Gregory SIMONS

Increasingly, in the contemporary period where controlling information and perception is seen as the key to political success, information technologies are being developed and used to influence publics. This is due in part to the shifting notion of values. Previously, there was a greater deal of attention and value in tangible assets – physical and real structures. However, there is increasing attention and value placed in intangible assets – reputation, brand and other ‘virtual’ aspects. The focus of this article shall be attempts to try and rebrand Russia’s current image and reputation through a number of different means, and to understand the logic of attempting nation-branding on an object that is widely recognised (although can be considered as misunderstood in a number of contexts).
Joseph Nye’s soft power concept shall form a theoretical background and understanding to Russia’s nation branding attempts by providing an understanding to the shift in how power is exercised on the international stage. Countries around the world are using information technologies, such as PR and nation branding, in order to project a desired image on the international arena. Public diplomacy is the means of operationalising the attempts through Government to People Communication via informing, influencing and persuading foreign publics in order to realise policy objectives. The reasons for engaging in nation branding and PR campaigns are as diverse as the countries that engage in the practice. However, this still raises the central question, why do countries choose to brand or re-brand? Following from this question is the next logical step is how (method and practice) do they go about rebranding their image?
One of the possible motivations for wanting to alter or change a national image relates to the role and effect of information and stereotypes (emanating from a ‘virtual’ source) that can exert a strong influence on the real world in terms of a country’s choices and possibilities that are available. If a country is tarnished with a negative reputation this will have the effect of narrowing and limiting its possibilities and choices, which can be in the form of sanctions and/or restrictions imposed by members of the international community (travel bans and economic sanctions for example). A second potential consequence of a poor international image is the inability (or at least to have it limited) to project influence on processes and events occurring in the international arena (through international organisations such as the United Nations or the Organisation for Security and Cooperation in Europe for example).

Încercarea de a redesena marca: Imaginea Internaţională a Rusiei în secolul al XXI-lea

Din ce în ce mai mult, în perioada contemporană, unde controlul informațiilor și al percepției este văzut ca fiind cheia succesului politic, tehnologiile informaționale sunt dezvoltate și utilizate pentru a influența publicul. Acest lucru se datorează, în parte schimbării noțiunii de valori. Anterior, a existat o atenție sporită și valoare în active corporale – structuri fizice și reale. Cu toate acestea, există o creștere a atenției și a valorii plasate în active intangibile – reputație, marcă și alte aspecte “virtuale”. Accentul acestui articol vor fi încercările de redesenare a imaginii și reputației actuale a Rusiei printr-un număr de mijloace diferite, și să înțeleagă logica de a încerca crearea unei mărci-naţiune pe un obiect care este recunoscut pe scară largă (deși poate fi considerată ca fiind înțeleasă greșit într-un număr de contexte).
Conceptul de soft power al lui Joseph Nye formează un cadru teoretic și de înțelegere a încercărilor Rusiei de a crea o marcă prin furnizarea unei înțelegeri a schimbării în modul în care puterea este exercitată pe scena internațională. Țări din întreaga lume folosesc tehnologii informaționale, cum ar fi PR și nation branding, pentru a proiecta o imagine dorită pe arena internațională. Diplomația publică este mijlocul de operaționalizare a încercărilor prin intermediul Comunicării Guvern către Popor prin informare, influențare și convingerea publicurilor străine, în scopul de a realiza obiectivele politicii. Motivele pentru angajarea în campaniile de nation branding și PR sunt la fel de diverse ca țările care se angajează în practică. Cu toate acestea, acest lucru ridică încă întrebarea centrală, de ce ţările aleg să aibă o marcă sau să o modifice? Ca urmare a acestei întrebări, următorul pas logic este modul în care (metoda și practică) se procedează despre rebranding-ul imaginii lor?
Una dintre posibilele motivații pentru care doresc să-și modifice sau să schimbe o imagine națională se referă la rolul și efectul informațiilor și a stereotipurilor (care provin dintr-o sursă “virtuală”), care pot exercita o influență puternică asupra lumii reale în ceea ce privește opțiunile unei țări și posibilitățile care sunt disponibile. În cazul în care o țară este pătată cu o reputație negativă, acest lucru va avea ca efect reducerea și limitarea posibilităților și opțiunilor sale, care poate fi sub formă de sancțiuni și/sau restricțiile impuse de către membrii comunității internaționale (interdicții de călătorie și sancțiuni economice, de exemplu,). O a doua consecință potențială a unei imagini internaționale săracă este incapacitatea (sau cel puțin să o limiteze) să proiecteze o influență asupra proceselor și a evenimentelor care au loc în arena internațională (prin intermediul organizațiilor internaționale, cum ar fi Organizația Națiunilor Unite sau al Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, de exemplu).