Isa MULAJ

Tax reform in small emerging democracies is difficult to measure what effects is likely to produce due to countries’ aggregate political and economic vulnerabilities. If both are taken as remaining relatively stable, then it is easier to discuss what impact the reform introduced may have in the economy and her stakeholders. In absence of a monetary policy, the Government of Kosovo in mid-2008 adopted the changes in tax rates taking effect from January 2009, with the aim to foster economic growth and improve business competitiveness at least in the regional market of the Balkans. This article critically assesses the proposed and approved changes by the Government that were in line with the proposals made by business community Non-governmental Organizations (NGOs), and concludes that this tax reform is not well thought-out and properly analyzed to expect the benefits for which it was too optimistically hoped for, especially in relation to key stakeholders such as the Government’s budget, business development, and consumers.

Reforma fiscală în democrațiile emergente mici este dificil să fie măsurată în ceea ce priveşte ce este probabil să producă din cauza vulnerabilităților politice și economice agregate ale țărilor  În cazul în care ambele sunt luate ca rămând relativ stabile, atunci este mai ușor  a discuta ce impact reforma introdusă poate avea în economie și asupra actorilor ei. În absența unei politici monetare, Guvernul Kosovo la jumătatea anului 2008 a adoptat modificările ratelor de impozitare, în vigoare din ianuarie 2009, cu scopul de a stimula creșterea economică și de a îmbunătăți competitivitatea de afaceri, cel puțin pe piața regională a Balcanilor. Acest articol evaluează critic modificările propuse și aprobate de către Guvern, care au fost în conformitate cu propunerile făcute de comunitatea de afaceri – organizațiile non-guvernamentale (ONG), și a concluzionat că această reformă fiscală nu este bine gândită și analizată pentru ca în mod corespunzător să se aștepte beneficiile pentru care la care prea optimist s-a sperat, mai ales în ceea ce privește principalele părți interesate, cum ar fi bugetul Guvernului, dezvoltarea afacerilor și consumatorii.