Alina BUZAIANU

“One of the most basic principles for making and keeping peace within and between nations. . . is that in political, military, moral, and spiritual confrontations, there should be an honest attempt at the reconciliation of differences before resorting to combat.”
Jimmy Carter US diplomat & Democratic politician

Relaţiile Argentino-Braziliene au fost dintotdeauna complexe, începând cu secolul al XVI-lea, când teritoriile celor două ţări făceau parte din imperiile coloniale ale Spaniei şi Portugaliei. În perioada dominaţiei coloniale, aceste două puteri europene şi-au extins propria rivalitate prin cuceriri teritoriale în Sudul Americii. „Conquistadorii” luptau pentru cucerirea de noi ţinuturi, conducând la noi conflicte, în special în regiunea River Plata şi a Paraguayului de azi. Chiar şi după ce Argentina şi Brazilia şi-au câştigat independenţa, pe la începutul anilor 1800, rivalitatea dintre cele două ţări a continuat să reflecte trecutul colonial al acestora. Competiţia pentru a deţine puterea în America de Sud a fost mereu prezentă cu toate elementele ei de antagonism, rivalitate şi neîncredere. În anul 1825 cele două ţări au pornit la război atunci când Imperiul Brazilian a încercat să pătrundă în River Plata. Acesta a constituit ultimul conflict armat direct între Argentina şi Brazilia. Tratatul de pace ce a urmat acestui conflict, în 1828, a stabilit Uruguay-ul ca noul stat-tampon între cele două ţări. Totuşi, rivalitatea a persistat, având caracteristici şi conotaţii diferite în funcţie de cum se schimbau circumstanţele politice şi economice. În cele din urmă, spre sfârşitul anilor 1940, Preşedintele argentinian, Generalul Juan D. Perón a avut iniţiativa de a întreprinde eforturi pentru a restructura relaţiile cu Brazilia, dar fără a avea prea mult succes. Prin aceasta se poate înţelege faptul că, una din modalităţile de afirmare a rivalităţii dintre cele două state poate fi tehnologia şi dezvoltarea nucleară. Argentina a fost cea care a intrat prima în competiţie în anii `50, Brazilia urmând-o îndeaproape, făcând eforturi mari pentru a putea ţine pasul. În mod esenţial, motivul acestei rivalităţi nucleare nu derivă atât din preocuparea pentru securitatea naţională cât mai ales din nevoia de a ţine pasul cu un competitor