Interviu realizat cu dl Ministru Sebastian Burduja, Ministrul Energiei, 30 mai 2025

Vasile SIMILEANU: Domnule Ministru,
Traversăm o perioadă cu noi abordări ale resurselor, cu provocări globale și cu noi strategii și adaptări impuse de noile tehnologii.
Conduceți unul din ministerele strategice – dificil în același timp -, cu evoluții de impact în plan național, impuse de evoluțiile pieței internaționale.
Există o cursă internațională pentru „pământurile rare”. Noi unde ne situăm în această cursă?
Care sunt strategiile pe care le abordați, pentru contracararea și limitarea presiunilor internaționale geostrategice și geopolitice?

 Sebastian BURDUJA: Suntem într-o cursă strategică globală pentru exploatarea asupra pământurilor rare, esențiale în ”era” energiei verzi și a transformării industriale. Din păcate, Europa este aproape complet dependentă de importuri – în special din China – pentru aceste materii prime. România, însă, se află pe o comoară ignorată prea mult timp.
Conform proiectului Strategiei României pentru Resurse Minerale Neenergetice – orizont 2035, dispunem de rezerve confirmate și potențiale de litiu, neodim, cobalt, baritină, wolfram, grafit, cuarț și uraniu – exact elementele cheie pentru:

• Baterii electrice și mobilitate electrică (litiu, cobalt, grafit)
• Turbine eoliene și generatoare electrice (neodim – componentă principală în magneții permanenți)
• Cristale piezoelectrice, semiconductori și tuburi izolatoare (cuarț)
• Combustibil pentru centrale nucleare (uraniu – exploatat în trecut, dar cu potențial de relansare)

      Această realitate ne obligă să ne tratăm resursele ca pe un pilon de securitate națională și energetică.
     Susțin cu fermitate exploatarea responsabilă a pământurilor rare prin parteneriate public-private, în colaborare cu companii americane, japoneze, germane, canadiene, britanice, franceze etc. – actori strategici, serioși, cu know-how și capital.
    Este nevoie să ne uităm la aceste investiții ca la o infuzie vitală de capital în economia națională.
    Nu mai putem sta pe margine, uitându-ne cum alții investesc, reglementează și exploatează în timp ce noi ne afundăm în birocrație. 

Vasile Simileanu: Ministerul Energiei, prin strategiile adoptate, a reușit să dezvolte foarte multe investiții și a atras foarte multe fonduri.
Va rugăm să ne prezentați care sunt aceste proiecte strategice și care este stadiul dezvoltării acestora! 

Sebastian BURDUJA: : În mai puțin de 2 ani am adus în țară peste 13 miliarde de euro, pentru fiecare colț al României și pentru fiecare segment din energia României. Sunt fonduri nerambursabile, investite în centrale de producție energie, rețele de gaz și energie electrică, regenerabile, stocare și eficiență energetică. Sunt bani care schimbă vieți, comunități și destine. Sunt bani care deschid viitorul.
    Pentru mine, cele peste 13 miliarde de euro reprezintă un pas important de asigurare a independenței și securității energetice a României. Aceștia sunt bani investiți pentru un viitor energetic mai sigur, cu prețuri corecte în facturi și un mediu mai curat.
   O zi specială din mandatul meu a fost 15 noiembrie 2024. În acea zi am reușit să punem pe un drum fără întoarcere cel mai important proiect pentru sectorul energetic românesc din ultimele decenii. Semnarea contractului pentru realizarea Unităților 3 și 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă reprezintă un  moment crucial pentru evoluția sectorului energetic din România. Este cu așteptare, punem acest proiect strategic pe un drum fără întoarcere, iar în 2031-2032 vom avea două noi reactoare nucleare la Cernavodă. Contractul a fost semnat!
   Dezvoltarea interconexiunilor cu țările vecine este esențială pentru integrarea piețelor energetice din regiune și întărirea securității energetice. Proiectul Coridorului Verde va conecta piețele de energie electrică din România, Ungaria, Georgia și Azerbaidjan, printr-un cablu submarin în Marea Neagră. Acesta va contribui la diversificarea surselor de aprovizionare, întărirea securității energetice și reducerea prețurilor la energie. Studiul de fezabilitate pentru proiectul cablului subteran HVDC din România a fost finalizat cu succes, rezultatele sunt pozitive, iar interconectorul Est-Vest a intrat în faza următoare.
   Bucureștiul va beneficia de capacități moderne și performante pentru producerea energiei electrice și termice, contribuind la reducerea costurilor pentru consumatori și a emisiilor de carbon.       Modernizarea celor trei CET-uri (CET SUD, CET PROGRESU și CET GROZĂVEȘTI) înseamnă o investiție totală de peste 1 miliard de euro. Vom avea energie mai sigură, un aer mai curat și un cost cu gigacaloria la jumătate după finalizarea acestor proiecte. Capitala va beneficia astfel, peste 4 ani, după finalizarea acestor proiecte, de cel mai modern sistem de producție a agentului termic.
    Pe 21 noiembrie 2024, Guvernul României a adoptat Strategia Energetică a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050, prima adoptată după 17 ani de blocaje. Strategia Energetică 2025-2035 este rezultatul muncii de un an a experților din Ministerul Energiei, cu consultarea companiilor, a instituțiilor publice, a experților care alcătuiesc Consiliul Onorific, a tuturor actorilor interesați din industria energiei și a societății civile. Este un document programatic care definește viziunea și obiectivele fundamentale ale procesului de dezvoltare a sectorului energetic național. Viziunea este de dezvoltare a sectorului energetic în condiții de securitate, accesibilitate și sustenabilitate, asigurând atât competitivitatea economică cât și un loc central pentru consumator, și ținând cont de țintele climatice.
   După sute de adrese, discuții și mult efort, am început să deblocăm proiectele energetice începute de zeci de ani și finalizare în proporție de 80%, 90% sau chiar 98%. Hidrocentrala de la Răstolița, de exemplu, va fi gata până la finalul anului, iar în 2025 va începe să injecteze energie ieftină, nepoluantă, în Sistemul Energetic Național.
    Proiectul SMR de la Doicești vizează construirea primei centrale nucleare cu tehnologie SMR NuScale Power din Europa. Acesta este susținut atât de guvernele român și american, cât și de parteneri internaționali, inclusiv printr-un grant din partea Agenției SUA pentru Comerț și Dezvoltare (USTDA). Această investiție are potențialul de a transforma România într-un centru global de inovare în domeniul energiei. România își propune să devină un exemplu pentru alte țări din regiune, transformând termocentralele pe cărbune în capacități de producție de energie nucleară — oferind energie sigură, curată și la un preț competitiv, cu un rol cheie în echilibrarea sistemului energetic național.
   A fost încheiată prima fază a proiectului, iar în data de 24 iulie 2024, în cadrul reuniunii ministeriale a Parteneriatului pentru Cooperare Transatlantică în domeniul Energiei și al Climei (P-TECC) de la București, Fluor Corporation și RoPower au semnat un acord pentru a doua fază a studiului FEED (Front-End Engineering and Design). Este un pas major pe care România îl face în direcția realizării acestui proiect, marcând continuarea unei colaborări strategice cu Fluor, o companie cu experiență globală în proiecte industriale mari. Faza 2 a proiectului presupune o definire detaliată a scopului proiectului, o creștere a nivelului de precizie a estimărilor privind costul, stabilirea detaliilor de finanțare și analiza inițială a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică.
    Am semnat un număr record de contracte cu primării și instituții publice din țară. Prin fiecare contract pe care l-am semnat pe parcursul unui an și jumătate de mandat, ajutăm comunitățile locale să-și asigure consumul de energie pentru școli, creșe, spitale sau iluminat public și să reducă din costurile cu utilitățile. Astfel, banii economisiți se vor întoarce în comunitate prin investiții noi.
    Un alt proiect strategic proiectul de investiții Neptun Deep – exploatarea gazelor naturale în Marea Neagră. La data de 23 martie 2025, la ora 13:00, a început forajul în blocul Neptun Deep.
    Prima producție este estimată în anul 2027. Producția la platou va fi de aproximativ 8 miliarde metri cubi anual (~140,000 bep/zi), timp de circa 10 ani. Pentru România, înseamnă independență energetică. Țara noastră își va consolida poziția de cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană.
    Proiectul Neptun Deep este unul dintre cele mai îndrăznețe, aș spune revoluționare, proiecte energetice în care România este implicată. România contribuie direct, prin aceste proiecte, la construcția unui viitor care înseamnă mai multă, mult mai multă securitate energetică pentru regiune și pentru Europa.
    Nu lăsăm în urmă nici Complexul Energetic Oltenia. Am demarat la CEO investiții totale de peste 1,5 miliarde de euro, dintre care 890 de milioane de euro fonduri nerambursabile din Fondul pentru Modernizare. Suntem în plin proces de construire a opt parcuri fotovoltaice pe halde și depozite nefuncționale ale CEO, precum și a două centrale electrice pe bază de gaz natural, una la Turceni (475 MW) și una la Ișalnița (850 MW).
     Pentru România acest lucru este important întrucât va obține acces rapid la mai multă energie curată pentru toți românii, iar pentru Complexul Energetic Oltenia este important întrucât compania se modernizează și face trecerea de la cărbune la energie verde, beneficiind de noi surse de venit și de pregătirea angajaților pentru un nou viitor. 

Vasile SIMILEANU:  Energia verde și cea regenerabilă este pe agenda multor state, dar în special a Uniunii Europene.
Care sunt realizările la nivelul României?

Sebastian BURDUJA: : Energia este în centrul vieţilor noastre. Literalmente, alimentează viaţa noastră de zi cu zi. Este vorba despre prosperitate şi standarde de viaţă. Este vorba despre competitivitatea economică. Este vorba despre direcţia în care mergem ca lume liberă. Şi acum avem această întrebare, foarte dificilă, cum vom realiza securitatea şi competitivitatea şi vom proteja şi mediul? Pot să vă spun puţin despre ce a făcut România, şi primul lucru pe care ne-am bazat a fost injectarea unei mari sume de bani cu ajutorul UE şi al partenerilor noştri în sectorul energetic. Şi cifrele sunt uimitoare. România devine un lider regional în domeniul energiilor regenerabile, cu peste 10.000 MW în diferite stadii de dezvoltare în sectorul fotovoltaic și eolian, în plus faţă de cât avem deja.
   Am început deja, încă de anul trecut, să facem pași semnificativi în tranziția energetică. 2024 și începutul lui 2025 reprezintă o perioadă de referință, cu progrese concrete și accelerate în domeniul energiei verzi și al infrastructurii de stocare.
   De exemplu, în 2024, România a pus în funcțiune noi capacități de producere a energiei în valoare de 1251 MW – o realizare impresionantă, mai mare decât întreg volumul de capacități instalate în ultimii 8 ani cumulat. Din cei 1251 MW, aproape 900 MW sunt în capacități de energie regenerabilă. Iar în primele 4 luni din acest an am instalat deja aproape 300 MW în noi capacități de energie regenerabilă și stocare.
   Doar din investiția 1 din PNRR, au fost deja finalizate proiecte de 600 MW, iar în total estimăm că până la mijlocul anului viitor vom ajunge la peste 1.300 MW instalați cu finanțare din acest program. Iar din Fondul pentru Modernizare, am lansat anul trecut un apel de finanțare de 400 milioane euro și estimăm că peste 2.000 MW vor fi instalați în următorii doi ani.
   Construim capacități de 5.000 MW solar și eolian prin mecanismul CfD – Contracte pentru Diferență. Investiția totală este de 3 miliarde euro din Fondul pentru Modernizare, bani nerambursabili, România fiind prima țară care a obținut finanțare pentru acest gen de investiții. Prima licitație pentru 1.500 MW a fost finalizată cu succes anul trecut, iar la mijlocul lunii mai 2025 am lansat și a doua licitație pentru restul de 3.500 MW.
   Acordăm o atenție deosebită sectorului economic și am alocat 415 milioane de euro pentru companiile românești care vor să-și producă propria energie, să reducă facturile și să devină mai competitive. Vorbim de un apel de proiecte pentru sprijinirea investițiilor în capacități regenerabile de producție a energiei pentru autoconsum, cu finanțare din Fondul pentru Modernizare. Este un program destinat mediului economic – companii private și regii autonome – care vor să investească în centrale solare, eoliene sau hidro pentru consum propriu. În plus, amintesc și programul Electric-Up, pentru care am alocat 450 milioane lei pentru instalarea de sisteme fotovoltaice și soluții de eficiență energetică în sectorul IMM și HoReCa. oate aceste programe înseamnă costuri mai mici cu energia înseamnă un avantaj competitiv, iar creșterea competitivității nu este necesară doar pentru economia națională, ci și pentru cea a Uniunii Europene. Competiția globală este acerbă, iar reducerea costurilor cu energia va sprijini mediul economic să facă față acestei concurențe.
    România are în Marea Neagră un potențial uriaș de energie curată, de aproximativ 76 GW, conform estimărilor Băncii Mondiale. Exploatarea acestui potențial este o oportunitate pe care nu ne permitem să o ratăm. Avem obiectivul ferm de a instala 3.000 MW de capacitate eoliană offshore până în 2035 și facem pași concreți și susținuți pentru a transforma acest potențial într-o resursă reală pentru securitatea noastră energetică. În data de 20 mai, am lansat un apel deschis pentru expresii de interes privind identificarea și delimitarea perimetrelor din Marea Neagră unde România va putea dezvolta parcuri eoliene offshore.

 Vasile SIMILEANU: În abordările specialiștilor sunt voturi pro dar și contra privind green-deal-ul. Vă rugăm să ne faceți câteva precizări privind aceste aspecte!

Sebastian BURDUJA: : Am spus ferm și susțin în continuare: tranziția energetică trebuie realizată etapizat, ținând cont de realitățile economice naționale. Putem construi o economie puternică și competitivă nu doar bazându-ne pe investiții în energie regenerabilă, ci prin utilizarea inteligentă a tuturor resurselor locale: gaze naturale, energie nucleară și, temporar, cărbune.
    Ne propunem să dezvoltăm semnificativ și echilibrat capacitățile de producție, fără să neglijăm producția în bandă, să modernizăm și să extindem rețelele și să punem un accent deosebit pe stocarea energiei. Eliminarea cărbunelui trebuie înlocuită, pe termen scurt și mediu, cu centrale pe gaz, iar pe termen lung, cu centrale nucleare;
Susțin și încurajez investițiile în energia verde, cu condiția să dezvoltăm, în paralel, și tehnologiile de stocare. Am început anul 2024 cu 16 MW instalați în capacități de stocare. În 2024 am instalat 120 MW, iar în primele 3 luni din acest an încă 99 MW. Avem astăzi 235 MW instalați în stocare. Anul acesta probabil vom atinge pragul de 500 MW instalați, cu investițiile din PNRR.
    Avem nevoie de o abordare echilibrată a Green Deal, adaptată la realitățile economice și sociale ale României. Este necesară o tranziție energetică care să nu afecteze competitivitatea industrială și să asigure securitatea energetică. În acest sens, am propus o reevaluare a politicilor pentru a le alinia cu interesele naționale și am promovat conceptul de „Smart Deal” ca alternativă pragmatică.

Vasile SIMILEANU:  În contextul încălzirii globale, am asistat la un deficit de precipitații care s-a repercutat asupra hidrocentralelor și, implicit asupra sistemului energetic național. Unele state din Europa au creat bazine de captarea apelor din râuri și fluvii, în așa fel încât să reducă deficitul de apă pentru barajele hidrotehnice.
Există și în viziunea Ministerului Energiei astfel de planuri și strategii?
Aveți în vedere un plan național de decolmatare a lacurilor artificiale aparținând sistemului hidrotehnice național?

Sebastian BURDUJA: : Este adevărat că România s-a confruntat în perioada recentă cu fenomene meteo extreme. Anul 2024, de exemplu, a fost unul dintre cei mai secetoși ani, cu temperaturi record, ceea ce a afectat și producția de energie din hidrocentrale.
    În ciuda acestui fapt, specialiștii de la Hidroelectrica și Dispeceratul Energetic Național au reuși să gestioneze foarte bine resursele energetice, inclusiv cele de apă din lacurile de acumulare, astfel încât să nu existe niciun moment de risc sau probleme de adecvanță la nivelul Sistemului Energetic Național.
    La nivelul Ministerului Mediului, cel al Agriculturii, ANM și Apele Române există planuri și strategii precum cele menționate de dumneavoastră, iar noi, Ministerul Mediului, avem un dialog constant și o colaborare constructivă cu toate aceste instituții.
    Hidroelectrica, cum am menționat, are programe ample de dezvoltare, în retehnologizări, modernizări și noi investiții și totul se face în bună corelare cu celelalte instituții ale statului.

Vasile SIMILEANU:  În analizele unor experți în domeniul energiei s-a reliefat că tehnologia din dotarea hidrocentralelor este depășită moral și că acestea lucrează sub capacitate. Ce este adevăr și ce este manipulare?
Aveți în vedere modernizarea acestor tehnologii? Putem beneficia de fonduri europene nerambursabile?

Sebastian BURDUJA: : România dispune de unul dintre cele mai valoroase și bine dezvoltate sisteme hidroenergetice din Europa de Est. În prezent, doar de către Hidroelectrica sunt operate 188 de centrale hidroelectrice și microhidrocentrale, inclusiv cinci stații de pompare (centrale reversibile), care însumează o capacitate totală instalată de circa 6.370 MW. Pe lângă acestea, operatori privați contribuie cu microhidrocentrale care adaugă aproximativ 586 MW suplimentari, ceea ce duce capacitatea totală instalată la peste 6.950 MW în întregul sistem hidroenergetic național.
    Hidroelectrica desfășoară un amplu program de retehnologizare a capacităților de producție pe care le operează.
    De exemplu, anul trecut fost finalizată retehnologizarea grupului 5 de la centrala hidroelectrică de la Stejaru, cunoscută și sub numele de Hidrocentrala Dimitrie Leonida, pe râul Bistrița. Tot anul trecut, a fost semnat contractul pentru retehnologizarea hidrocentralei Vidraru, investiţie de peste 200 de milioane de euro, iar anul acesta Hidroagregatul 1 (HA 1) de la Porțile de Fier 1 a fost repus în funcțiune, după un amplu proces de reabilitare început în noiembrie 2022 și o investiție de aproximativ 55 milioane lei.
    Energia hidro este, fără echivoc, cea mai stabilă și flexibilă formă de energie regenerabilă din România. În funcție de condițiile hidrologice, hidrocentralele contribuie anual cu între 25% și 30% din producția totală de energie electrică a țării. Mai mult decât atât, în perioadele cu hidraulicitate ridicată, aportul hidro poate ajunge chiar și la 35-40% din mixul energetic național, contribuind esențial la reducerea prețurilor din piața angro și, implicit, la facturile cetățenilor.
   Tehnologia hidro nu este una „perisabilă moral”. Este vorba de infrastructură grea – baraje, galerii, turbine – care este construită pentru a funcționa zeci de ani, cu condiția unei mentenanțe riguroase și a unei modernizări programate. În acest sens, Hidroelectrica a derulat în ultimii ani ample procese de retehnologizare la centrale strategice, inclusiv Porțile de Fier I și II, Retezat, Vidraru, Stejaru și Lotru-Ciunget. Aceste modernizări vizează nu doar înlocuirea echipamentelor electromecanice, ci și integrarea tehnologiilor digitale de ultimă generație pentru controlul și automatizarea proceselor.
    Un rol esențial în echilibrarea rețelei o joacă centralele cu acumulare prin pompaj (CHEAP), precum Lotru-Ciunget – una dintre cele mai performante instalații de acest tip din regiune, cu o capacitate de 510 MW. Aceste centrale acționează ca un „acumulator gigantic” pentru rețea: stochează energie în perioadele de supraproducție și o livrează rapid în momentele de vârf de consum.       Astfel, hidroenergia devine o verigă indispensabilă pentru integrarea surselor intermitente (eoliană și solară) și pentru tranziția către un sistem energetic flexibil, descentralizat și digital.
     În privința finanțării, răspunsul este categoric: România are acces la fonduri europene nerambursabile dedicate modernizării capacităților hidroenergetice. Prin Fondul pentru Modernizare, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și alte instrumente financiare europene, statul român, împreună cu operatorii de sistem, trebuie să atragă sute de milioane de euro pentru retehnologizare, digitalizare, eficientizare energetică și reabilitarea ecologică a obiectivelor hidro. Ne dorim ca și Comisia Europeană si fie mai flexibilă pentru a permite mai mult finanțarea hidroenergiei din aceste fonduri. De altfel, Hidroelectrica are deja proiecte contractate sau în faze avansate de pregătire în valoare de câteva sute de milioane de euro doar pentru modernizarea de capacități existente și dezvoltarea de noi investiții.
     Este fundamental să înțelegem că hidrocentralele nu reprezintă doar infrastructură energetică. Ele sunt în egală măsură infrastructură de gestionare a resurselor de apă, prevenire a inundațiilor, asigurare a irigațiilor, alimentare cu apă industrială și menajeră, dar și un factor major de reziliență strategică în fața schimbărilor climatice și a crizelor de orice fel.
     Hidrocentralele românești sunt un activ strategic de importanță critică pentru securitatea energetică a țării și un instrument concret prin care putem asigura prețuri mici pentru consumatori, reducerea importurilor și protecția mediului.

Vasile SIMILEANU: Când vorbim de resurse energetice, vorbim și despre extracția de cărbune și de termocentrale.
În ce stadiu suntem în prezent? Putem spera în relansarea unor termocentrale strategice?

Sebastian BURDUJA: : Cărbunele, în ciuda stigmatizării din ultimii ani, rămâne o componentă strategică a securității energetice a României. În contextul geopolitic volatil din Europa Centrală și de Est, în care infrastructura energetică a Ucrainei a fost grav afectată de conflictul armat, iar Republica Moldova depinde în proporție covârșitoare de energia din România, nu ne putem permite să tratăm cu lejeritate activele noastre pe cărbune. Mai mult decât atât, producția autohtonă de lignit și huilă alimentează direct centralele noastre, fapt ce ne oferă un grad înalt de autonomie energetică.
     În prezent, Complexul Energetic Oltenia, principalul producător de energie electrică pe bază de cărbune, se află într-un proces de restructurare care prevede dezvoltarea de centrale pe gaz și parcuri fotovoltaice. Însă aceste proiecte întâmpină întârzieri semnificative – realitate care trebuie recunoscută și asumată. În lipsa acestor noi capacități de producție funcționale, închiderea accelerată a termocentralelor pe cărbune riscă să genereze un deficit de până la 14% din producția națională de energie, cu efecte sistemice asupra sectoarelor critice: sănătate, transport, IT&C.
    Este, deci, imperativ să reevaluăm actuala abordare doctrinară a tranziției energetice. Ca ministru al energiei, îmi exprim deschis speranța ca Green Deal-ul, în forma sa actuală, să fie înlocuit cu un nou cadru – un „Smart Deal” – care să țină cont de specificul fiecărei economii europene, de realitățile geopolitice și de imperativele de securitate energetică. Tranziția trebuie să fie realistă, echitabilă și tehnologic adaptabilă – nu ideologică. Energia este o știință exactă, nu are ce căuta în ideologii politice utopice.
    În același timp, susțin fără echivoc relansarea termocentralelor strategice în România, cu condiția ca acestea să respecte cele mai înalte standarde de mediu și eficiență energetică – așa-numitele tehnologii BAT („Best Available Techniques”). Acesta nu este un pas înapoi, ci o măsură pragmatică, adoptată deja de state precum Germania, Polonia, Ungaria sau Cehia, care au repornit capacități pe cărbune și au extins durata de viață a centralelor, în contextul crizei energetice europene. Germania, de exemplu, a păstrat 11,6 GW de capacități pe cărbune în rezervă până în 2031. Să nu uităm că Polonia – principalul producător de cărbune din UE – nu și-a asumat oficial niciun termen pentru eliminarea acestuia din mixul energetic.
    De altfel, nu putem ignora ipocrizia structurală a pieței europene, în care România este încurajată să închidă centrale funcționale și competitive, în timp ce importăm energie electrică din țări vecine precum Serbia și Bulgaria, unde aceasta este produsă tocmai pe bază de cărbune. Or, în aceste condiții, închiderea centralelor românești nu protejează mediul global – doar slăbește industria și economia națională.
    Contribuția Uniunii Europene la emisiile globale de CO₂ este de aproximativ 5%. Este limpede că politicile climatice radicale, dacă nu sunt sincronizate cu eforturi globale reale, nu au impact asupra mediului, dar au efecte concrete negative asupra competitivității industriei europene, asupra locurilor de muncă și asupra suveranității energetice.
    Ca ministru al energiei și ca un bun român, nu pot susține o decarbonare fără cap, care generează dezechilibre în Sistemul Energetic Național și vulnerabilități în alimentarea românilor. România trebuie să negocieze prelungirea termenelor asumate prin PNRR pentru eliminarea cărbunelui cu orice preț, folosindu-se de precedentul creat de alte state membre care au obținut derogări motivate. În paralel, trebuie să avem curajul de a investi în noi capacități moderne de producere a energiei electrice pe bază de cărbune, cu tehnologii curate și randamente ridicate.
     În concluzie, cărbunele nu este doar un combustibil – este o resursă de echilibru, o ancoră de stabilitate și o garanție a autonomiei energetice. România are datoria să își apere acest capital strategic în fața unui climat politic european tot mai complicat din punct de vedere economic și de securitate.

 Vasile SIMILEANU: Care sunt strategiile Ministerului Energiei privind consumatorul casnic? Ce provocări vor sta în viitor pentru aceștia? Vor mai beneficia de sprijinul UE pentru implementarea de panouri solare, micro/eoliene și pompe termice?

Sebastian BURDUJA:

Primul pilon: Accesul Universal și Suportabilitatea Costurilor. 
     În primul rând, ne asigurăm că fiecare român are acces fizic la energie. Deși avem o rată excelentă de racordare la electricitate, de peste 99.9%, știm că încă 7.500 de locuințe, din care 4.700 locuite permanent, nu sunt conectate. Pentru aceștia, căutăm soluții dedicate, fie sisteme izolate, fie simplificarea legislativă. Dar accesul fizic nu este suficient. Este vital ca energia să fie accesibilă financiar. Sărăcia energetică este o realitate dură în România, o provocare majoră pe care ne angajăm să o combatem. Priviți aceste cifre: în 2022, 17,8% dintre gospodării aveau dificultăți în a-și plăti facturile la utilități – ne situăm pe locul 3 în UE, după Grecia și Bulgaria. Mai mult, 15,2% din populație declara că nu își permite să își încălzească locuința în mod adecvat. Iar conform indicatorului Low Income High Costs (LIHC), 21% dintre gospodării se aflau în 2022 în situația în care, după plata facturilor la energie, cădeau sub pragul sărăciei monetare – dublu față de 2021.     Aceste cifre nu sunt acceptabile. De aceea, Strategia noastră își propune să stopeze creșterea sărăciei energetice în cel mai scurt timp și, pe o perioadă de zece ani, să reducă la jumătate toți indicatorii specifici. Cum? Prin sprijin țintit, prin investiții în eficiență energetică, și prin consiliere și suport la nivel local, prin ghișee unice.
Al doilea Pilon
     Împuternicirea cetățeanului ca prosumator și promovarea eficienței: Vrem să dăm cetățenilor puterea de a fi parte activă a soluției, nu doar consumatori pasivi. De aceea, sprijinim puternic dezvoltarea prosumatorilor, cu o țintă de 2,5 GW capacitate instalată până în 2030. Asta înseamnă mai multe panouri solare pe case, mai multe micro-eoliene acolo unde este posibil, și sisteme de încălzire eficiente, cum ar fi pompele de căldură. Această direcție permite să reducem semnificativ costurile cu energia și să producem energie curată, sustenabilă. Complementar, promovăm intens eficiența energetică, adesea numită cea mai ieftină resursă. Prin izolarea clădirilor, utilizarea de aparate eficiente și practici de consum inteligente, putem reduce facturile și impactul asupra mediului.
Ultimul pilon:
     Digitalizare și control: Viitorul energetic este inteligent. Introducerea sistemelor de măsurare inteligente (SMI) și a contractelor cu prețuri dinamice este un pas esențial. Contoarele inteligente oferă monitorizare în timp real, ajută să luăm decizii informate și să optimizăm consumul. ANRE urmărește accelerarea implementării SMI, cu un obiectiv de operaționalizare 100% chiar înainte de termenul din anul 2032. Aceasta dă control sporit asupra costurilor și sprijină o utilizare și mai eficientă a electricității.
      Uniunea Europeană este un partener fundamental în tranziția energetică. PNRR, care a fost reînnoit cu 18 luni, prin componenta REPowerEU, include măsuri specifice pentru eficiență energetică și capacități regenerabile, cu focus pe reducerea sărăciei energetice. Mai mult, strategia noastră prevede în mod explicit direcționarea cu prioritate a fondurilor nerambursabile dedicate eficienței energetice și capacităților regenerabile de mici dimensiuni către consumatorii aflați în sărăcie energetică. 

 Vasile SIMILEANU: În ceea ce privește gazul natural. Cum stăm în acest moment cu resursele naționale, importuri și exporturi? Ce proiecte aveți în vedere să dezvoltați în următorii ani?

Sebastian BURDUJA: : România este una dintre puținele țări din UE cu resurse semnificative de gaz natural, iar obiectivul nostru este clar: independență energetică reală și poziționare ca furnizor regional de securitate energetică.
Resurse naționale

• Producția internă actuală acoperă aproape integral consumul anual, variind în funcție de sezon și contextul pieței.
• OMV Petrom și Romgaz sunt principalii producători interni.
• Rezervele onshore sunt în scădere, dar România are un potențial uriaș în offshore, în special în perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră.
  Proiecte majore în curs și planificate
  Neptun Deep – Marea Neagră

• Cel mai mare proiect energetic al României din ultimii 30 de ani.
• Dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz, cu investiții de peste 4 miliarde de euro.
• Primele gaze sunt așteptate în 2027, iar producția anuală estimată este de 10 miliarde metri cubi, aproape cât consumul național actual.
• Proiectul va transforma România într-un exportator net de gaze naturale.

• Infrastructura BRUA este deja funcțională pe teritoriul României.
• Se lucrează la extinderea capacităților de tranzit și la conectarea cu terminalul de LNG din Grecia (Alexandroupolis) – ceea ce va permite accesul la gaz lichefiat din surse diverse.
  Interconectări strategice

• Finalizarea interconectorului cu Republica Moldova, cu capacitate bidirecțională.
• Consolidarea conexiunii cu Ucraina, în special în contextul post-conflict, pentru a oferi acces la capacități de tranzit și stocare în România.

• România are una dintre cele mai mari capacități de stocare din Europa de Est – proiectele de extindere vizează creșterea cu peste 1 miliard de metri cubi până în 2030.
  Perspective și viziune strategică

• Gazul natural rămâne un vector de tranziție, dar ne pregătim pentru integrarea gazelor verzi (biometan, hidrogen) în rețea.
• Ministerul Energiei sprijină proiecte de decarbonizare a gazului, inclusiv prin utilizarea de captare și stocare a carbonului (CCS) și prin sprijin pentru mixuri hibride: gaze naturale + hidrogen.
• Vom transforma infrastructura de transport gazier într-un sistem pregătit pentru economia viitorului.

Vasile SIMILEANU: România a fost parte la niște proiecte internaționale cum au fost NABUCCO, TRACECA, AGRI și multe altele.
Care mai sunt de actualitate?
Ce proiecte derulați în prezent și care este volumul investițiilor?
De unde obțineți finanțare?

Sebastian BURDUJA: România a fost, într-adevăr, implicată în proiecte majore de infrastructură energetică regională precum NABUCCO, AGRI și inițiative din cadrul TRACECA, reflectând rolul său strategic ca poartă de intrare în UE pentru resurse energetice din regiunea Caspică și Asia Centrală.
NABUCCO (proiectul gazoductului din zona Caspică către Europa Centrală) a fost abandonat în 2013 din rațiuni comerciale și geopolitice, iar AGRI (interconectarea Azerbaidjan–Georgia–România printr-un terminal GNL la Constanța) rămâne pe agendă ca idee de rezervă, dar nu este activ operațional.
Astăzi, contextul geopolitic impune o recalibrare strategică, iar România se concentrează pe proiecte viabile tehnic, sustenabile economic și urgent necesare pentru securitatea energetică a regiunii. În acest sens, România joacă un rol cheie în Inițiativa Coridorului Verde de Hidrogen și în consolidarea rețelei europene de interconectare.

• Prin Fondul pentru Modernizare, România are la dispoziție aproximativ 10 miliarde euro până în 2030, 6 miliarde deja au fost plătite către România.
• Proiecte deja aprobate:
  • Centrala nouă pe gaze la Iernut (430 MW) – în execuție.
  • Parcuri fotovoltaice integrate în centrale electrice (complexe hibride) – în curs.
  • Unități de cogenerare de înaltă eficiență în industrie și în sistemele de termoficare.

• Racordarea CET-urilor ELCEN la rețeaua Transgaz, începând cu CET București Vest – proiect de eficiență energetică și reducere a costurilor pentru bucureșteni.
• Extinderea rețelelor de gaze în zone fără acces, în special cu infrastructură pregătită pentru amestec cu hidrogen.

• Proiectul Unităților 3 și 4 de la Cernavodă, cu un consorțiu internațional condus de SUA și cu implicarea partenerilor din Canada și Coreea de Sud.

Reactorul modular mic (SMR) dezvoltat de Nuclearelectrica în parteneriat cu NuScale – prima implementare din Europa, la Doicești. Proiectul este sprijinit de guvernul SU

Vasile SIMILEANU: Ce parteneriate strategice regionale și internaționale aveți realizate și cum vor acorda independența energetică la nivelul României?

Sebastian BURDUJA: : România nu își propune doar securitate energetică internă, ci un rol de lider regional în tranziția energetică, iar pentru acest obiectiv strategic, parteneriatele internaționale sunt esențiale. Ministerul Energiei coordonează în prezent o serie de colaborări bilaterale și multilaterale, care accelerează investițiile, diversifică sursele de aprovizionare și consolidează poziția țării în rețeaua energetică europeană.
1. Parteneriatul strategic cu Statele Unite

• România și SUA cooperează activ în domeniul energiei nucleare, prin dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR).
  România este prima țară din Europa care va implementa tehnologia SMR, în parteneriat cu compania americană NuScale Power, iar amplasamentul de la Doicești este deja pregătit.
  Sprijinul financiar și tehnic vine din partea Departamentului de Stat al SUA și IFC (Banca Mondială).
  Acest proiect va genera noi locuri de muncă și va aduce energie curată, stabilă, cu emisii zero.

 2. Cooperarea regională în cadrul Inițiativei celor Trei Mări

• România promovează dezvoltarea infrastructurii energetice și de transport în Europa Centrală și de Est.
  În cadrul acestui format, susținem interconectarea piețelor de energie și accelerarea coridoarelor de transport gazier și electric, inclusiv BRUA și coridorul vertical Grecia-Bulgaria-România-Ungaria.

3. Parteneriate cu Republica Moldova

• România este principalul partener al Republicii Moldova în asigurarea securității energetice.
  Am realizat interconectarea sistemelor energetice și am susținut exporturile de energie electrică în momentele critice.
  Extindem și interconectarea gazieră, cu puncte de livrare bidirecționale (Iași–Ungheni–Chișinău), asigurând independența Moldovei față de gazul rusesc.
  Cu Ucraina, colaborăm pentru stocare de gaze, interconectare și export de know-how, într-o logică de solidaritate energetică și reconstrucție post-conflict.

4. Cooperarea în cadrul UE și REPowerEU

• România este activ implicată în inițiativa REPowerEU, care urmărește eliminarea dependenței de gazul rusesc și tranziția către surse regenerabile.
  Beneficiem de finanțări europene consistente pentru modernizarea rețelelor, digitalizarea consumului și integrarea de surse regenerabile.
  Prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, România investește în energie verde, infrastructură de transport electric și soluții inovatoare (hidrogen, stocare).

5. Parteneriate strategice în domeniul gazelor naturale

• România cooperează cu Grecia, Bulgaria, Ungaria, Austria și Azerbaidjan pentru dezvoltarea Coridorului Sudic de Gaze și accesul la resurse din regiunea Caspică.
  Suntem parte activă în proiectele LNG din Grecia (Alexandroupolis), care vor permite importul de gaz lichefiat din SUA, Qatar sau Africa.
  Ne implicăm și în extinderea conductei TAP și interconectarea cu TANAP, care aduc gaz din Azerbaidjan spre Europa.

Vasile SIMILEANU: O ultimă întrebare: cât va plăti energie electrică, căldura și electricitatea cetățeanul de rând?

Sebastian BURDUJA: : Obiectivul nostru fundamental este ca energia să fie sigură, accesibilă – la prețuri corecte – și curată. De aceea, am menținut mecanismul de sprijin prin schema de plafonare-compensare a prețurilor la energie electrică si gazelor naturale. Acest mecanism a făcut ca românii să plătească printre cele mai mici prețuri din UE. Datele Eurostat confirmă trimestrial că prețul la gaze naturale este al patrulea cel mai mic, iar la energie electrică este al cincilea cel mai mic.
    Prețul la energie electrică este plafonat până la 1 iulie, iar prețul la gaze naturale până la 1 aprilie 2026, prin urmare facturile românilor vor rămâne la același nivel.
    După 1 iulie 2025, nu asistăm la o abandonare a sprijinului pentru energie electrică, ci la o ajustare a mecanismului de protecție, prin trecerea de la o plafonare generalizată la un sistem țintit de subvenționare a consumatorilor vulnerabili.
    Acest nou mecanism va permite ca resursele publice să ajungă acolo unde este cu adevărat nevoie – la gospodăriile aflate în sărăcie energetică, persoanele cu dizabilități sau cele care depind de echipamente medicale.
    Deși, potrivit legislației, responsabilitatea privind stabilirea criteriilor de eligibilitate și mecanismul de protecție socială aparține Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Ministerul Energiei a acționat proactiv pentru a asigura un cadru legal predictibil și echitabil. Astfel, după intrarea în vigoare a OUG 6/2025, au fost organizate peste întâlniri tehnice de lucru la sediul ministerului, cu participarea unor instituții-cheie ale statului român, în urma cărora am realizat o propunere privind mecanismul de identificare și sprijinire a consumatorilor vulnerabili afectați de sărăcie energetică. Propunerea conține atât criterii de eligibilitate pentru identificarea consumatorilor afectați de sărăcie energetică, măsuri concrete de sprijin financiar și/sau social, cât și scenarii și impact financiar, în vederea aplicării coerente și unitare a măsurilor de protecție prevăzute de OUG nr. 6/2025.
    Încurajez consumatorii de energie să verifice ofertelor furnizorilor. ANRE pune la dispoziție un comparator de oferte pentru a ajuta consumatorii să găsească cele mai bune prețuri. De exemplu,       Hidroelectrica, furnizor cu capital majoritar de stat, oferă tarife cu valori mai mici decât plafonul maxim actual de 1,3 lei/kWh.

Vasile SIMILEANU: Domnule Ministru,
Revista Geopolitca vă dorește să implementați cât mai multe din proiectele strategice, având în vedere că ministerul pe care îl conduceți este unul performant în domeniul investițiilor și atragerii fondurilor europene!
Vă dorim mult succes și multe împliniri!