Cristian BARNA

„Războiul” dintre civilizaţia occidentală şi grupările fundamentalist islamice, al căror stindard este Osama bin Laden, a scos la lumină o problemă acută, dar ignorată: de la începutul anilor 1980, activitatea grupărilor teroriste fundamentalist islamice a vizat contracararea influenţei economice, politice şi culturale a lumii occidentale, ilustrată mai ales de “imperialismul americano-sionist”. La rândul său, civilizaţia occidentală părea forţată să “caute” un nou adversar, odată cu dispariţia Uniunii Sovietice, identificându-l într-un fost aliat împotriva expansiunii la nivel mondial al comunismului: civilizaţia islamică, care a atins un nivel global, influenţa sa trecând dincolo de teritoriile vaste ale „Semilunii fertile”, din Maroc şi Nigeria până în Malaiezia şi Mindanao, în Europa, India, fosta Uniune Sovietică, cele două Americi şi chiar partea de vest a Chinei.
Post-modernismul occidental, principiile democraţiei, drepturile omului, libertăţile civile, liberalismul politic şi valorile umane ale creştinismului reprezintă valori incompatibile cu discursul politic referitor la resurgenţa “terorismului islamic”, care legitimează un aşa-zis “război” al civilizaţiei occidentale împotriva Islamului, fapt care ar putea genera disfuncţionalităţi conceptuale în susţinerea strategiei occidentale de combatere a acestui flagel al contemporaneităţii.