• HOME
  • ABOUT US
  • CURRENT
  • COMMITTEES
    • NATIONAL BOARD
    • SCIENTIFIC BOARD – INTERNATIONAL
  • ARCHIVE GEOPOLITICA
    • 2026
      • Nr. 1 (110)/2026: ARHITECTURA GEOSTRATEGICĂ – tendințe globale (II)
    • 2025
      • nr.109 (4/2026): ARHITECTURA GEOSTRATEGICĂ – tendințe regionale (I)
      • nr.108 (3/2025): GEOPOLITICĂ ŞI RESURSE
      • Nr. 107 (2/2025): GEOSTRATEGIE ŞI INFRASTRUCTURI CRITICE
      • Nr. 1(106/2025): PRINCIPIUL DOMINOULUI – II –
    • 2024
      • Nr. 4 (105/2024): PRINCIPIUL DOMINOULUI – I –
      • Nr. 3 (104)/2024 Tectonica geopolitică a Mării Negre
      • Nr. 2 (103/2024) Marea Neagră – geopolitică și strategie
      • Nr. 1 (102)/2024 Translații geopolitice (II)
    • 2023
      • nr. 4 (101) Translatii geopolitice (I)
      • NR. 3 (100)/2023 20 DE ANI DE GEOPOLITICĂ ROMÂNEASCĂ
      • NR. 2 (99)/2023 PRESIUNI GEOPOLITICE (II)
      • NR. 1 (98)/2023 PRESIUNI GEOPOLITICE (I)
    • 2022
      • nr. 4 (96-97/2022): Centre de putere. Axe şi falii geopolitice
      • MAREA NEAGRĂ ÎN VORTEXUL GEOPOLITIC (II)
      • MAREA NEAGRĂ ÎN VORTEXUL GEOPOLITIC (I)
      • nr. 1 (92-93/202: Infrastructuri critice emergente II. – Riscuri geopolitice
    • 2021
      • nr. 4 (91/2021): Infrastructuri critice emergente I. – Geopolitică şi rezilienţă
      • nr. 3 (89-90/2021): Inteligenţa Artificială: a cincea dimensiune a geopoliticii
      • nr. 87-88/2021
      • nr. 1 (86/2021): Geopolitică şi (in)securitate (I) – Pandemie şi securitate
    • 2020
      • nr. 4 (85/2020): Amurgul democraţiei? Punct …şi de la capăt (II)
      • nr. 3 (84/2020): 2020: Lumea în schimbare. Punct …şi de la capăt (I)
      • nr. 2 (83/2020): Orientul Mijlociu Extins – între revoltă şi haos constructiv (II)
      • nr. 1 (82/2020): Orientul Mijlociu Extins – între revoltă şi haos constructiv (I)
    • 2019
      • nr. 4 (81/2019): Trianon: 1920-2020
      • nr. 3 (80/2019): Pakistan: a Rising Global Player
      • nr. 2 (78-79/2019): Marea Neagră – Strategii 2020
      • nr. 1 (77/2019): România2019.eu
    • 2018
      • nr. 4 (76/2018): România 1918-2018
      • nr. 3 (75/2018): Orientul Îndepărtat …de la Doctrina Monroe la America First
      • nr. 2 (74/2018): De la Conflictele îngheţate… la Războiul hibrid (II)
      • nr. 1 (73/2018): De la Conflictele îngheţate… la Războiul hibrid (I)
    • 2017
      • nr. 4 (72/2017): Africa „fluidă”
      • nr. 3 (71/2017): Orientul Mijlociu – diplomaţie, geopolitică, securitate
      • nr. 1 (70/2017): Proiecţii geopolitice pe Falia Eurasiatică
      • nr. 1 (68-69/2017): Caucaz – reconciliere şi reconstrucţie
    • 2016
      • nr. 4 (67/2016): Muntenegru – geopolitică şi securitate
      • nr. 3 (66/2016): Resetarea Uniunii Europene
      • nr. 2 (64-65/2016): Provocări geostrategice în estul Europei
      • nr. 1 (63/2016): MENA – între terorism şi securitate
    • 2015
      • nr. 4 (62/2015): Target: Europe!
      • nr. 3 (61/2015): Securitatea cibernetică: geopolitică, riscuri, strategii
      • nr. 2 (60/2015): Faţetele Democraţiei
      • nr. 1 (59/2015 EN): The rise of Saudi Arabia – from regional to international
      • nr. 1 (59/2015 RO): Ascensiunea Arabiei Saudite – de la regional la internaţional
    • 2014
      • nr. 4 (58/2014): GeoIntelligence: geopolitica informaţiilor
      • nr. 3 (57/2014): Gambitul Reginei: geopolitică la Marea Neagră
      • nr. 2 (56/2014: Noul Drum al Mătăsii – provocări şi certitudini
      • nr. 1 (54-55/2014): Lumea în mişcare (Redesenând harta lumii…?!)
    • 2013
      • nr. 4 (53/2013): Cyber Security – Informaţia este o armă!
      • nr. 3 (52/2013): Washington – Beijing – Moscova: Triunghiul geopolitic al viitorului
      • nr. 2 (51/2013): Strategii nucleare şi de securitate
      • nr. 4 (48/2012): Turcia – Diplomaţie şi putere
      • nr. 1 (49-50/2013): Europa la răscruce. De la Statul Naţional la federalizare
    • 2012
      • nr. 3 (47/2012): Irak – strategii energetice şi de securitate
      • nr. 2 (46/2012): Regiunea Golfului – o perspectivă geopolitică
      • nr. 1 (44-45/2012): Noua (dez)ordine mondială
    • 2011
      • nr. 4 (43/2011): Criza unui sistem? – de la „Primăvara Arabă” la „Occupy Wall Street”
      • nr. 3 (41-42/2011): Axa Ponto-Baltică
      • NR. 2 (40/2011): Azerbaidjan – actor geopolitic regional
      • nr. 1 (39/2011): Axa ponto-danubiană – axă strategică
    • 2010
      • nr. 4 (38/2010): Ucraina, între Est şi Vest
      • nr. 3 (36-37/2010): Geopolitica SUA
      • nr. 2 (35/2010): Africa necunoscuta
      • nr. 1 (33-34/2010): Orientul Mijlociu Extins
    • 2009
      • nr. 4 (32/2009): Axa Ponto-Caspică
      • nr. 3 (31/2009): România între Imperii
      • nr. 2 (30/2009): Marea Mediterană
      • nr. 1(29/2009): Criza mondială
    • 2008
      • nr. 4 (28/2008): Conflicte îngheţate în spaţiul Euro-Asiatic
      • nr. 3 (27/2008): Infrastructuri critice – Strategii Euro-Atlantice
      • nr. 2 (26/2008): Globalizarea relaţiilor intercivilizaţionale
      • nr. 1 (25/2008): Turcia: punte eurasiatică
    • 2007
      • nr. 4 (24/2007): Noua geopolitică a Rusiei
      • nr. 3 (23/2007): Asimetria resurselor energetice
      • nr. 2 (22/2007): The Iran Geopolitical Perspectives
      • nr. 1 (21/2007): Provocarea dragonilor – miracolul chinez
    • 2006
      • nr. 4 (20/2006): Regiuni de cooperare transfrontalieră – surse de conflict sau de stabilitate?
      • nr. 3 (19/2006): Falii şi axe geopolitice
      • nr. 2 (18/2006): România – Terra Daciae
      • nr. 1 (16-17/2006): Spaţiul ex-sovietic – provocări şi incertitudini
    • 2005
      • nr. 4 (14-15/2005): Marea Neagră – confluenţe geopolitice
      • nr. 3 (13/2005): Uniunea Europeană…, încotro?
      • nr. 2 (12/2005): Terorism şi mass-media
      • nr. 1 (11/2005): Tensiuni geopolitice induse de ţinuturile istorice
    • 2004
      • nr. 4 (9-10/2004: Incursiune în Islam
      • nr. 3 (7-8/2004): Geopolitica conflictelor sfârşitului de mileniu
      • nr. 2 (6/2004): Geopolitica spaţiului ponto-danubian
      • nr. 1 (04-05/2004): Geopolitica minorităţilor
    • 2003
      • nr. 2 (2-03/2003): Integrare Euro-Atlantică
      • nr. 1 (1/2003): Integrarea României în NATO
  • POLICIES
  • INSTRUCTIONS
  • ABONAMENTE
  • CONTACT
  • GDPR

GeoPolitica

Portal de analize geopolitice, strategice si economice

  • ION CONEA GEOPOLITICAL ASSOCIATION
  • GEOPOLITICS PROJECT
    • INTERNATIONAL SUMMER SCHOOL
      • Şcoala de Vară Geopolitica
      • Scoala Internationala de Vara GeoPolititica, ed a VII-a, p. II-a – 2014
      • 2. Scoala Internationala de Vara, editia V, 2014
      • Scoala Internationala de Vara GeoPolitica ed. a VII-a, Ploiesti 2
      • 1. Scoala Internationala de Vara “GeoPolitica”, editia V, 2014
      • 3. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, editia V, 2014
      • 4. Scoala Internationala de Vara “GeoPolitica”, editia V, 2014
      • 5. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, editia V, 2014
      • 6. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, ed. a V-a, 2014
      • 7. Scoala Internationala de Vara, ed aV-a, 2014
      • 8. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, ed a V-a, 2014
      • 9. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, ed a V-a, 2014
      • 10. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, ed a V-a, 2014
      • 11. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, ed a V-a, 2014
      • 12. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, ed aV-a, 2014
      • 13. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, ed a V-a, 2014
    • G-FOCUS
    • GEOPOLITICS CLUB
      • Club Geopolitica
      • Geopolitica Club România
      • Geopolitica Club Cafe
  • EDITURA TOP FORM
  • DONATIONS. SPONSORSHIPS. ADVERTISING
  • 18/04/2026
You are here: Home / TOPICS / TERRORISM & COUNTERTERRORISM / Euroterrorism: basque problem

Euroterrorism: basque problem

by https://www.geopolitic.ro/author/

indexMaia EGOROVA

Terrorism has no clear criteria:
for some people he is a terrorist,
for others – a fighter for freedom.

Not a single state that would arise absolutely bloodless in such a way, that at its preliminary stage of creation it would not have waged the terrorist war for the right of its existence. Methods practiced by separatists for their aims can in general reduced to three main activities: a legal political struggle, peaceful actions of sabotage, including other kinds of pressure on the power by the actors, who are a part of political system. However the main method of struggle, which the most irreconcilable secession supporters consider the most effective, is the terrorist activity.
Bruce Hoffman in his study “Inside terrorism” writes: “Ethnonationalist terrorism in practice refers to a group of individuals belonging to an identifiable organization with a well-defined command-and-control structure, clear political, social or economic objectives, and a comprehensible ideology or self-interest with revolutionary connotations” . The usual targets of such terrorists are highly selective – ambassadors, bankers, dignitaries, intelligence agents, law enforcement officers, teachers – symbols often blamed for economic, political, or social injustice.
Ethnoterrorists often appear in the form of political parties or they can be presented in national elites. They fantasize about some imagined loss in which they blame the government or say that the system uses them. Very often they are irrational people, too much exalted and mentally unstable. If they win their enemies their next aim will be their friends to whom different “sins” will be reminded: weak support, unwillingness to join the struggling ranks etc.
Recently ETA financial structure personifies interaction between formal economy and criminal economy .
The group is connected with the delivery of weapons and its transport through the territory of former Yugoslavia, which is a route called “Balkan connection”. It is suspected that ETA was connected with well known suppliers of weapon and drugs in Croatia and Bosnia, such as Mohamad bin Saleh bin Hmeidi (Tunisian, known also as Carlos, connected with Bosnian group in the Croatian army, who was specialized on the immigrants and weapon transport for ETA, IRA, Islamic guerrillas and Italian organized criminal group) with Radovan Karadzic (former Bosnian Serbian leader, arrested for military crimes) .
This resulted in ETA loosing its possibility to receive legal influence in Euskadi and to move the head of the Basque government Ibarretxe to the background; and the socialist government together with Zapatero, who was forced to correct his political errors, went over to the hard-repressive policy, which led to the defeat of ETA top leaders, who broke down peaceful negotiations, and to the arrest of practically all the leaders of Batasuna.
STO’s presence in the region leads to the fact that the society splits into those who support terrorist acts, and those who do not support them directly, but sympathizes with them and is ready in extreme circumstances take their side; and those who is not a supporter for the struggle of independence or who is not ready to be a supporter of terrorists methods of struggle. In Spain in the Basque Country, where the society lives in constant tension of expecting new attacks, aimed both at Madrid and for those Basques who collaborate with a central government, is carried on the struggle for the influence upon political processes. Social community expects to receive a reply with whom the Castilian government will have peaceful negotiations: with legal government or with Euskadi ta Askatasuna.

Euroterorism: problema bască

Nu un singur stat, care ar apărea absolut fără vărsare de sânge în așa fel, încât în ​​faza preliminară a creației nu ar fi purtat războiul terorist pentru dreptul existenței sale. Metodele practicate de separatiștii pentru scopurile lor pot, în general, fi reduse la trei activități principale: o luptă politică legală, acțiuni pașnice de sabotaj, inclusiv alte tipuri de presiune asupra puterii de către actori, care sunt o parte a sistemului politic. Cu toate acestea, principala metodă de luptă, pe care susținătorii secesiunii ireconciliabile o consideră cea mai eficientă, este activitatea teroristă.
Bruce Hoffman, în studiul său “Inside Terrorism”, scrie: “Terorismul etnonaționalist, în practică, se referă la un grup de indivizi care aparțin unei organizații identificabile cu o structură de comandă și control bine definită, obiectivele politice, sociale sau economice clare, și ideologie ușor de înțeles sau interes cu conotații revoluționare “. Țintele obișnuite ale acestor teroriști sunt foarte selective – ambasadori, bancheri, demnitari, agenți de informații, ofițerii de aplicare a legii, profesori – simboluri de multe ori de dat vina pentru nedreptatea economică, politică sau socială.
Etnoteroriştii apar adesea sub forma unor partide politice sau pot fi prezentate în elitele naționale. Ei au fantezii despre unele pierderi imaginate, pentru care ei dau vina pe guvern sau spun că sistemul le folosește. Foarte adesea ei sunt oameni iraționali, prea exaltaţi și mental instabili. În cazul în care vor câștiga în faţa dușmanilor lor scopul lor viitor vor fi prietenii lor cărora li se va reaminti diferite “păcate”: un sprijin slab, refuzul de a se alăture în rândurile de luptă, etc.
Recent, structura financiară ETA personifică interacțiunea dintre economia formală și economia penală.
Grupul este conectat cu livrarea de arme și transportul acestuia pe teritoriul fostei Iugoslavii, care este o cale numită “conexiune balcanică”. Este suspectat că ETA a fost conectată cu furnizorii bine cunoscuţi de arme și droguri în Croația și Bosnia, cum ar fi Mohamad bin Saleh bin Hmeidi (tunisian, cunoscut și sub numele de Carlos, în legătură cu grupul bosniac în armata croată, care a fost specializat în imigranți și transportul de arme pentru ETA, IRA, gherilele islamice și italian grup criminal organizat), cu Radovan Karadzic (fostul lider sârb bosniac, arestat pentru crime militare).
Acest lucru a dus la pierderea pentru ETA a posibilităţii de a primi o influență legală în Euskadi și mutarea șefului guvernului basc Ibarretxe în fundal; și guvernul socialist împreună cu Zapatero, care a fost obligat să corecteze greșelile politice, au trecut la politica represivă, ceea ce a dus la înfrângerea liderilor de top ETA, care au renunţat negocieri pașnice, precum și la arestarea practic a toţi liderii Batasuna.
Prezența STO în regiune duce la faptul că societatea se împarte în cei care sprijină acte teroriste, şi cei care nu îi sprijină în mod direct, dar simpatizează cu ei și sunt gata în condiții extreme să ia partea lor; şi cei care nu sunt susținători direcţi pentru lupta de independență sau care nu sunt gata să fie susținători ai metodelor de luptă teroriste. În Spania, în Țara Bascilor, în care societatea trăiește într-o tensiune constantă așteptarea unor noi atacuri, destinate atât Madridului, cât și bascilor care colaborează cu un guvern central, se desfășoară lupta pentru influența asupra proceselor politice. Comunitatea socială se așteaptă să primească un răspuns cu cine guvernul castilian va avea negocieri pașnice: cu guvernul juridic sau cu Euskadi ta Askatasuna.

Share this:

  • Click to share on Facebook (Opens in new window)
  • Click to share on LinkedIn (Opens in new window)
  • Click to share on Twitter (Opens in new window)
  • Click to share on Google+ (Opens in new window)
  • Click to share on Tumblr (Opens in new window)
  • Click to share on WhatsApp (Opens in new window)
  • Click to share on Telegram (Opens in new window)
  • Click to share on Pinterest (Opens in new window)

Like this:

Like Loading...

Related

Filed Under: TERRORISM & COUNTERTERRORISM Tagged With: basque problem, ETA, euroterorism, Euroterrorism, problema bască

About

ARTICOL INTEGRAL
Pe geopolitic.ro sunt publicate abstracte ale articolelor publicate în Revista GEOPOLITICA, care poate fi comandată pe www.geopoliticamagazine.com, în format tipărit sau electronic.

COLEGIUL DE REDACŢIE

DIRECTOR FONDATOR: Vasile SIMILEANU
Senior Editor: Vasile SIMILEANU
Secretar ştiinţific: Cristian BARNA
Secretar general de redacţie: Iulian IFTIMI
Secretar de redacţie: Monica TODORAN
Coperta şi grafica: Vasile SIMILEANU, Andrei MITUCĂ
Redactor Şef: Cristina GEORGESCU (SIMILEANU)
Redactori: Cosmin PĂCURARU, Adrian POPA, Mihaela RUSU
Webdisigner: Alexandru DINU
Website: Vasile SIMILEANU, Bogdan GHELMEGEANU, Cristian PETRICĂ

REFERENŢI ŞTIINŢIFICI

Constantin ANECHITOAE – Universitatea „Ovidius”, Constanţa
Maricel ANTIPA – Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, Bucureşti
Cristian BARNA – Universitatea Bucureşti
Adrian FILIP – Universitatea „Andrei Şaguna”, Constanţa
Constantin HLIHOR – Universitatea Bucureşti
Aliodor MANOLEA – Universitatea Hyperion, Bucureşti
Ioana RIEBER – Societatea de Ştiinţe Istorice din România
Radu SĂGEATĂ – Institutul de Geografie al Academiei Române

NOTES

Authors are directly responsible for the choice and presentation of data contained in the articles, of their authenticity and originality, as well as their own opinions. The wording and presentation of the text is not always the opinion of the GeoPolitica Magazine and are not binding in any way editorial responsibility.

Reproduction in whole or in part of any written or illustrative material in this publication is prohibited without a written permission from the publisher.

Editors assume no responsibility for the content of material submitted by sponsors.

EDITURA TOP FORM

Editură abilitată de către Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU): – Comisia pentru Ştiinţe Militare, Informaţii şi Ordine Publică, Categoria Edituri A2, poz. 16

– Comisia pentru Sociologie, Ştiinţe Politice şi Administrative, Categoria Edituri A2, poz. 17

Editură recunoscută de către Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior – cod CNCSIS 325

Comenzi şi abonamente la:

Tel: 0314 298 400; 0722 207 617; 0722 704 176

www.geopolitic.ro; www.edituratopform.com; www.geopoliticamagazine.com
editura.topform@yahoo.com; editura.topform@gmail.com; geopolitica.magazine@yahoo.com

Referenti stiintifici

Constantin ANECHITOAE – Universitatea „Ovidius”, Constanţa Maricel ANTIPA – Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, Bucureşti Cristian BARNA – Universitatea Bucureşti Adrian FILIP – Universitatea „Andrei Şaguna”, Constanţa Constantin HLIHOR – Universitatea Bucureşti Aliodor MANOLEA – Universitatea Hyperion, Bucureşti Ioana RIEBER – Societatea de Ştiinţe Istorice din România Radu SĂGEATĂ – Institutul de Geografie al Academiei Române

Geopolitica Magazine from Romanie in Top 15 Geopolitics Magazines in 2026, FeedSpot

The best Geopolitics magazines from thousands of magazines on the web ranked by traffic, social media followers & freshness.

Lear more….

Indexare Index COPERNICUS

Revista Geopolitica

Indexare MEDIOQ

Revista Geopolitica

ISSN: 3044-8484 ISSN-L: 1583-543X

AUTHORS

REFERENŢI ŞTIINŢIFICI

Constantin ANECHITOAE – Universitatea „Ovidius”, Constanţa Maricel ANTIPA – Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, Bucureşti Cristian BARNA – Universitatea Bucureşti Adrian FILIP – Universitatea „Andrei Şaguna”, Constanţa Constantin HLIHOR – Universitatea Bucureşti Aliodor MANOLEA – Universitatea Hyperion, Bucureşti Ioana RIEBER – Societatea de Ştiinţe Istorice din România Radu SĂGEATĂ – Institutul de Geografie al Academiei Romane

Pentru comenzi, click pe imagine!

PARTENERI

International Board

PHOTOSGALLERY

Carti Geopolitica

2023



2022



2021



2020



2019



2018



2017



2016



2015




2014



2013



2012



2011



2010



2009



2008



2007



2006



2005



2004



2003


Carti Geopolitica spatiului islamic

Proccedings