prof. univ. dr. Ionuţ PURICA

Economia este susţinută de cinci fluxuri:

• Bani

• Energie

• Informaţie

• Muncă

• Produse.

Suntem într-o perioadă, în care aceste fluxuri se schimbă cu o dinamică dictată de situaţia geo-politică în plina evoluţie.

Astfel:

Banii, care până nu demult circulau liber între diversele economii cu Dolarul SUA ca monedă de schimb şi plată universală, încep să aibă probleme: (i) atât legat de dolar, care se doreşte a fi înlocuit nu de Euro, care este o valută tolerată, ci de yuan, susţinut de economia chineză; cât şi (ii) legat de libera circulaţie, în care profituri făcute într-o eco-nomie nu mai pot fi trimise către o alta. În plus conflictul din Ucraina a generat pe de o parte fluxuri mari de bani către această economie, iar pe de altă parte alocarea de fonduri semnificative către înarmare, mai ales în UE. Sperăm că principiile de bază în investiţie, care cer ca obiectivul de investiţie să funcţioneze producând plata investiţiei, să nu se aplice în investiţia în armament, pentru că aceasta ar însemna război generalizat. În orice caz, modul de abordare a fluxului de bani în lume se schimbă şi e nevoie de viziune şi acţiuni de adaptare la un viitor, care este încă incert în perspectiva de azi.

Energia, care era bazată pe fluxuri din economiile cu resurse către cele cu tehno-logii, se schimbă radical, mai ales determinată de conflictul din Ucraina şi de tehnologii de extracţie de gaz şi petrol, precum şi de extinderea tehnologiilor nucleare. Ţările din Orientul Mijlociu şi Africa, precum şi SUA capătă o importanţă crescută pentru UE, care renunţă la gazul rusesc. Deja apar fluxuri de produse petroliere rafinate în India din petrol rusesc şi trimise către UE, gaz natural lichefiat din SUA trimis către UE pentru a completa sursele din Norvegia şi Qatar, gaz natural din Turcia recent descoperit sau preluat de la ruşi, etc. Nuclearul are o nouă perioadă de extindere bazată pe tehnologii de reactoare modulare mici şi chiar de reactoare de foarte mică putere. Apare, în sfârşit, cu un orizont predictibil, perspectiva implementării tehnologiilor de fuziune controlată. De asemenea se dezvoltă tehnologii nucleare bazate pe thoriu pentru a folosi rezervele substanţiale, mai ales din China şi India. Pe de altă parte, politica de reducere de emisii prin abandonarea surselor e.g. cărbune creează vulnerabilităţi, care nu mai sunt acceptate în economiile expuse la situaţia geostrategică prezentă. Importanţa componentelor tri-lemei energiei (securitate, disponibilitate, nepoluare) virează către Securitate înainte de nepoluare, iar necesitatea dezvoltării economice cu energie ieftină începe să ceară revizuirea conceptului de piaţă energetică legată de creşteri speculative de preţuri cu efecte semnificative de impact economic folosite şi ca instrumente de conflict hibrid.

Din păcate constanta de timp de adaptare a decidenţilor din sistem la noile condiţii este mare şi necesită şi ea o revizuire profundă. Este clar că după 80 de ani de pace va fi greu să se schimbe mentalitatea decidenţilor şi adaptarea acestora la decizii rapide cerute de situaţii de conflict.

Informaţia susţinută de reţelele de internet, care nu avea reglementări de circu-laţie, începe să fie dominată de apariţia sistemelor de inteligenţă artificială (large language models), care nu numai că aduc abordări complet noi faţă de inteligenţa umană, dar, prin necesitatea unor centre de date mari, cresc cererea de energie. Un alt rezultat al reţelelor de informaţii este faptul că ştirile false pot penetra cu viteză reţelele respective, putând să creeze efecte de comportament colectiv cu impact social şi politic, un exemplu fiind alegerile de organisme democratice. Totodată, faptul că orice persoană pune în reţea diverse poze din activitatea sa schimbă accesul la date, care altfel ar fi fost private, făcând mai uşoară activitatea serviciilor de informaţii. De asemenea, informaţia tehno-logică se răspândeşte mai rapid, pe de o parte implicând mai mulţi cercetători – cu efecte pozitive pentru inovaţie, dar şi permiţând furtul intelectual – ca efect negativ.

Munca suferă schimbări datorate discrepanţei de vârste medii între diverse zone ale lumii. Dacă în secolul XIX deviza în America era ‘go west young man’, în secolul XXI s-a generalizat aceeaşi deviză la nivel mondial: emigranţii tineri din est se îndreaptă spre ţările din vest ale UE, ca să umple golurile din piaţa muncii lăsate libere de îmbătrâ-nirea populaţiei din aceste ţări. Pe de altă parte China, care a atras toate tehnologiile de fabricaţie pe principiul că muncitorul chinez este ieftin, trece acum la o nouă politică de inovare proprie, care o aduce la nivelul economiilor vestice cu perspectiva de a le depăşi. Emigraţia masivă are tendinţa să genereze şi măsuri protective pentru forţa de munca locală, de exemplu prin selectarea calităţii profesionale a imigranţilor sau prin reducerea numărului lor. Pregătirea forţei de muncă devine importantă în lumina noilor tehnologii. Apariţia pe scară largă a roboţilor din diverse domenii economice are tendinţa de a schimba valoarea muncii şi de a produce o deplasare a interesului spre coordonarea şi întreţinerea roboţilor, care fac muncile de până acum ale oamenilor.

Produsele sunt şi ele în schimbare, de la fluxurile masive şi fără limitări importante din zonele de producţie către zonele de consum, la situaţii de impunerea de noi tarife vamale – introduse recent de SUA – şi, ca răspuns, şi de alte state. Standardele de calitate sunt încă menţinute la niveluri corespunzătoare. Dată fiind dezvoltarea extinsă a pro-ducţiei de bunuri în China, apare o tendinţă de diversificare a producţiei către alte ţări unde fie există forţă de muncă ieftină, fie e necesară păstrarea unui nivel strategic de producţie locală, din motive de securitate. Apare necesitatea asigurării zonelor critice pentru fluxurile de produse, cum sunt canalul de Suez şi canalul Panama, unde o între-rupere de funcţionare poate avea un impact economic la nivel mondial. De asemenea se extind noi reţele de drumuri est-vest şi nord-sud, care vor schimba vechile drumuri pentru transportul produselor cu impact specific.

În încheiere, subliniem faptul că există influenţe de ordinul doi între fluxuri, care se combină în mod neliniar, necesitând dezvoltarea unor modele de decizie economică şi socială cu caracteristici diferite de cele de până acum.

Singurul lucru constant în evoluţie este schimbarea.