General de brigadă (r) dr. ing. Ştefan CANTARAGIU^

Abstract. The article is the result of an analysis presented and adopted by the Reserve Officers Association of Romania – Member of the Inter-Allied Confederation of Reserve Officers CIOR – NATO regarding the status of the national defense industry from the perspective of current and future geopolitical challenges. Unprecedented geopolitical instability and rapidly deteriorating regional and global threat levels require an urgent and significant increase in defense spending. Depending on the celerity of the measures taken, the inspiration and involvement of political and managerial decision-makers, the national defense industry can overcome the stage of deep crisis and move to a higher technological level, provided that the priority of transformation and revitalization of existing production capacities belonging to the state-owned defense industry is mainly ignored.

CONSIDERENTE GENERALE

Instabilitatea geopolitică fără precedent şi deteriorarea rapidă a nivelurilor de ameninţare regionale şi globale necesită o creştere urgentă şi semnificativă a cheltu-ielilor pentru dezvoltare a capacităţilor industriale şi a infrastructurilor legate de securitate şi apărare şi implicit cele aferente activităţilor de cercetare, dezvoltare şi inovare (CDI). Această analiză privind stadiul industriei naţionale de apărare din perspectiva situaţiei geopolitice a României a fost prezentată şi adoptată la nivelul Asociaţiei Ofiţerilor în Rezervă din România (AORR)¹, organizaţie neguvernamentală, autonomă şi apolitică, care funcţionează în baza Actului Constitutiv şi a Statutului AORR sub auspiciile Statului Major al Apărării al Armatei României.

Analiza are ca referinţă provocările actuale în domeniul securităţii naţionale şi Strategia naţională pentru industria de apărare 2024-2030², elaborată în versiunea supusă dezbaterii publice în august 2024 de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (actualmente Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului – MEDAT).

În accepţiunea noastră Strategia naţională pentru industria de apărare se impune să furnizeze o viziune pe termen lung, cu perspectivă realistă şi cu posibilitatea revizuirii la cinci ani sau atunci când situaţia geopolitică o impune. Având în vedere că obiectivele generale vizează transformarea şi revitalizarea, în general, a industriei de apărare, termenul de cinci ani pentru care este elaborată în prezent nu oferă un orizont temporal rezonabil şi realizabil, fiind mai degrabă o sumă de intenţii, decât o strategie.

COMPANIILE DIN INDUSTRIA DE APĂRARE CU CAPITAL DE STAT

Companiile din industria de apărare aflate în proprietatea statului sunt pre-zentate succint mai jos.

• Avioane Craiova SA: specializată în producţia şi mentenanţa avioanelor militare.

• IAR SA: specializată în fabricarea şi întreţinerea elicopterelor şi a altor aeronave.

• IOR SA: produce echipamente optice şi optoelectronice pentru aplicaţii civile şi militare.

• Romaero SA: implicată în producţia şi reparaţia de aeronave şi componente aeronautice. Firma se află în procedură de insolvenţă din ianuarie 2024.

• Şantierul Naval Mangalia SA: specializată în construcţii şi reparaţii de nave, inclusiv pentru uz militar.

• Uzina Mecanică Orăştie SA: produce diverse echipamente şi componente militare.

• Uzina de Produse Speciale Făgăraş SA: produce diverse echipamente şi componente pentru industria de apărare.

• Construcţii Aeronautice SA: implicată în producţia şi reparaţia de aeronave uşoare.

• Uzina Mecanică Drăgăşani SA: specializată în producţia de diverse echipamente şi componente militare.

• CN Romarm SA: specializată în producţia de armament şi muniţie şi este un aparat central de coordonare a următoarelor 15 filiale specializate, respectiv:

• Tohan SA Zărneşti: specializată în producţia de muniţie şi alte echipamente militare;

• Carfil SA Braşov: specializată în producţia de armament şi muniţie;

• Uzina Mecanică Plopeni SA: specializată în producţia de muniţie şi alte echipa-mente de artilerie;

• Metrom SA Braşov: specializată în producţia de armament şi echipamente militare;

• Uzina Mecanică Cugir SA: cunoscută pentru producţia de arme de calibru mic şi muniţie;

• Uzina Mecanică Mija SA: specializată în producţia de diverse tipuri de muniţie şi echipamente militare;

• Uzina Mecanică Sadu SA: specializată în producţia de muniţie de infanterie;

• Uzina Automecanică Moreni SA: specializată în producţia de transportoare blindate;

• Arsenal Reşiţa SA: proiectată să producă tunuri şi alte echipamente de artilerie;

• Uzina Mecanică Bucureşti SA: implicată în producţia de vehicule blindate şi alte echipamente militare;

• Uzina de Produse Speciale Dragomireşti SA: produce bombe aeriene şi alte echi-pamente speciale;

• Fabrica de Pulberi SA Făgăraş: specializată în producţia de pulberi şi explozibili;

• Pirochim Victoria SA: specializată în producţia de explozibili şi alte produse chimice pentru uz militar;

• Electromecanica Ploieşti SA: specializată în producţia de rachete şi alte echipamente militare;

• Fabrica de Arme Cugir SA: cunoscută pentru producţia de arme de calibru mic,

şi sucursala Centrul de Excelenţă în Cercetare, Dezvoltare şi Inovare.

CONSIDERENTE PRIVIND STRATEGIA NAŢIONALĂ
PENTRU INDUSTRIA DE APĂRARE 2024-2030

Actuala Strategie naţională pentru industria de apărare 2024-2030 aprobată prin HG din 27 noiembrie 2024 este axată, în principal, pe transformarea şi revitalizarea capacităţilor de producţie existente în domeniile muniţiilor, tehnicii de artilerie, armamentului individual, blindatelor, autovehiculelor, tractoare pentru artilerie şi rachete, aeronautic, naval şi pentru realizarea mentenanţei sistemelor şi produselor militare, care reprezintă 6 din primele 8 obiective strategice din totalul celor 10 obiective, şi care fac trimitere directă la starea actuală a industriei de apărare cu capital de stat menţionate în capitolul 2. Totodată 4 din 8 obiective strategice fac trimitere implicită la activitatea Romarm, în condiţiile în care la nivelul anului 2021 cifra de afaceri a Romarm împreună cu filialele din compunere nu depăşeşte cu mult 5% din totalul cifrei de afaceri a industriei de apărare.

Această abordare nu aduce noutăţi relevante faţă de strategiile anterioare din ultimii 30 de ani, care nu au condus la rezultate notabile şi a menţinut starea actuală a industriei de apărare cu capital de stat şi care a contribuit la mărirea an de an a decalajului tehnologic faţă de industriile de profil dezvoltate occidentale. Totodată această abordare poate reduce pe termen scurt interesul potenţialilor parteneri strategici din UE pentru investiţii şi dezvoltarea de proiecte comune. Se cunoaşte faptul că firmele de succes din UE acceptă parteneriate în urma evaluării riscurilor şi au rezerve în cazul colaborării cu firmele aflate în insolvenţă, cu istoric financiar oscilant şi cu necesităţi mari de transformare şi revitalizarea capacităţilor de producţie existente, în cazul aşa-ziselor „spaţii de producţie gri”.

De asemenea, aşa cum rezultă din analiza prezentată în capitolul introductiv al variantei strategiei supusă dezbaterii publice privind datele financiare ale opera-torilor economici cu capital majoritar de stat şi operatorilor economici cu capital privat din industria de apărare la nivelul anului 2021 raportul şi eficienţa economică sunt net în favoarea sectorului cu capital privat, respectiv:

• raport cifra de afaceri:
  8,45 (8.239.268.942 RON capital privat versus 972.550.000 RON capital de stat), în condiţiile unui raport al salariaţilor mult mai mic, respectiv 3,17 (22.493 personal în sectorul cu capital privat versus 7.077 personal în sectorul cu capital de stat);

• raportul profitabilităţii celor două sectoare este mai dificil de estimat, atâta timp cât profitul din sectorul capital privat este 356.309.880 RON, iar cel din sectorul capital de stat este negativ (-114.257.000 RON).

În ceea ce priveşte situaţia Companiei Naţionale Romarm şi a filialelor din compunere, ultimele raportări financiare semnalează unele creşteri pe fondul alocării unui procent sporit pentru apărare, respectiv:

• Compania Naţională Romarm a raportat în anul 2023 o cifră de afaceri în valoare de 495.120.442 RON. Profitul net declarat pentru aceeaşi perioadă a fost de 1.328.205 RON; nu sunt disponibile încă datele financiare pentru Romarm în anul 2024;

• filialele din compunerea Companiei Naţionale Romarm: cifra de afaceri cumulată este în valoare de 1.205.234.910 RON, iar profitul cumulat este în valoare de 37.533.103 RON – date disponibile pentru anul 2024.

Se remarcă rata redusă de profitabilitate de 3% a filialelor Romarm în anul 2024, datorată pierderilor importante cu care se confruntă multe dintre acestea (Arsenal Reşiţa SA, Metrom SA Braşov, Uzina Mecanică Sadu SA, Uzina Automecanică Moreni SA, Pirochim Victoria SA şi Fabrica de Arme Cugir SA); aceste pierderi se situează mult peste 50% din profitul realizat de filialele profitabile, respectiv 101.817.173 RON profit versus 64.284.070 RON pierderi.

Cel mai bun exemplu privind nevoia ajustărilor privind obiectivele strategice este continuarea menţinerii în strategie a necesităţii revitalizării capacităţilor de producţie din domeniul naval, domeniu în care marea majoritate a şantierelor navale şi a capacităţilor aferente implicate în relaţia cu piaţa navală este cu capital privat în măsură să decidă la nivelul acţionarilor strategiile şi politicile de dezvoltare.

Singurele capacităţi relevante cu nevoi de transformare şi revitalizare a capa-cităţilor de producţie ar putea fi Şantierul Naval Mangalia şi Şantierul Naval 2 Mai Mangalia, dar tentativele de transformare şi revitalizare cu implicarea statului şi a unor companii de management privat (în cazul primului şantier) şi Daewoo şi apoi Damen (în cazul celui de-al doilea) nu au dus la rezultatele aşteptate.

Continuarea investiţiilor în transformarea şi revitalizarea acestor capacităţi de producţie menţionate în obiectivele strategice pot duce la cheltuieli suplimentare la bugetul de stat şi implicit cu efecte directe şi indirecte în detrimentul sectoarelor performante din industria cu capital privat.

Soluţia optimă pentru dezvoltarea unor capacităţi performante ale industriei naţionale de apărare cu capital de stat sau privat vizează promovarea cooperării la nivel naţional şi internaţional prin dezvoltarea de parteneriate strategice cu firme dezvoltate şi colaborarea în cadrul unor programe majore de achiziţii în conformitate cu priorităţile declarate ale structurilor de forţe din sistemul naţional de apărare (FSNA), inclusiv în proiectele cu finanţare europeană.

Câteva exemple cunoscute privind eficienţa acestei abordări:

• investiţiile realizate ca urmare a parteneriatului UMB din Romarm cu GDELS susţinute de programul major de achiziţie Piranha 5 al MApN;

• investiţiile Grupului german Rheinmetall pentru achiziţia şi reabilitarea capa-cităţilor de producţie ale Uzinei Automecanica Mediaş şi de pe platforma Pirochim din oraşul Victoria pentru o fabrică de pulberi susţinute de programul Act in Support of Ammunition Production (ASAP)³; Rheinmetall construieşte şi un centru de mentenanţă şi logistică la Satu-Mare;

• Avioane Craiova a devenit profitabilă după câţiva ani de la încheierea con-tractului aferent programului de modernizare Şoim susţinut de MApN şi de la reluarea colaborării cu Elbit;

• IAR Braşov este unul dintre operatorii economici cu capital de stat, care per-formează constant, în principal, datorită implicării în programele de dezvoltare şi mentenanţă ale elicopterelor din dotarea MApN şi MAI, şi implicit este implicat în noile programe de achiziţie în colaborare cu parteneri strategici ai domeniului.

Un contra exemplu îl reprezentă tentativa Rheinmetall de a dezvolta un nou vehicul blindat 8×8 Agilis împreună cu UM Moreni / Romarm, proiect de colaborare eşuat şi care nu a dus la transformarea şi revitalizarea capacităţilor de producţie ale UM Moreni, principalul motiv fiind că acest proiect nu a fost susţinut de un program major de achiziţii.

Pe lângă aspectele menţionate mai sus contextul strategic al evoluţiei industriei de apărare este puternic influenţat de următoarele:

• Fragilitatea parteneriatului în domeniul industriei pentru apărare: Guvern – Industrie capital de stat – Industrie capital privat.

• Starea resurselor tehnologice şi a celor umane ale industriei de apărare cu capital de stat menţionată mai sus.

• Lipsa de predictibilitate a finanţării unor programe de înzestrare multianuale coerente, ceea ce a afectat deopotrivă industria de apărare capital de stat şi cea cu capital privat.

• Subfinanţarea activităţii CDI destinate apărării pentru o lungă perioadă de timp şi cvasi-inexistenţa unei cooperări public-privat în domeniu.

• Lipsa de interes pentru monitorizarea şi raportarea periodică a indicatorilor „time to market” şi „valoare finanţare activităţii de CDI versus producţie ca urmare a transferului tehnologic în industrie” (sunt vizate în principal planul sectorial CDI al MApN, cât şi programele CDI din domeniul apărare, spaţiu şi securitate derulate sub tutela Ministrului Educaţiei şi Cercetării (MEC) şi ale UE).

• Odată cu dezideratul alocării activităţii CDI a unui procent de minim 2% din bugetul apărării, programul sectorial CDI aferent nu implică direct şi din faze iniţiale industria de apărare ca beneficiară a transferului tehnologic şi nu este creat un mecanism funcţional cu finalitate agreat cu MEDAT.

• Accesul industriei de apărare la tehnologii de fabricaţie în cadrul programelor majore de achiziţii este nesemnificativ, participarea rezumându-se în cea mai mare parte doar la servicii de mentenanţă sau cooperare în producţie fără impact tehnologic cu valoare adăugată.

• Nu există încă o cooperare eficientă între MApN, MEDAT şi MEC în ceea ce priveşte politica de offset.

PROGRAME UE DESTINATE APĂRĂRII ŞI INDUSTRIEI DE APĂRARE

Instabilitatea geopolitică fără precedent şi deteriorarea rapidă a nivelurilor de ameninţare regionale şi globale necesită o creştere urgentă şi semnificativă a cheltuielilor UE pentru CDI, capacitate industrială şi dezvoltare a infrastructurilor legate de securitate şi apărare. Aşa cum s-a identificat în Cartea albă comună privind pregătirea europeană pentru apărare 2030, UE ar trebui să facă mai mult pentru a sprijini nevoia urgentă de a creşte investiţiile europene în domeniul apărării din bugetul UE.

Comisia Europeană a publicat o listă a fondurilor UE, care ar putea fi alocate activităţilor de apărare în următorii ani, în încercarea de a finanţa reînarmarea con-tinentului (prin Programul ReArm / Readiness 2030, care este conceput pentru a utiliza toate pârghiile disponibile imediat pentru a mobiliza până la 800 de miliarde de euro pentru investiţii în apărare), precum şi o schiţă a regulamentului de stimulare a investiţiilor în domeniul apărării în cadrul bugetului UE. Comisia a etichetat modificările propuse la programele UE actuale drept un „mini Omnibus”, oferind o primă imagine a modului, în care ar putea arăta pachetul de simplificare din luna iunie 2025 pentru industria de apărare şi statele membre, în încercarea de a creşte investiţiile în sector şi de a intensifica producţia.

Conform iniţiativei prezentate în luna aprilie 2025, tehnologiile cu dublă utilizare, în special, sunt vizate pentru un impuls financiar.

Platforma pentru tehnologii strategice pentru Europa (The Strategic Technologies for Europe Platform – STEP), instituită prin Regulamentul 2024/795 al Parlamentului European şi al Consiliului, este o iniţiativă, care vizează stimularea competitivităţii UE prin mobilizarea de fonduri din 11 programe existente ale UE către tehnologii critice în 3 sectoare strategice: tehnologii digitale şi inovarea de noi tehnologii, tehnologii curate şi eficiente din punct de vedere al resurselor şi biotehnologii. Ca atare, platforma este un bun vehicul pentru a mobiliza, într-un mod coordonat şi sinergic, resursele UE către apărare, inclusiv tehnologiile digitale de frontieră cheie necesare pentru dezvoltarea de produse şi tehnologii de apărare.

Deşi sprijinirea tehnologiilor cu implicaţii în domeniul apărării este posibilă astăzi în cadrul celor 3 sectoare strategice existente identificate în STEP, pare necesară creşterea potenţialului de dezvoltare a cercetării, industriei şi inovării în domeniul apărării prin stabilirea unui al patrulea sector strategic în STEP, axat pe tehnologiile de apărare.

Acest nou sector strategic ar trebui să asigure că stimulentele STEP sunt utilizate pentru a creşte finanţarea UE în domeniul tehnologiilor de apărare şi pentru a contribui la competitivitatea europeană în conformitate cu obiectivele STEP. Tehnologiile de apărare ar trebui înţelese ca fiind cele menţionate în anexa la Directiva 2009/43/CE şi includ, în special, tehnologiile din domeniile identificate de Consiliul European la 6 martie 2025, şi anume: apărare aeriană şi antirachetă, sisteme de artilerie, inclusiv capacităţi de lovire de mare precizie, rachete şi muniţii, drone şi sisteme antidrone, factori strategici, inclusiv în ceea ce priveşte protecţia spaţiului şi a infrastructurilor critice, mobilitatea militară, cibernetica, inteligenţa artificială şi războiul electronic. În ceea ce priveşte inteligenţa artificială, giga-fabricile de IA ar trebui să devină infrastructuri cheie pentru a extinde rapid puterea IA în tehnologiile de apărare. În plus, pentru a optimiza capacitatea programelor acoperite de STEP de a mobiliza resursele UE către apărare, este necesar să se clarifice faptul că aceste programe pot urmări obiective şi activităţi legate de îmbunătăţirea competitivităţii Bazei tehnologice şi industriale de apărare europene (The European Defence Technological and Industrial basis – EDTIB), precum şi activităţi CDI în domeniul apărării.

Un alt program adresat industriei de apărare este programul privind producţia de muniţie (Act in Support of Ammunition Production (ASAP)⁴) cu furnizor din UE şi produs în UE.

Programul Horizont Europe, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European şi al Consiliului, este principalul program de finanţare al UE pentru CDI. Acceleratorul Consiliului European pentru Inovare (The European Innovation Council – EIC), instituit prin regulamentul respectiv, oferă sprijin, în special, pentru inovaţiile cu potenţial revoluţionar şi de natură disruptivă, cu potenţial de extindere, care poate fi prea riscant pentru investitorii privaţi. IMM-urile care operează în sectorul apărării necesită finanţare pentru comercializarea produselor inovatoare. Cu toate acestea, aceste companii se confruntă cu bariere mai mari în ceea ce priveşte accesul la finanţare în comparaţie cu IMM-urile din alte sectoare. Întrucât sprijinul pentru CDI în domeniul apărării se acordă prin intermediul Fondului european de apărare (European Defence Fund – EDF), care este un program specific al programului Horizont Europe, este oportun să se deschidă Acceleratorul EIC pentru acţiuni cu potenţiale aplicaţii cu dublă utilizare. Sprijinul pentru extindere în cadrul Accelera-torului EIC ar trebui extins şi la IMM-urile nebancabile, inclusiv la start-up-uri şi întreprinderi mici cu capitalizare medie nebancabile, inclusiv la entităţile, care au primit deja sprijin din partea Acceleratorului pentru a realiza inovaţii revoluţionare şi disruptive nebancabile, axate pe aplicaţiile de apărare. Acest lucru justifică o excepţie specifică de la principiul prevăzut la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European şi al Consiliului, conform căruia activităţile CDI din cadrul programului Horizont Europe se concentrează exclusiv pe aplicaţiile civile, fără a submina obiectivul de a asigura duplicări inutile.

De remarcat faptul că, în conformitate cu raportul anual European Innovation Scoreboard 2024⁵, România se află pe ultimul loc în rândul ţărilor membre UE cu rezultate modeste privind transferul tehnologic în industrie. Vestea îngrijorătoare, deloc mediatizată în România, este că ţara noastră ocupă locul 36 din 39 de ţări analizate în clasamentul, care include ţările din Europa, în spatele unor ţări precum Albania, Bulgaria, Serbia, Slovacia etc. În urma României, pe locurile 37-39 se află doar Ucraina, stat aflat în război şi care a avut ca prioritate în anul 2024 inovarea în domeniul apărării, apoi Bosnia şi Herţegovina, aflată încă în stadiul de consolidare statală, şi pe ultimul loc se află, bineînţeles, Moldova.

DIRECŢII DE DEZVOLTARE STRATEGICĂ

În viziunea AORR strategia naţională pentru o industrie de apărare performantă trebuie să conţină, printre altele, următoarele direcţii de dezvoltare strategică:

1. Alinierea industriei naţionale de apărare la priorităţile şi nevoile
   de transformare ale structurilor FSNA şi la mediul actual şi viitor
   de securitate

Măsurile necesare atingerii acestui obiectiv strategic pot fi:

• alinierea capacităţilor industriei naţionale de apărare la priorităţile în continuă evoluţie ale structurilor FSNA, cum ar fi asigurarea interoperabilităţii, lupta împotriva terorismului, operaţiunile urbane, configurarea operaţiunilor în reţea, dezvoltarea capacităţilor industriale şi crearea unor hub-uri şi clustere CDI şi producţie în sprijinul realizării, dezvoltării şi susţinerii capabilităţilor naţionale de apărare (domenii prioritare: sisteme de drone de la clasa micro şi mini până la clasa MALE, sisteme de combatere a dronelor, sisteme de muniţie cu capacitate de supraveghere prin survolare de tip loitering, muniţii inteligente, sisteme C2 dislocabile, sisteme de protecţie CBRN, securitate cibernetică şi în domeniul teh-nologiilor digitale de apărare după modelul EDIH – European Digital Innovation Hubs);

• participarea ca furnizor din România şi produs în România la programele men-ţionate la capitolul 4 Programe UE destinate apărării şi industriei de apărare şi la programele de dezvoltare naţionale cu asigurarea finanţării, setarea graficului de livrări cu beneficiarul principal, asigurarea unui mediu economic stimulativ (scutiri de taxe privind infrastructura de producţie etc.); efect scontat: măsura va facilita parteneriate între investitori din UE şi firme din România;

• dezvoltarea capacităţilor în vederea realizării şi integrării sistemelor de comunicaţii şi informatică, de comandă-control, realizării de software şi securitate cibernetică destinată FSNA. De remarcat faptul că obiectivul aferent din actuala Strategie naţională pentru industria de apărare 2024-2030 se concentrează pe sistemele informatice şi de comunicaţii în sensul clasic şi mai puţin pe partea de software inteligent sau pe inteligenţa artificială şi tehnologiile cuantice. Este recomandat ca acest obiectiv strategic să fie corelat cu următoarele strategii deja adoptate de guvern:

• Strategia de securitate cibernetică a României 2022-2027;

• Strategia naţională în domeniul inteligenţei artificiale 2024-2027;

• Strategia naţională în domeniul tehnologiilor cuantice 2024-2029.

Este necesară facilitarea accesului la componente electronice avansate din clasa microprocesoarelor predilect fabricate în UE. Aceste componente se fabrică, în mare parte, în Asia, iar procurarea lor pe timp de criză este dificilă. La nivel EU există programul finanţat cu 43 de miliarde de euro „Cipuri pentru Europa”, care urmăreşte dezvoltarea producţiei de procesoare în statele membre UE.

• solicitarea cerinţelor CDI de la structurile FSNA, inclusiv învăţămintele desprinse din acţiunile precedente şi studiile de perspectivă, şi abordarea acestor cerinţe după principiul bottom-up, respectiv de jos în sus;

• măsuri pentru conectarea industriei la ritmul accelerat al procesului de transformare din domeniul securităţii şi apărării.

2. Instaurarea unei coordonări eficiente printr-un act managerial clar
   şi eficient

Principalele măsuri necesare îndeplinirii acestui obiectiv strategic sunt:

• Valorificarea şi diseminarea lecţiilor învăţate din parteneriatele strategice cu firme recunoscute;

• Intensificarea acţiunilor de prezentare adresate beneficiarilor a demonstraţiilor tehnologice şi a iniţiativelor de dezvoltare de concept şi experimentare;

• Identificarea la nivelul industriei naţionale de apărare şi transmiterea nivelurilor stării de pregătire a diverselor tehnologii către beneficiari;

• Organizarea unor sesiuni periodice de brokeraj industrial de către MEDAT şi Agenţia Română de Cooperare Tehnologică şi Industrială pentru Securitate şi Apărare cu invitarea şi participarea industriilor de profil din statele membre EU, NATO şi Israel în vederea maximizării participării industriei naţionale de apărare la programele majore de achiziţii şi la programele aferente de offset (orientarea offset-ului către industrie + CDI);

• Evaluarea domeniilor industriei de apărare, care fac obiectul achiziţionării licen-ţelor de producţie (documentare privind modelului polonez; este cunoscut faptul că industria naţională de armament din România a fost creată prin achiziţionarea de licenţe de producţie pentru vehicule şi artilerie, urmată de dezvoltarea şi producţia ulterioară a unor produse noi din aceiaşi clasă pe baza experienţei acumulate);

• Facilitarea participării industriei de apărare la iniţiativa European SkyShield (include 21 de state membre EU) privind modalităţile, în care sistemele de apărare aeriană sunt achiziţionate, întreţinute şi utilizate pentru a se sprijini reciproc;

• Facilitarea participării industriei de apărare la programele European Defence Fund (EDF) în vederea realizării capabilităţilor de apărare la nivel naţional şi european în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 178 din 2022 privind sprijinirea entităţilor stabilite în România, în vederea participării la proiecte de colaborare susţinute financiar prin intermediul EDF şi Ordin ministru nr. 261 din 07.02.2023 pentru punerea în aplicare de către Ministerul Economiei a prevede-rilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 178 din 2022;

• Facilitarea participării industriei de apărare şi asigurarea finanţării aferente ca urmare a semnării Memorandumului de înţelegere privind programul NATO „Supraveghere Persistentă din Spaţiu la Nivel Aliat” (APSS)⁶.

3. Asigurarea unei consilieri eficiente din partea reprezentanţilor industriei naţionale de apărare (pe domenii)
   în procesul elaborării nevoilor prezente şi viitoare ale FSNA

Principalele măsuri necesare îndeplinirii acestui obiectiv strategic sunt:

• perfecţionarea proceselor de previzionare – supraveghere tehnologică, evaluare şi anticipare;

• participarea activă şi nemijlocită a companiilor de stat şi private din industria naţională de apărare la studiile elaborate de structurile din FSNA pentru identifi-carea celor mai potrivite soluţii tehnologice şi care să răspundă cerinţelor opera-ţionale ale beneficiarilor, cu accent pe siguranţa aprovizionării în caz de criză sau conflict;

• identificarea şi transmiterea influenţelor tehnologiilor distructive şi a informaţiilor referitoare la noutăţile din acest domeniu;

• investigarea proceselor, care permit diseminarea rapidă a informaţiilor tehnico-ştiinţifice în scopul implementării acestora în sistemele de apărare.

4. Construirea celui mai eficient şi propice mediu de colaborare între Guvern, FNSA, MEDAT şi industria naţională de apărare

Acest obiectiv este foarte important pentru a semnala şi conştientiza faptul că problematica industriei naţionale de apărare este una complexă, ce priveşte nu numai MEDAT şi industria naţională de apărare.

5. Participarea industriei naţionale de apărare la programele CDI

Principalele măsuri necesare îndeplinirii acestui obiectiv strategic sunt:

• crearea unui mecanism funcţional cu finalitate agreat de MEDAT cu structurile FSNA, care gestionează Planuri sectoriale CDI şi transmit cerinţe pentru proiecte CDI la MEC şi MEDAT în vederea implicării directe şi din faze iniţiale a industriei de apărare ca beneficiară a transferului tehnologic;

• facilitarea participării la programele susţinute de UE prezentate succint în capi-tolul 4 şi crearea premiselor necesare lansării unor programe de înzestrare declarate ca programe cu produse fabricate / integrate în România de integratori de sisteme români, cu valorificarea maximă a potenţialului local existent. Modelul francez şi cel polonez sunt cele mai bune exemple.

INIŢIATIVE ÎN PLAN LEGISLATIV

În accepţiunea AORR principalele iniţiative pe plan legislativ pot viza:

• Modificarea Legii nr. 195/2012 pentru aprobarea OUG 114/2011 şi implicit ordinele MApN şi deciziile structurilor implicate privind atribuirea anumitor contracte de achiziţii publice în domeniile apărării şi securităţii pentru a evita şi interzice contractarea şi subcontractarea, pe durata derulării unui contract, cu firme situate în ţări, care sunt supuse unui embargo comercial formal impus de NATO, firme despre care se ştie că nu respectă convenţiile comerciale internaţionale cu privire la drepturile de autor şi firme aflate sub control comunist (China, Cuba, Laos, Coreea de Nord, Vietnam) în deplină conformitate cu documentele NATO privind achiziţiile din domeniul apărării⁷ (NATO Support and Procurement Agency (NSPA) – General Provisions for Fixed-Price Contracts (Materiel) din 2 septembrie 2015, pagina 3/6).

• Modificarea legii offset-ului astfel încât operaţiunile de offset să fie gestionate şi evaluate de către operatorii economici ca beneficiari direcţi ai operaţiunilor de offset, şi nu de către agenţia guvernamentală, care nu are suficientă competenţa tehnologică; prin utilizarea unei politici inteligente de offset; în Spania industria aeronautică a cunoscut o creştere semnificativă aproape de la zero într-o perioadă relativ scurtă; în opoziţie România după peste 20 de ani de la implementarea obligativităţii offset-ului nu poate prezenta realizări relevante.

• Crearea cadrului legislativ necesar aplicării obiectivelor strategice mai sus-menţionate.

CONCLUZII

Industria de apărare din România se află într-un punct de cotitură şi care se confruntă cu oportunităţi multiple oferite şi favorizate de noul context geopolitic. În funcţie de abordarea cu celeritate a măsurilor detaliate în articol, în funcţie de inspi-raţia şi implicarea decidenţilor politici şi manageriali, industria naţională de apărare poate depăşi stadiul de criză profundă şi poate trece la un nivel tehnologic superior cu condiţia renunţării cel puţin pentru o perioadă la prioritatea transformării şi revitalizării capacităţilor de producţie existente, care aparţin industriei de apărare cu capital de stat.

Bibliografie

1. Strategia naţională pentru industria de apărare 2024-2030,
   https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2024/11/ANEXA-44.pdf

2. European Innovation Scoreboard 2024,
   https://www.kowi.de/de/Portaldata/2/Resources/fp/ec-eis-2024.pdf

3. NATO Support and Procurement Agency (NSPA) – General Provisions for Fixed-Price Contracts (Materiel), GP_FP_Materiel.pdf

Link-uri media

1. https://www.g4media.ro/cum-va-cheltui-industria-de-aparare-din-romania-fondurile-suplimentare-pe-care-le-primeste-de-la-buget-in-2025.html

2. https://m.defenseromania.ro/romania-si-a-trasat-obiectivul-de-a-semna-10-contracte-mari-de-inzestrare-anul-acesta-armament-individual-de-ultima-generatie-piranha-5-si-sisteme-de-aparare-cu-raza-scurta-si-foarte-scurta_632302.html

3. https://romania.europalibera.org/a/tara-in-service-investiti-fabrici-aparare-stat/33361572.html

4. https://www.puterea.ro/presa-maghiara-romania-transforma-ardealul-intr-un-gigant-al-industriei-de-aparare/

5. https://www.g4media.ro/bogdan-ivan-pana-la-finalul-anului-o-sa-avem-dronele-noastre-o-sa-avem-in-aproximativ-doi-ani-si-jumatate-propriile-noastre-pulberi-colegii-de-la-tehnic-lucreaza-impreuna-cu-cei-din-mapn-pe-necesar.html

6. https://techrider.ro/defense/exclusiv-prioritatile-mapn-in-materie-de-vehicule-aeriene-fara-pilot-sistem-integrat-c-uas-drone-cu-greutate-mai-mica-de-20-kg-dar-si-modele-fara-pilot-mai-mari-precum-bayraktar-tb2-si-watchkeeper/#new_tab

7. https://m.digi24.ro/stiri/economie/romania-investeste-in-operationalizarea-uneia-dintre-cele-mai-mari-fabrici-de-pulberi-pentru-explozibili-din-europa-3196295

8. https://www.turnulsfatului.ro/2024/05/17/productia-de-echipamente-militare-a-inceput-la-medias-anunta-ministrul-economiei-bdquo-noi-echipamente-competitive-inclusiv-pentru-inzestrarea-armatei-romane-rdquo-211282

9. https://www.puterea.ro/romania-la-masa-mare-a-industriei-de-aparare-sansa-safe-si-ce-trebuie-facut-ieri/

10. https://mfe.gov.ro/tehnologii-strategice-pentru-europa-step/

11. https://www.stiripesurse.ro/probleme-pentru-tara-noastra-romania-se-afla-in-topul-ue-cu-cele-mai-ample-scaderi-ale-productiei-i_3650667.html

12. https://m.defenseromania.ro/coreenii-de-la-hanwha-se-implica-in-cercetarea-din-romania-parteneriat-semnat-cu-universitatea-politehnica-bucuresti-si-universitatea-nationala-pusan_633352.html

13. https://m.defenseromania.ro/de-la-ana-la-caiafa-cu-munitia-de-155-mm-romania-va-produce-munitia-pentru-obuzierele-sale-k9-tunetul-dar-marea-intrebare-e-cand_633362.html

14. https://m.defenseromania.ro/europa-mai-aproape-de-un-plan-pentru-industria-de-aparare-programul-edip-trece-de-parlamentul-european_633443.html

15. https://www.stiripesurse.ro/cosmonautul-dumitru-prunariu-semnal-de-alarma-inaintea-sedintei-csat-nu-stiu-cine-va-prezenta-str_3665384.html

16. https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/cu-un-razboi-la-granita-guvernul-adopta-abia-dupa-patru-luni-bugetul-pe-2025-al-romarm-document.html

17. https://alba24.ro/cresterea-capacitatii-de-productie-la-um-cugir-o-hala-va-fi-modernizata-printr-o-investitie-de-45-de-milioane-de-lei-1080547.html

18. https://gazetadecluj.ro/romarm-colosul-romanesc-al-industriei-de-aparare-de-la-profit-de-sute-de-mii-de-euro-la-filiale-in-cadere-libera/