security and international stability continue to be threatened by multiple multi-faceted and large-scaled intractable sources of conflict, crisis and regional disorder. The fundamental objective of this essay is to demonstrate that the regional Middle Eastern insecurity is the result of accumulative domestic reactions over the ill-balanced external political projects of inventing a geopolitical off cut based upon Western interests and ignoring local dynamics. This paper outlines the general framework of a clear-cut perception envisaging the Middle East as an artificially-bred region created by external forces with competing political agendas. The local entities accepted external intervention as a means to fight each other for different reasons, such as survivability, promoting specific political objectives (pan-Arabism) and struggle for power and supremacy in the light of a continuous interplay. Paradoxically, the external involvement created both opportunities and threats for the local nationals, complicating their ability to cope with emerging challenges. The study will basically try to play down and demystify, to a certain extent, the general misperceptions on the Middle East being solely portrayed as: utterly mysterious; naturally prone to conflict, infighting and instability; cradle of terrorism and religious extremism; and, torn apart by dictatorship. However, the account will attempt to determine the conceptual benchmarks of various understandings of the Middle East in order to mark out the birth and the evolution of the term in direct connection with the political regional developments starting with different landmarks such as the Sykes-Picot Agreement, the foundation of the State of Israel, the 9/11 turning point and bringing to a conclusion with an assessment on the current situation. The account will try to demonstrate that Middle East is still a region, as any other, disturbed by the effects of modernization, by the lack of viable political processes and absence of continued economic growth, and also by a profound indebtedness to the West. Nonetheless, the study does not intend to minimize the enormous importance of regional conflicts to the global security dimension. On the contrary, the desired end-state will be to outline the high degree of influence exerted by the everlastingly unfolding regional crisis and conflicts, underscoring, however, that the source of today’s instability is the outcome of yesterday’s strategic decisions of great powers.
