Maria Irina DIMITRIU

Primele două state în ceea ce priveşte numărul de locuitori, China şi India s-au integrat perfect în economia mondială globalizată, prin implicare în activităţi de comerţ internaţional, participare în organizaţiile internaţionale şi fondarea unor noi organizaţii regionale şi prin obţinerea de avantaje competitive în industrii cu mare valoare adăugată şi militare. Deşi aceste ţări se implică în iniţiative de cooperare globale sau regionale şi semnează tratate de prietenie şi bună vecinătate, China şi India aspiră la acelaşi statut, acela de hegemonie. Pentru a obţine aceasta, uneori, ei ies din carapacea lor cooperativă şi îşi arată puterea reală. În acest joc strategic de cooperare şi non-cooperare, un rol major este jucat de statele situate între cele două puteri ambiţioase – Bangladesh, Pakistan, Nepal, Bhutan, şi Myanmar. Abia după analiza atentă a relaţiei dintre China şi India şi aceste “buffer states”, se pot vedea intenţiile reale ale celor două puteri şi modul în care acestea îşi protejează interesele. Acest articol prezintă o perspectivă istorică asupra statelor-tampon mai sus menţionate şi asupra rolului cheie pe care ele îl joacă în conflictele regionale.