• HOME
  • ABOUT US
  • CURRENT
  • COMMITTEES
    • NATIONAL BOARD
    • SCIENTIFIC BOARD – INTERNATIONAL
  • ARCHIVE GEOPOLITICA
    • 2026
      • Nr. 1 (110)/2026: ARHITECTURA GEOSTRATEGICĂ – tendințe globale (II)
    • 2025
      • nr.109 (4/2026): ARHITECTURA GEOSTRATEGICĂ – tendințe regionale (I)
      • nr.108 (3/2025): GEOPOLITICĂ ŞI RESURSE
      • Nr. 107 (2/2025): GEOSTRATEGIE ŞI INFRASTRUCTURI CRITICE
      • Nr. 1(106/2025): PRINCIPIUL DOMINOULUI – II –
    • 2024
      • Nr. 4 (105/2024): PRINCIPIUL DOMINOULUI – I –
      • Nr. 3 (104)/2024 Tectonica geopolitică a Mării Negre
      • Nr. 2 (103/2024) Marea Neagră – geopolitică și strategie
      • Nr. 1 (102)/2024 Translații geopolitice (II)
    • 2023
      • nr. 4 (101) Translatii geopolitice (I)
      • NR. 3 (100)/2023 20 DE ANI DE GEOPOLITICĂ ROMÂNEASCĂ
      • NR. 2 (99)/2023 PRESIUNI GEOPOLITICE (II)
      • NR. 1 (98)/2023 PRESIUNI GEOPOLITICE (I)
    • 2022
      • nr. 4 (96-97/2022): Centre de putere. Axe şi falii geopolitice
      • MAREA NEAGRĂ ÎN VORTEXUL GEOPOLITIC (II)
      • MAREA NEAGRĂ ÎN VORTEXUL GEOPOLITIC (I)
      • nr. 1 (92-93/202: Infrastructuri critice emergente II. – Riscuri geopolitice
    • 2021
      • nr. 4 (91/2021): Infrastructuri critice emergente I. – Geopolitică şi rezilienţă
      • nr. 3 (89-90/2021): Inteligenţa Artificială: a cincea dimensiune a geopoliticii
      • nr. 87-88/2021
      • nr. 1 (86/2021): Geopolitică şi (in)securitate (I) – Pandemie şi securitate
    • 2020
      • nr. 4 (85/2020): Amurgul democraţiei? Punct …şi de la capăt (II)
      • nr. 3 (84/2020): 2020: Lumea în schimbare. Punct …şi de la capăt (I)
      • nr. 2 (83/2020): Orientul Mijlociu Extins – între revoltă şi haos constructiv (II)
      • nr. 1 (82/2020): Orientul Mijlociu Extins – între revoltă şi haos constructiv (I)
    • 2019
      • nr. 4 (81/2019): Trianon: 1920-2020
      • nr. 3 (80/2019): Pakistan: a Rising Global Player
      • nr. 2 (78-79/2019): Marea Neagră – Strategii 2020
      • nr. 1 (77/2019): România2019.eu
    • 2018
      • nr. 4 (76/2018): România 1918-2018
      • nr. 3 (75/2018): Orientul Îndepărtat …de la Doctrina Monroe la America First
      • nr. 2 (74/2018): De la Conflictele îngheţate… la Războiul hibrid (II)
      • nr. 1 (73/2018): De la Conflictele îngheţate… la Războiul hibrid (I)
    • 2017
      • nr. 4 (72/2017): Africa „fluidă”
      • nr. 3 (71/2017): Orientul Mijlociu – diplomaţie, geopolitică, securitate
      • nr. 1 (70/2017): Proiecţii geopolitice pe Falia Eurasiatică
      • nr. 1 (68-69/2017): Caucaz – reconciliere şi reconstrucţie
    • 2016
      • nr. 4 (67/2016): Muntenegru – geopolitică şi securitate
      • nr. 3 (66/2016): Resetarea Uniunii Europene
      • nr. 2 (64-65/2016): Provocări geostrategice în estul Europei
      • nr. 1 (63/2016): MENA – între terorism şi securitate
    • 2015
      • nr. 4 (62/2015): Target: Europe!
      • nr. 3 (61/2015): Securitatea cibernetică: geopolitică, riscuri, strategii
      • nr. 2 (60/2015): Faţetele Democraţiei
      • nr. 1 (59/2015 EN): The rise of Saudi Arabia – from regional to international
      • nr. 1 (59/2015 RO): Ascensiunea Arabiei Saudite – de la regional la internaţional
    • 2014
      • nr. 4 (58/2014): GeoIntelligence: geopolitica informaţiilor
      • nr. 3 (57/2014): Gambitul Reginei: geopolitică la Marea Neagră
      • nr. 2 (56/2014: Noul Drum al Mătăsii – provocări şi certitudini
      • nr. 1 (54-55/2014): Lumea în mişcare (Redesenând harta lumii…?!)
    • 2013
      • nr. 4 (53/2013): Cyber Security – Informaţia este o armă!
      • nr. 3 (52/2013): Washington – Beijing – Moscova: Triunghiul geopolitic al viitorului
      • nr. 2 (51/2013): Strategii nucleare şi de securitate
      • nr. 4 (48/2012): Turcia – Diplomaţie şi putere
      • nr. 1 (49-50/2013): Europa la răscruce. De la Statul Naţional la federalizare
    • 2012
      • nr. 3 (47/2012): Irak – strategii energetice şi de securitate
      • nr. 2 (46/2012): Regiunea Golfului – o perspectivă geopolitică
      • nr. 1 (44-45/2012): Noua (dez)ordine mondială
    • 2011
      • nr. 4 (43/2011): Criza unui sistem? – de la „Primăvara Arabă” la „Occupy Wall Street”
      • nr. 3 (41-42/2011): Axa Ponto-Baltică
      • NR. 2 (40/2011): Azerbaidjan – actor geopolitic regional
      • nr. 1 (39/2011): Axa ponto-danubiană – axă strategică
    • 2010
      • nr. 4 (38/2010): Ucraina, între Est şi Vest
      • nr. 3 (36-37/2010): Geopolitica SUA
      • nr. 2 (35/2010): Africa necunoscuta
      • nr. 1 (33-34/2010): Orientul Mijlociu Extins
    • 2009
      • nr. 4 (32/2009): Axa Ponto-Caspică
      • nr. 3 (31/2009): România între Imperii
      • nr. 2 (30/2009): Marea Mediterană
      • nr. 1(29/2009): Criza mondială
    • 2008
      • nr. 4 (28/2008): Conflicte îngheţate în spaţiul Euro-Asiatic
      • nr. 3 (27/2008): Infrastructuri critice – Strategii Euro-Atlantice
      • nr. 2 (26/2008): Globalizarea relaţiilor intercivilizaţionale
      • nr. 1 (25/2008): Turcia: punte eurasiatică
    • 2007
      • nr. 4 (24/2007): Noua geopolitică a Rusiei
      • nr. 3 (23/2007): Asimetria resurselor energetice
      • nr. 2 (22/2007): The Iran Geopolitical Perspectives
      • nr. 1 (21/2007): Provocarea dragonilor – miracolul chinez
    • 2006
      • nr. 4 (20/2006): Regiuni de cooperare transfrontalieră – surse de conflict sau de stabilitate?
      • nr. 3 (19/2006): Falii şi axe geopolitice
      • nr. 2 (18/2006): România – Terra Daciae
      • nr. 1 (16-17/2006): Spaţiul ex-sovietic – provocări şi incertitudini
    • 2005
      • nr. 4 (14-15/2005): Marea Neagră – confluenţe geopolitice
      • nr. 3 (13/2005): Uniunea Europeană…, încotro?
      • nr. 2 (12/2005): Terorism şi mass-media
      • nr. 1 (11/2005): Tensiuni geopolitice induse de ţinuturile istorice
    • 2004
      • nr. 4 (9-10/2004: Incursiune în Islam
      • nr. 3 (7-8/2004): Geopolitica conflictelor sfârşitului de mileniu
      • nr. 2 (6/2004): Geopolitica spaţiului ponto-danubian
      • nr. 1 (04-05/2004): Geopolitica minorităţilor
    • 2003
      • nr. 2 (2-03/2003): Integrare Euro-Atlantică
      • nr. 1 (1/2003): Integrarea României în NATO
  • POLICIES
  • INSTRUCTIONS
  • ABONAMENTE
  • CONTACT
  • GDPR

GeoPolitica

Portal de analize geopolitice, strategice si economice

  • ION CONEA GEOPOLITICAL ASSOCIATION
  • GEOPOLITICS PROJECT
    • INTERNATIONAL SUMMER SCHOOL
      • Şcoala de Vară Geopolitica
      • Scoala Internationala de Vara GeoPolititica, ed a VII-a, p. II-a – 2014
      • 2. Scoala Internationala de Vara, editia V, 2014
      • Scoala Internationala de Vara GeoPolitica ed. a VII-a, Ploiesti 2
      • 1. Scoala Internationala de Vara “GeoPolitica”, editia V, 2014
      • 3. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, editia V, 2014
      • 4. Scoala Internationala de Vara “GeoPolitica”, editia V, 2014
      • 5. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, editia V, 2014
      • 6. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, ed. a V-a, 2014
      • 7. Scoala Internationala de Vara, ed aV-a, 2014
      • 8. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, ed a V-a, 2014
      • 9. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, ed a V-a, 2014
      • 10. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, ed a V-a, 2014
      • 11. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, ed a V-a, 2014
      • 12. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, ed aV-a, 2014
      • 13. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, ed a V-a, 2014
    • G-FOCUS
    • GEOPOLITICS CLUB
      • Club Geopolitica
      • Geopolitica Club România
      • Geopolitica Club Cafe
  • EDITURA TOP FORM
  • DONATIONS. SPONSORSHIPS. ADVERTISING
  • 18/04/2026
You are here: Home / TOPICS / POLITICAL GEOGRAPHY / Geography of Iraq

Geography of Iraq

by https://www.geopolitic.ro/author/

imagesEssam ALSADI

Présentation géographique de l’Irak (présentation succincte)
De climat continental, l’Irak a une superficie de 444.442 km2 dont 208.464 km2 de désert, soit 46,9% de la superficie totale. Ce pays ne représente pas une unité géographique hétérogène.
En effet, sa structure est marquée par son appartenance à un grand ensemble géographique. « De la table désertique arabo-syrienne, qu’il regarde sur son flanc Sud-Ouest, il a l’apparence et le climat. Tout au long de ses frontières sur le Nord-Est, il participe, en revanche, de l’orientation et du relief des chaînes plissées de l’Asie occidentale qui lui donnent ses deux grands fleuves, lesquels avec la vaste plaine qu’ils irriguent, lui confèrent, sous son nom de Mésopotamie, une spécificité incontestable.»

Geographical location:
Iraq is located in the northeast of the Arab world and in the southwest of the Asian continent; it is worth mentioning that Iraq enjoys an important location in global transportation as it is situated at the shortest crossing passage between the coast of the Mediterranean Sea and the Arabian Gulf. Iraq also has several airports which increases its importance in air transportation.
Borders:
Iraq overlooks the Arabian Gulf on the south, with a narrow section of coastline measuring almost 60 kilometers; its northern border with Turkey and its eastern border with Iran are mostly natural boundaries, represented by the range of the Taurus Mountains, in the north, and the range of the Zagros Mountains in the east, and its borders with the countries located to the west and southwest (Jordan, Syria, Saudi Arabia and Kuwait), are represented by flat land, with no mountain ranges nor water.
Area:
The area of Iraq, measuring about 42.052 thousand kilometers has provided the country with this wide area of natural resources and abundant and fertile lands which made Iraq a homeland of civilization and culture, since the days of the Sumerians and Babylonians. Baghdad has been the capital of Iraq for more than 1000 years, which attracted the world’s attention. In the distant past, the main task of the Iraqi citizens was agriculture. Agriculture first emerged in the Iraqi city Germo, in Kirkuk.
Terrain:
The land of Iraq, including the highlands and plateaus surrounding the sedimentary plain of Tigris and Euphrates Rivers in the north, west and east could be divided into the following categories:
1. Mountainous region, equal to 6% of the total area of Iraq.
2. Undulating region, equal to 15% of the total area of Iraq.
3. Plateaus, equal to 55% of the total area of Iraq.
4. Sedimentary plain, representing 24% of the total area of Iraq.
Climate:
The climate of Iraq is characterized by hot and dry summers, and cool and wet winters. During the summer, the temperature rises in Iraq, in some days reaching more than 45 degrees, while during the winter, temperatures below zero are reached in some days.
Modern Iraq:
After the British occupation of Iraq in 1917, Great Britain was forced to achieve the principles of human rights and speed up finding an Iraqi government, so that King Faisal was elected to rule Iraq. The Iraqi army was also established in 1921, but the British Mandate continued to be imposed on Iraq and the people of Iraq sought to put an end to the British mandate and achieve independence. This happened in 1932, when Iraq became a member of the League of Nations.
Iraq consists of three major nationalities: Arabs, Kurds and Turkmen. It also has a number of ethnic minority groups, such as the Shabak and Eyzedeen.
Iraq is a Muslim-majority country, with a mixed Shia and Sunnis population.
Around 65% of the total population of Iraq are Shiites and up 17% of Iraq’s population are Sunna. In 2008, the Christian population was estimated at about 4% of the total population, while the Sabians, the Shabak, and Eyzedeen represent less than 1% of the population of Iraq.
The Shiites are concentrated in the central and southern Iraq, while the Sunnis cover the central and western Iraq and the north of the capital Baghdad. Shiite religious leaders are concentrated in the holy cities (Najaf, Karbala and Kadhimiya and Samarra).
The main languages spoken by the Iraqi population are Arab, Kurdish and Turkmen, as well as Syriac, Akkadian, Assyrian and Shabak, in a small extent.
Government administration in Iraq:
Since the establishment of the modern Iraqi state, a system of central state was adopted. Thus, the government administration remained in the capital, controlling the State Administration centrally. Iraq was divided into eighteen governorates (Baghdad, the capital, Mosul, Basra, Erbil, Dohuk, Sulaimaniya, Maysan, Dhi Qar, Muthanna, Diwaniyah, Najaf, Karbala, Babil, Wasit, Diyala, Anbar, Kirkuk, Salah al-Din).
In the era of the former regime and despite of giving some power to the provinces as part of a narrow decentralization, the centre was controlling the relationship between the provinces and the center, the power being entirely concentrated in the hands of the head of the state, since 1958 until 2003. After the fall of Saddam Hussein’s dictatorship, a constitution has been approved in 2005, stressing that the Iraqi regime is a federal, democratic and parliamentary system.
Broad powers have been given to the provinces and territories. Iraq currently consists of Kurdistan region, which includes the provinces (Erbil, Sulaimaniyah, Dohuk) and fifteen provinces. Two provinces or more were granted the right to form their territories according to the 2005 constitution, with the exception of the capital Baghdad, which was prevented from joining any province, as it is the federal capital of the Republic of Iraq. This was approved by Law No. 21 / 2008, thus ending the power of the central state of the country’s resources, management and distribution, and preventing the emergence of a new dictatorship and ensuring the achievement of a comprehensive development, steady growth and prosperity.

imagesGeografia Irakului

Essam ALSADI

Localizare geografică:
Irakul este situat în nord estul lumii arabe şi în sud vestul continentului asiatic; merită să fie menţionat că Irakul se bucură de o importantă situare în transportul global întrucât este aşezat la pasajul de trecere cel mai scurt între coasta Mării Mediterane şi Golful Persic. Irakul are de asemenea câteva aeroporturi care îi cresc importanţa în transportul aerian.
Graniţe:
Irakul domină Golful Persic la sud, cu o secţiune îngustă de coastă măsurând aproape 60 km; graniţa sa de nord cu Turcia şi graniţa estică cu Iranul sunt graniţe în cea mai mare parte naturale, reprezentate de lanţul Munţilor Taurus, în nord, şi lanţul Munţilor Zagros, în est, cu graniţele sale cu ţări situate în vest sau sud vest (Iordania, Siria, Arabia Saudită şi Kuwait) reprezentate de un teren plat, fără lanţuri muntoase sau apă.
Suprafaţa:
Suprafaţa Irakului, măsurând cam 42,052 mii kilometrii, a oferit ţării această zonă largă de resurse naturale şi terenuri abundante şi fertile, care fac Irakul un cămin al civilizaţiei şi culturii, din zilele sumerienilor şi babilonienilor. Bagdadul a fost capitala Irakului pentru mai mult de 1.ooo ani, care a atras atenţia lumii. În trecutul îndepărtat, principala ocupaţie a cetăţenilor irakieni a fost agricultura. Agricucultura a apărut prima dată în oraşul irakian Germo, în Kirkuk.
Terenul:
Terenul Irakului, incluzând zonele muntoase şi platourile înconjurând câmpia sedimentară a Tigrului şi Eufratului în nord, vest şi est, poate fi împărţit în următoarele categorii:
1. Regiunea muntoasă, egală cu 6% din suprafaţa totală a Irakului.
2. Regiunea ondulatorie, egală cu 15% din suprafaţa totală a Irakului.
3. Platouri, egală cu 6% din suprafaţa totală a Irakului.
4. Câmpia sedimentară, reprezentând 24% din suprafaţa totală a Irakului.
Climat:
Climatul Irakului este caracterizat de veri fierbinţi şi uscate şi ierni reci şi umede. În timpul verii, temperatura creşte în Irak, în unele zile atingând mai mult de 45 grade, în timp ce în timpul ierii, temperaturi sub zero sunt atinse în unele zile.
Irakul modern:
După ocupaţia britanică a Irakului în 1917, Marea Britanică a fost forţată să realizeze principiile drepturilor omului şi să găsească un guvern irakian, aşa încât Regele Faisal a fost ales să conducă Irakul. Armata irakiană a fost de asemenea fondată în 1921, dar mandatul britanic a continuat să fie impus asupra Irakului şi irakienii au căutat să se termine mandatul britanic şi să obţină independenţa. Aceasta s-a întâmplat în 1932, când Irakul a devenit un membru al Ligii Naţiunilor.
Irakul este compus din trei naţionalităţi majore: arabi, kurzi şi turcmeni. Are de asemenea un număr de grupuri etnice minoritare, precum Shabak şi Eyzedeen.
Iraku, este o ţară majoritar musulmană, cu o populaţie mixtă Shia şi Sunni.
În jur de 65% din populaţia totală a Irakului sunt şiiţi şi până la 17% din populaţia Irakului sunt sunniţi. În 2008, populaţia creştină a fost estimată la 4% din populaţia totală, îm vreme ce Sabian, Shabak şi Eyzedeen reprezintă mai puţin de 1% din populaţia Irakului.
Şiiţi sunt concentraţi în Irakul central şi de sud, în vreme ce sunni acoperă Irakul central şi vestic şi nordul capitalei Bagdad. Conducătorii religioşi şiiţi sunt concentraţi în oraşele sfinte (Najaf, Karbala şi Kadhimiya şi Samarra).
Principalele limbi vorbite de populaţia irakiană sunt arabă, kurdă şi turkmenă, precum şi siriacă, akkadiană, assiriană şi Shabak, în mică măsură.
Administraţia guvernamentală în Irak:
De la fondarea statului irakian modern, un sistem de stat centralizat a fost adoptat. Astfel, administraţia guvernamentală a rămas în capitală, controlând central Administraţia de Stat. Irakul a fost divizat în optsprezece guvernorate (Baghdad, capitala, Mosul, Basra, Erbil, Dohuk, Sulaimaniya, Maysan, Dhi Qar, Muthanna, Diwaniyah, Najaf, Karbala, Babil, Wasit, Diyala, Anbar, Kirkuk, Salah al-Din).
În perioada fostului regim şi în pofida faptului că s-au dat unele puteri provinciilor ca parte a unei descentralizări înguste, centru a controlat relaţia între provincii şi centru, puterea fiind în întregime concentrată în mâinile Şefului de Stat, din 1958 până în 2003. După căderea dictaturii lui Saddam Hussein, o constituţie a fost aprobată în 2005, reliefând că regimul irakian este un sistem federal, democratic şi parlamentar.
Puteri lărgite au fost acordate provinciilor şi teritoriilor. Irakul consistă din regiunea Kurdistan, care include provinciile (Erbil, Sulaimaniyah, Dohuk) şi cincispreze provincii.  La două provincii sau mai multe le-a fost garantat dreptul de a forma teritoriul lor în conformitate cu constituţia din 2005, cu excepţia capitalei Bagdad, care a fost oprită de a se alătura oricărei provincii, întrucât este capitala federală a Republicii Irak. Aceasta a fost aprobată de  Legea Nr. 21 / 2008, astfel sfârşind puterea statului central asupra resurselor ţării, management şi distribuţie, şi prevenirea apariţiei unei noi dictaturi şi asigurarea atingerii unei dezvoltări comprehenisve, creşteri stabile şi prosperităţii.

Share this:

  • Click to share on Facebook (Opens in new window)
  • Click to share on LinkedIn (Opens in new window)
  • Click to share on Twitter (Opens in new window)
  • Click to share on Google+ (Opens in new window)
  • Click to share on Tumblr (Opens in new window)
  • Click to share on WhatsApp (Opens in new window)
  • Click to share on Telegram (Opens in new window)
  • Click to share on Pinterest (Opens in new window)

Like this:

Like Loading...

Related

Filed Under: POLITICAL GEOGRAPHY Tagged With: geografie, geography, Irak, Iraq

About

ARTICOL INTEGRAL
Pe geopolitic.ro sunt publicate abstracte ale articolelor publicate în Revista GEOPOLITICA, care poate fi comandată pe www.geopoliticamagazine.com, în format tipărit sau electronic.

COLEGIUL DE REDACŢIE

DIRECTOR FONDATOR: Vasile SIMILEANU
Senior Editor: Vasile SIMILEANU
Secretar ştiinţific: Cristian BARNA
Secretar general de redacţie: Iulian IFTIMI
Secretar de redacţie: Monica TODORAN
Coperta şi grafica: Vasile SIMILEANU, Andrei MITUCĂ
Redactor Şef: Cristina GEORGESCU (SIMILEANU)
Redactori: Cosmin PĂCURARU, Adrian POPA, Mihaela RUSU
Webdisigner: Alexandru DINU
Website: Vasile SIMILEANU, Bogdan GHELMEGEANU, Cristian PETRICĂ

REFERENŢI ŞTIINŢIFICI

Constantin ANECHITOAE – Universitatea „Ovidius”, Constanţa
Maricel ANTIPA – Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, Bucureşti
Cristian BARNA – Universitatea Bucureşti
Adrian FILIP – Universitatea „Andrei Şaguna”, Constanţa
Constantin HLIHOR – Universitatea Bucureşti
Aliodor MANOLEA – Universitatea Hyperion, Bucureşti
Ioana RIEBER – Societatea de Ştiinţe Istorice din România
Radu SĂGEATĂ – Institutul de Geografie al Academiei Române

NOTES

Authors are directly responsible for the choice and presentation of data contained in the articles, of their authenticity and originality, as well as their own opinions. The wording and presentation of the text is not always the opinion of the GeoPolitica Magazine and are not binding in any way editorial responsibility.

Reproduction in whole or in part of any written or illustrative material in this publication is prohibited without a written permission from the publisher.

Editors assume no responsibility for the content of material submitted by sponsors.

EDITURA TOP FORM

Editură abilitată de către Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU): – Comisia pentru Ştiinţe Militare, Informaţii şi Ordine Publică, Categoria Edituri A2, poz. 16

– Comisia pentru Sociologie, Ştiinţe Politice şi Administrative, Categoria Edituri A2, poz. 17

Editură recunoscută de către Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior – cod CNCSIS 325

Comenzi şi abonamente la:

Tel: 0314 298 400; 0722 207 617; 0722 704 176

www.geopolitic.ro; www.edituratopform.com; www.geopoliticamagazine.com
editura.topform@yahoo.com; editura.topform@gmail.com; geopolitica.magazine@yahoo.com

Referenti stiintifici

Constantin ANECHITOAE – Universitatea „Ovidius”, Constanţa Maricel ANTIPA – Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, Bucureşti Cristian BARNA – Universitatea Bucureşti Adrian FILIP – Universitatea „Andrei Şaguna”, Constanţa Constantin HLIHOR – Universitatea Bucureşti Aliodor MANOLEA – Universitatea Hyperion, Bucureşti Ioana RIEBER – Societatea de Ştiinţe Istorice din România Radu SĂGEATĂ – Institutul de Geografie al Academiei Române

Geopolitica Magazine from Romanie in Top 15 Geopolitics Magazines in 2026, FeedSpot

The best Geopolitics magazines from thousands of magazines on the web ranked by traffic, social media followers & freshness.

Lear more….

Indexare Index COPERNICUS

Revista Geopolitica

Indexare MEDIOQ

Revista Geopolitica

ISSN: 3044-8484 ISSN-L: 1583-543X

AUTHORS

REFERENŢI ŞTIINŢIFICI

Constantin ANECHITOAE – Universitatea „Ovidius”, Constanţa Maricel ANTIPA – Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, Bucureşti Cristian BARNA – Universitatea Bucureşti Adrian FILIP – Universitatea „Andrei Şaguna”, Constanţa Constantin HLIHOR – Universitatea Bucureşti Aliodor MANOLEA – Universitatea Hyperion, Bucureşti Ioana RIEBER – Societatea de Ştiinţe Istorice din România Radu SĂGEATĂ – Institutul de Geografie al Academiei Romane

Pentru comenzi, click pe imagine!

PARTENERI

International Board

PHOTOSGALLERY

Carti Geopolitica

2023



2022



2021



2020



2019



2018



2017



2016



2015




2014



2013



2012



2011



2010



2009



2008



2007



2006



2005



2004



2003


Carti Geopolitica spatiului islamic

Proccedings