• HOME
  • REVISTA GEOPOLITICA
    • BOARD
      • DIPLOMATS
      • NATIONAL BOARD
      • INTERNATIONAL
    • 2023
      • NR. 2 (99)/2023 PRESIUNI GEOPOLITICE (II)
      • NR. 1 (98)/2023 PRESIUNI GEOPOLITICE (I)
    • 2022
      • nr. 96-97/2022
      • MAREA NEAGRĂ ÎN VORTEXUL GEOPOLITIC (II)
      • MAREA NEAGRĂ ÎN VORTEXUL GEOPOLITIC (I)
      • nr. 92-93/2022
    • 2021
      • nr. 91/2021
      • nr. 89-90/2021
      • nr. 87-88/2021
      • nr. 86/2021
    • 2020
      • nr. 85/2020
      • nr. 84/2020
      • nr. 83/2020
      • nr. 82/2020
    • 2019
      • nr. 81/2019
      • nr. 80/2019
      • nr. 78-79/2019
      • nr. 77/2019
    • 2018
      • nr. 76/2018
      • nr. 75/2018
      • nr. 74/2018
      • nr. 73/2018
    • 2017
      • nr. 72/2017
      • nr. 71/2017
      • nr. 70/2017
      • nr. 68-69/2017
    • 2016
      • nr. 67/2016
      • nr. 66/2016
      • nr. 64-65/2016
      • nr. 63/2016
    • 2015
      • nr. 62/2015
      • nr. 61/2015
      • nr. 60/2015
      • nr.59/2015 EN
      • nr.59/2015 RO
    • 2014
      • nr. 58/2014
      • nr. 57/2014
      • nr. 56/2014
      • nr. 54-55/2014
    • 2013
      • nr. 53/2013
      • nr. 52/2013
      • nr. 51/2013
      • nr. 49-50/2013
    • 2012
      • nr. 48/2012
      • nr. 47/2012
      • nr. 46/2012
      • nr. 44-45/2012
    • 2011
      • nr. 43/2011
      • nr. 41-42/2011
      • NR. 40/2011
      • nr. 39/2011
    • 2010
      • nr. 38/2010
      • nr. 36-37/2010
      • nr. 35/2010
      • nr. 33-34/2010
    • 2009
      • nr. 32/2009
      • nr. 31/2009
      • nr. 30/2009
      • nr. 29/2009
    • 2008
      • nr. 26/2008
      • nr. 25/2008
      • nr. 28/2008
      • nr. 27/2008
    • 2007
      • nr. 24/2007
      • nr. 23/2007
      • nr. 22/2007
      • nr. 21/2007
    • 2006
      • nr. 20/2006
      • nr. 19/2006
      • nr. 18/2006
      • nr. 16-17/2006
    • 2005
      • nr. 14-15/2005
      • nr. 13/2005
      • nr. 12/2005
      • nr. 11/2005
    • 2004
      • nr. 09-10/2004
      • nr. 07-08/2004
      • nr. 06/2004
      • nr. 04-05/2004
    • 2003
      • nr. 02-03/2003
      • nr. 01/2003
  • EDITORIAL
  • APARIȚII EDITORIALE

GeoPolitica

Portal de analize geopolitice, strategice si economice

  • ASOCIATIA “ION CONEA”
    • SCOP
    • DONATIONS. SPONSORSHIPS. ADVERTISING
  • Carti TOP FORM
  • G-FOCUS
  • Comanda GEOPOLITICA!
  • ABONAMENTE
  • G-FOCUS
  • CONTACT
  • GDPR
  • 09/06/2023
You are here: Home / TOPICS / CASE STUDIES / 11 septembrie al copiilor: criza copiilor ostatici din Beslan – Osetia de Nord – analiză de caz

11 septembrie al copiilor: criza copiilor ostatici din Beslan – Osetia de Nord – analiză de caz

by https://www.geopolitic.ro/author/

Maricel ANTIPA

Experienţa terorismului modern din societăţile democratice a demonstrat lipsa unor soluţii simple. Există mai multe posibilităţi de a contra-ataca terorismul, unele ducând în direcţii opuse, iar altele propun căi alternative de întărire a democraţiilor şi reducerea violenţei. Teroriştii îşi rezolvă problemele în modul lor, îşi ating scopurile şi abandonează violenţa doar când nu o mai consideră necesară.
Multe state democratice privesc terorismul domestic în principal ca o problemă de aplicare a legii şi de control juridic, considerând acţiunile teroriste crime grave, care trebuie puse sub incidenţa Codului Penal. Dar nu întotdeauna impunerea legii s-a dovedit soluţia, aşa încât alte măsuri complementare trebuie luate în considerare. Fără aceste măsuri este posibil pentru alte mişcări teroriste să apară din ideologiile vechilor mişcări. Adoptarea unor soluţii educative, combinaţia eforturilor educaționale ale tuturor organismelor societăţii cu atribuţii în acest domeniu vor convinge teroriştii sau cel puţin o parte a lor că terorismul este contraproductiv şi de nedorit pentru atingerea oricărui scop politic. Această abordare este desigur plină de dificultăţi uriaşe şi necesită o perioadă mai mare de aşteptare înainte de a obţine rezultate. De aici putem concluziona că o parte esenţială a efortului democratic este aceea de a determina care sunt cel mai eficiente căi de a preveni terorismul.
În secolul XXI, forţarea audienţei de către terorism se găseşte între corelarea scopului sau obiectivului (de natură ideologică sau religioasă) şi mijloacele utilizate (de intimidare, coerciţie, declanşarea terorii sau a fricii).
Cea mai alarmantă şi semnificativă tendinţă a terorismului internaţional este morbiditatea sa în creştere şi înclinaţia spre atacuri în locuri publice fără a lua în considerare victimele. În lumea reală a terorismului, societăţile democratice vor fi confruntate, chiar şi în viitor, cu vechi, dar şi noi organizaţii extremist-teroriste, cu tacticile şi armele lor. Terorismul va continua să acţioneze în domeniul psihologic, o cale unică de a lupta în ceea ce priveşte strategia şi tacticile utilizate.
Statisticile actuale nu pot întotdeauna prezenta dimensiunile reale şi importanţa unor acţiuni teroriste. Noua generaţie de conflicte va înlocui conflictele militare contemporane. Teroriştii pot achiziţiona încărcături sofisticate, precum armele chimice sau biologice. Pe de altă parte, ei pot rezolva probleme de logistică şi comunicare; pot utiliza explozivi cu efect întârziat sau polifazici sau chiar sisteme portabile conectate prin satelit. Ei au cunoaşterea necesară pentru a ataca şi neutraliza infrastructura, reţelele IT, structurile energetice şi de transport.
Eforturile făcute pentru a proteja aceste sectoare vitale ale societăţii reprezintă doar un început de mică amploare a confruntării cu pericolul întruchipat de noul terorism.
O tendinţă semnificativă în terorismul internaţional şi, de asemenea, în cel domestic, în unele state, este emergenţa şi consolidarea grupurilor teroriste motivate total sau parţial de fanatism religios. La începutul anilor 70, toate grupările teroriste au fost active internaţional pe seama unor credinţe seculare şi scopuri, cei mai mulţi îmbrăţişând o variantă de marxism. Până la sfârşitul anilor 90, nu mai puţin de o treime din grupurile teroriste aveau motivaţii religioase, cele mai multe promovând Islamul. S-a susţinut că fanatismul religios determină o mare înclinaţie către crimele în masă şi fanaticul religios este înclinat către ideea de sacrificiu de sine pentru cauză. În concluzie, ideologia poate fi îndepărtată de realitate, iar teroriştii sunt, în acelaşi timp, mai normali şi mai fanatici decât oamenii obişnuiţi.
Schimbarea de atitudine a organizaţiilor extremist-teroriste a dus la emergenţa unui nou tip de terorism – numit de unii analişti “Super-terorism”, caracterizat de lipsa “mesajului” clasic, accentul căzând acum pe creşterea imensă a numărului morţilor şi răniţilor şi a distrugerilor materiale consecutive atacurilor. Pe de o parte, asistăm la intensificarea atacurilor teroriste, iar, pe de altă parte, asistăm la îmbunătăţirea modului lor de organizare şi dezlănţuire a atacurilor.

Related

Filed Under: CASE STUDIES Tagged With: criza copiilor ostatici din Beslan - Osetia de Nord, Super-terorism, terorism

About

ARTICOL INTEGRAL
Pe geopolitic.ro sunt publicate abstracte ale articolelor publicate în Revista GEOPOLITICA, care poate fi comandată pe www.geopoliticamagazine.com, în format tipărit sau electronic.

Coments Cancel reply

AUTHORS

PARTENERI

Directioneaza 3,5% catre Revista Geopolitica! Descarca de aici formularul!

CHECK MEDIA CU RĂZVAN MUNTEANU. GEOPOLITICA CEREALELOR. ZELENSKI, INVITAT LA SUMMITUL NATO B1 300 K de abonați

CUM ARATĂ ROMÂNIA DUPĂ 19 ANI DE NATO | Vasile Simileanu, la ObiectivEuroAtlantic cu Tudor Curtifan

Carti Geopolitica

International Board

PHOTOSGALLERY

2023


2022



2021



2020



2019



2018



2017



2016



2015




2014



2013



2012



2011



2010



2009



2008



2007



2006



2005



2004



2003


Carti Geopolitica spatiului islamic

Proccedings











Carti GeoStrategie

Carti GeoIntelligence

Carti Fenomenul terorist






Carti GeoEconomie




Arta Militara



Carti Geoistorie

Academica





Comunicare





Carti Drept International

Carti Civilizatie si Cultura





Carti Psihologie


Carti Sociologie



KEYWORD

Asia Centrală (26) Azerbaijan (27) Black Sea (43) carte (37) China (71) conflict (36) cooperare (29) criza (30) energie (28) energy (27) EU (44) Europa (35) European Union (40) geopolitica (157) geopolitics (54) globalizare (55) identitate (26) integrare (28) internationala (32) Irak (47) Iran (62) Islam (41) lansare (44) marea neagra (94) NATO (96) Orientul Mijlociu (29) putere (26) religie (26) Romania (184) Rusia (123) Russia (78) securitate (85) security (48) strategy (26) SUA (77) terorism (56) terrorism (34) Turcia (67) Turkey (38) Ucraina (57) UE (98) Ukraine (48) Uniunea Europeană (54) USA (30) şcoală (33)

Social Media

  • Facebook
  • Twitter
  • LinkedIn
  • YouTube
  • Google+
GeoPolitica Copyright © 2015 - Log in