PhD Professor, Vasile Neacsa
Bruxelles 20 Aprilie 2026
Cel mai longeviv lider european, supranumit la Bruxelles și “Obstrucționistul”, care a condus Ungaria pentru 16 ani, Viktor Orban, s-a înclinat în 12 Aprilie în fața votului negativ primit. Participarea la vot a fost de 79,45 % , impresionantă, ceea ce demonstreaza interesul public pentru aceste alegeri. Cu numai 53 de locuri în Parlamentul Ungar (PU), partidul FIDESZ se găsește la o diferență mare față de partidul lui Peter Magyar, TISZA, care totalizează 140 locuri. Carismaticul leader Peter Magyar, un necunoscut până de curând, are șansa ca prin guvernul pe care este în curs de al forma, să schimbe complet politica internă și externă a țări sale. Bruxelles jubilează în pași de dans “Allegro barbaro” de Bela Bartok. După Polonia din 2023, câștigată de partea Europei federaliste prin aranjamente de culise, acum a venit și rândul Ungariei. Aparent cărțile sunt din nou pe mâini sigure în Europa. Cum a fost posibil acest lucru dacă ținem cont că la alegerile din 2022 FIDEZ câștigase 53% din totalul voturilor ? Care sunt implicațiile pentru Ungaria, atât pe plan intern cât și pe plan extern, în primul rând în relația cu UE ?
Pentru a semnala trecerea la o politică nouă de asanare a realităților politice și economice, Peter Magyar, dizident FIDESZ, semnala prin intermediul presei, președintelui Ungariei, dl. Tamás Sulyok, că rezultatul alegerilor din 12 Aprilie nu îi mai conferă dreptul de a-și continua mandatul, deoarece “nu mai este potrivit ca autoritate morală sau model” pentru societatea ungară actuală. “Tabula Rasa” în pași de “csardas”. De aceea îmi place mie umanitatea asta, învață greu și uită repede. În rest mesajele lui Magyar au fost clare și tăioase în anumite momente, un amestec de bilanț moral-politic și promisiuni de reformă instituțională. El a dat de înțeles că cultura politică a Ungariei se va schimbă luând în considerare mai mult interesele economice ale ungurilor, că confruntarea cu Europa va lua sfârșit și că majoritatea sa calificată din Parlament va fi folosită pentru a restructura rapid instituțiile de bază ale statului.
Răspunsul la paradigma formulată mai sus este mai mult decât vizibil și se confirmă odata în plus, banii fac legea, iar politicienii o aplică ! Ecuația a fost simplă și a fost executată cu o precizie diabolică ca și în cazul Iugoslaviei, (în cazul Iugoslaviei au fost transmise și ceva “stimulente explozive” care să accelereze starea de colaps total). Sugrumarea economiei Ungariei, fără a ține seama de suferințele populației, s-a făcut progresiv și fără remușcări, Ungaria fiind privata de 10,4 miliarde de euro din împrumuturile acordate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, 7 miliarde de euro din fondurile de coeziune și 16 miliarde de euro din împrumuturile SAFE destinate apărării. De asemenea, Budapesta plătește pâna în prezent, Curții Europene de Justiție(CEJ) 1 milion de euro pe zi pentru încălcarea politicilor comunitare în materie de imigrație, începand din iunie 2024. La acestea se mai adaugă fondurile suspendate din cadrul programelor Erasmus+ și Orizont Europa. Când cei din sistemul de învățământ ungar ieșeau în strada pentru a face grevă, revendicând salarii mai decente, în fapt banii lor erau reținuti la Bruxelles. 17% din bugetul anual al Ungariei se găsește înca la Bruxelles.
În aceste condiții grele, cu o inflație care nu a mai putut fi ținută în frâu datorită mișcărilor tectonice din sânul UE ( impact economic negativ post COVID care conduce la stagflație, scăderea consumului intern și scăderea exportului, războiul din Ucraina, prețul energiei, economia necompetitivă la nivel european se răsfrângea în mod automat și asupra Ungariei), populația ungară a cedat și odata cu ea și Administrația Orban. Greșeala lui Orban se poate explica prin faptul că a neglijat aspectele legate de nivelul de trai al populației, în cadere libera de ceva ani, în favoarea politicii externe prin care încerca să apere valorile perene ale creștinismului acumulate în mai mult de o mie de ani. În același timp, V. Orban dorea să constituie o coaliție de state în centrul Europei care să lupte împotriva tendinței de centralizare a puterii și de vasalitate față de Bruxelles. “Orice iubire este dulce …dar prea multă iubire este periculoasa”(1), populația avea nevoie de hrană și nu de principii. Printre cele mai controversate puncte de dezacord cu Bruxelles, se găsește și poziția Ungariei cu referire la imigranți. Când marele val de imigrație a lovit Europa în 2015, guvernul Orban a inițiat măsuri dure de respingere imigranților și de protecție a granițelor Ungariei. D-na. Angela Merkel, Cancelarul Germaniei de la acel moment vorbea de o atitudine “inumană”. În schimb, în 2025 când Germania aplica modelul Ungariei, varianta mai “soft”, nu se mai comentează nimic (sic!), iar CJE nu se încumetă să condamne Germania . De ce Germania a decis să aplice modelul Ungariei ? Pentru că modelul ungar a facut să scada imigrația de la 100.000 de persoane/an la 12.000 persoane/an(2). Germania dorind rezultate concrete deoarece “procesul de integrare și asimilare culturală experimentat a esuat“.
Un alt element tensionat în relația dintre Bruxelles și Budapesta este modul în care cele două se poziționeaza în raport cu războiul din Ucraina. Pe această temă, Ungaria observa ca populația UE are probleme economice importante și considera că banii afectați pentru continuarea războiului ar ajuta mai mult economiile europene slăbite. Ungaria promovează o atitudine de “încetare a ostilităților și începere a negocierilor”, în timp ce UE sprijină continuarea războiului, până la victoria finala a Ucrainei (sic!). Dar ce mai contează pentru liderii europeni câteva zeci de mii sau sute de mii de oameni morți, în comparație cu “marile” interese geostrategice ale Uniunii.
Ca o ultimă scenă dintr-o lungă piesă de teatru, Ungaria blocheaza garanții din partea UE pentru contractarea de împrumuturi în valoare de 90 de miliarde de euro care urmează să fie acordate Ucrainei pentru 2026-2027. În aceasta schemă, CE ar urma să plăteasca doar dobânda rezultată, în valoare de 3-5 miliarde de euro pe an. Chiar dacă banii sunt insuficienți (estimare FMI) și chiar dacă au mai fost avansați deja 200 miliarde euro din partea UE, liderii de la Bruxelles au decis continuarea războiului. În decembrie 2025, Ungaria, Cehia si Slovacia au obținut să nu participe la aceasta nouă acțiune pro Ucraina și pro razboi. Lucrurile s-au complicat când Ucraina a decis să distrugă o bucată din conducta Drujba care aducea gaz rusesc în Ungaria. Poziția Ucrainei este ca Rusia a distrus conducta cu o dronă, ca și cum Rusia ar avea un minim interes să distrugă conducta. Mai mult, Ungaria se opune intrării Ucrainei în UE, din motive aparent obiective:
– Ucraina nu are un teritoriu bine delimitat și recunoscut. La sfârșitul
războiului cu siguranță că îi vor lipsi câteva zeci de mii de km pătrați;
– Ucraina nu are același tip de morală occidentala, pe care noi o împărtășim în UE;
– Ucraina este un stat în stare de faliment, fără nici o șansă de revenire în urmatorii 100 ani, dacă ținem cont numai de datoriile pe care le are;
– Corupția este literă de lege în Ucraina. Ultimile evenimente ne-au demonstrat-o din plin ( Operatia Midas, Tranzitul banilor negri în mașini blindate, Scandalul ouălelor, etc) (3).
Toate aceste motive și încă multe altele fac ca Ungaria să considere că Ucraina nu este cea mai buna alegere pentru UE ca nou membru, în timp ce alte state din Balcani care au depășit toate etapele de negociere și adaptare la standardele europene, sunt ținute în continuare pe banca de așteptare. În mod evident mai sunt și alte dezacorduri pe teme diverse între UE și Ungaria, dar acestea din urmă sunt relativ solvabile. Spre exemplu, CE reproșează gradul de corupție din Ungaria, punct și idee principală prinse în programul lui P. Magyar pe tot parcursul campaniei sale electorale. Dar se naște întrebarea, poate cineva să dea un singur exemplu de o țară în lume și pe tot parcursul istoriei umane, care nu aibă deloc corupție ? Cu siguranță nu este locul cel mai potrivit să facem referire la perioada COVID și la ce loc a ocupat corupția în acel moment sumbru din istoria UE ?
Într-adevar, UE a reușit pe cale democratică și prin mijloacele descrise mai sus, să dea o solidă mână de ajutor lui Peter Magyar la înlaturarea lui V. Orban, la toate acestea adăugându-se și erodarea imaginii pe parcursul unei guvernări neîntrerupte timp de 16 ani.
Pentru a răspunde la a doua întrebare “Care sunt implicațiile, atât pe plan intern cât și pe plan extern, în primul rând în relația cu UE, pentru Ungaria?”, avem nevoie de două precizări:
– Peter Magyar a promis că va ține un referendum cu privire la aderarea Ucrainei la UE. Dacă acest lucru se va întâmpla, populația Ungariei va decide soarta Ucrainei în relația cu UE;
– Peter Magyar va încerca să modifice constituția Ungariei pentru a limita numărul de mandate la care un prim ministru poate accede. Probabil, în ideea de a-l îndeparta pe V. Orban de la o eventuală revenire. Se naște întrebarea, poate o lege să fie aplicată retroactiv ? Prin prisma Curții Europene pentru Drepturile Omului și a Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, articolul 49 raspunsul este NU. Și totuși, rezultatul depinde de pe cine cunoști și cine te poate sprijini la Bruxelles. Ar fi un eveniment care trebuie urmărit în continuare.
În noile condiții create ca urmare a rezultatelor alegerilor din 12 Aprilie, soldate cu venirea unui nou lider, Peter Magyar, in fruntea mai noului partid TISZA, se vor ridica foarte repede o serie de probleme :
– Pe plan intern, noul și energicul prim ministru are nevoie de cei 17 miliarde euro blocați la Bruxelles, pentru a-i injecta în economia țării sale muribunde. Dar pentru a-i obține, el trebuie sa opereze schimbări care să satisfacă Bruxelles (o lista cu 27 puncte fiindu-i deja înmânată). Lucru nu ușor de facut, dacă ținem cont de faptul că administrația publică ungară este “mobilată” cu oamenii lui V. Orban, aduși în cei 16 ani de guvernare. Se anunță o luptă grea și lungă pentru înlocuirea acestora. Ținând cont de alte cazuri similare, putem vorbi de 1-2 ani de ofensive și contraofensive, care pot ajunge pâna în fața instanțelor juridice, pentru obținerea unei decizii finale;
– Ținând cont de necesitatea schimbării personalului administrativ pro-Orban cu persoane loiale noului prim ministru, va fi greu de introdus o reforma de profunzime înainte de 2-3 ani. Mai noii veniți neavând experienta necesara, iar o perioada de acomodare de aproximativ 1 an este indispensabilă. Deci roadele reformei introduse, se vor culege după înca cel puțin 2-3 ani de la inițierea lor, asta în cel mai fericit caz. Deci Peter Magyar riscă să nu mai facă parte dintre “culegatorii” de roade. Aceasta ar putea fi o explicație pentru faptul că se dorește reducerea numărului de mandate , prin modificarea constituției, pentru a stopa o eventuala revenire a lui V. Orban la guvernare;
– Din experiența personala, fiind implicat direct la organizarea de campanii electorale pentru 3 președinți din spațiul UE și la organizarea a 6 alegeri parlamentare din diverse țări europene, pot spune că venirea unui nou partid politic la conducerea țării este un lucru dificil de gestionat, ținând cont de procesul de praxis politic. De principiu 10-40% dintre membrii săi aleși în parlament vor “defecta”, în sensul în care unii vor migra către alte partide politice, alții vor constitui o frână în procesul de reformă care va fi initiat, alții se vor scinda pentru a crea un alt partid politic, iar alții nu au nici exercițiul politic necesar și nici autoritatea morală pentru a se impune (4). Deci posibilitatea ca partidul lui V. Orban să revină la putere înainte de expirarea mandatului lui Peter Magyar nu este de neglijat. O alta variantă de explorat ar fi crearea unui guvern de coaliție între TISZA si FIDESZ, ambele având o bază ideologică comună, deoarece divergențele existente provin din câteva puncte ușor de surmontat ( corupție, presă liberă, sistem de învățământ liber finanțat);
– În aceeași măsura noul prim ministru va avea de luptat și cu sistemul privat încă loial lui V. Orban. Fără o susținere din partea “baronilor” locali nici un partid nu are o viață prea lungă. Unii oameni politici care au neglijat acest aspect, au plătit cu cariera lor politică și chiar cu libertatea personală ( vezi cazul N. Sarkozy, S.Berlusconi, A.Nastase… ). Acest obstacol poate fi trecut ușor dacă cei doi lideri își unesc forțele sacrificând câteva capete și în profundă unitate vor lupta împotriva corupției;
– Din punct de vedere al politici sale externe, Ungaria se va reorienta către o integrare politică mai adâncă cu UE. Ea va căuta sprijin și colaborare în Polonia lui Tusk, Franța și Germania. Dar toți cei trei parteneri, probabili, au ei înșiși o situație foarte instabilă din punct de vedere politic, cu coaliții șubrede și alegeri care se apropie și care pot bascula eșichierul politic european în orice moment. Dar Peter Magyar nu poate pierde din vedere, pentru nici un moment banii pe care Ungaria trebuie să îi obțină de la Bruxelles. Deci va trebui să fie dispus la un număr mare de compromisuri, unele fiind de importanță capitală pentru viitorul Europei și pentru societatea civilă ungară.
De aceea consider ca este foarte puțin probabil ca Peter Magyar să organizeze un referendum legat de intrarea Ucrainei în UE, cel puțin în acest mandat al CE care expiră în 2029. Strategia Ungariei ar putea fi să frâneze procesul decizional cu referire la aderarea Ucrainei până după alegerile pentru Parlamentul European din 2029. Tot ca un compromis major, UE va cere Ungariei să fie de acord cu schimbarea sistemului de vot din Consiliu, astfel încât țările mici să nu mai conteze în procesul de luare a deciziilor. Dacă Ungaria va vota acestă schimbare, foarte probabil deoarece are nevoie de bani de la Bruxelles, UE cu “trei viteze” sau pe “trei paliere” va deveni o realitate. Sistemul de vasalitate omniprezent de ceva timp sau relația dintre centru și periferie, se va oficializa cu surle și trâmbițe.
1. Ovidiu, poet roman.
3. https://www.theguardian.com/world/2025/nov/12/zelenskyy-fires-ministers-accused-of-involvement-in-bribery-scheme-as-public-outrage grows?utm_source=chatgpt.com
4. Vice-Presedinții partidului TISZA condus de Peter Magyar sunt ; Mark Radnai ( actor, director de teatru, intrat in politică în 2024), Zoltan Tarr ( pastor reformat, intrat în politică în 2024), Agnes Forsthoffer ( manager de hotel, intrată în politică în 2026).