Radu Ștefan VERGATTI

Relațiile sovieto-japoneze și problema basarabeană

Una dintre problemele care a frământat Uniunea Sovietică după Primul Război Mondial a constituit-o trasarea noilor ei graniţe. Moscova ştia că acestea puteau să fie recunoscute pe plan internaţional în cazul în care ar fi fost ratificat tratatul de la Paris din anul 1920. Acesta nu primise acordul din partea Japoniei şi a Italiei. URSS a început să ducă tratative cu Japonia pentru ca aceasta să nu ratifice tratatul. I-a oferit Japoniei condiţii economice extrem de avantajoase pentru ca aceasta să se abţină sub motivul că problema Basarabiei este exclusiv europeană. Tokyo a tergiversat rezolvarea problemei până la 23 august 1939, când la Moscova s-a semnat pactul Ribbentrop-Molotov, care prin anexa 3 secretă permitea URSS să ocupe Basarabia. Textul acordului sovieto-japonez este lămuritor pentru marile avantaje economice primite de Imperiul Nipon în schimbul tergiversării ratificării tratatului de la Paris.