Faxri KARIMLI

După sfârşitul Războiului Rece, un anume vacuum politic a apărut în ţările post socialiste. Fie în statele din fosta URSS sau în Europa de Est, procesul de tranziţie de la vechiul regim la cel nou nu a fost uşor. Din acest punct de vedere, se disting în special regiunile Caucazului şi Balcanilor şi găsim multe paralele între ele. Fiind o sinteză a culturilor din Vest şi Est, ele au avut aceleaşi condiţii naturale şi relief geografic, caracteristici identice multietnice şi multiconfesionale. Aici există contradicţii majoritate – minoritate, influenţe turce şi ortodoxe. De la colapsul Iugoslaviei în Balcani şi Uniunii Sovietice în Caucaz au apărut state noi, dar din nefericire procesul acesta a avut caracter dramatic. Din cauza intereselor geopolitice şi a problemelor de delimitare a graniţelor în Bosnia, Kosovo, Macedonia (în fosta Iugoslavie, Balcani) şi Abkhazia, Karabakh-ul de Munte, Chechnya (în Caucasus, fosta Uniune Sovietică) au izbucnit noi conflicte.
Azi, în regiunea Caucazului, care are o suprafaţă egală cu Spania, există sute de naţiuni şi o mulţime de conflicte pasive şi active între ele. Acaestă regiune este divizată în două de Great Caucasian Mountains: Caucazul de Nord şi Caucazul de Sud. Caucazul de Nord, care aparţine în totalitate Federaţiei Ruse, conţine 7 republici federale şi notăm conflictul din Chechnya, osetin-ingush (Prigorodny), karachay-circassian, lak-kumyk. Caucazul de Sud constă din trei state noi: Georgia (4,4 mil locuitori şi 69 700 km2), Armenia (3.0 mil locuitori şi 29 800 km2), Azerbaijan (8.3 mil locuitori şi 86 600 km2), care s-au născut odată cu probleme ca Abkhazia, Ajar, Osetia de Sud, Javahetia, Karabach de Munte, Borchaly, Azerbaijanul de Sud etc.