¹

CUVÂNT ÎNAINTE

Centrul de Geografie Istorică Militară din Republica Moldova a finalizat studiul amplu cu tema „Precogniţia relaţiilor internaţionale în Europa 2025-2050”. Lucrarea de 433 pagini şi 370 surse bibliografice are la bază aplicarea analizei JOCURILOR REFLEXIVE², DINAMICII ISTORICE³, şi CICLURILOR SECULARISTE⁴ privind analiza, managmentul şi precogniţia evenimentelor din domeniul relaţiilor internaţionale şi construcţiilor politice după finalizarea conflictului ruso-ucrainean din 2022.

Nu mai trezeşte îndoială că acest conflict militar regional reprezintă de facto un Război Mondial Doctrinar-reflexiv între globalism şi lumea multipolară, viitorul UE şi BRICS. Totodată relaţiile internaţionale şi dinamica geoeconomică pozitivă nu sunt posibile în condiţiile continuării acestuia.

În aceste condiţii Planul Strategic de dezvoltare a Uniunii Europene, României, Moldovei ş.a. în dinamica 2030+ este imposibil de formulat explicit şi orice planificare strategică poate fi efectuată cu mari discrepanţe de obiectivitate, iar drept consecinţă se păstrează oscilaţii geoeconomice şi politice neaşteptate.

Situaţia economică generală a Europei este influenţată semnificativ de recesiunea secularistă şi de bumerangul sancţiunilor impuse Rusiei, în contextul conflictului din Ucraina.

Această interacţiune are implicaţii profunde asupra economiilor europene şi stabilităţii financiare a regiunii. Recesiunea secularistă se referă la o tendinţă pe termen lung de stagnare economică, caracterizată prin creşteri slabe ale PIB-ului şi o productivitate stagnantă. Aceasta a fost agravată de crizele recente, inclusiv pandemia COVID-19 şi războiul din Ucraina. În acest context, economiştii avertizează că Europa se confruntă cu provocări structurale, care pot duce la o stagnare prelungită, cu efecte negative asupra forţei de muncă şi standardului de viaţă. Un aspect notabil este efectul bumerang al sancţiunilor, care afectează nu doar Rusia, dar şi economiile europene.

Multe ţări din UE depind în continuare de energia rusească, iar sancţiunile au dus la creşterea preţurilor energiei, care afectează consumatorii europeni. Situaţia economică din Europa este strâns legată de recesiunea secularistă şi de efectele sancţiunilor impuse Rusiei. Deşi aceste sancţiuni vizează slăbirea capacităţii Rusiei de continuare a războiului, ele generează şi provocări economice interne pentru statele europene. Astfel, Europa se află într-o poziţie delicată, unde politica externă trebuie să fie echilibrată spre stabilitatea economică internă.

Războiul din Ucraina a avut un impact semnificativ asupra economiei europene, generând o serie de provocări şi schimbări structurale. Iată o analiză a principalelor efecte şi reacţii ale Uniunii Europene.

Conflictul Rusia – Ucraina a dus la o creştere bruscă a preţurilor la energie şi alimente, sporind inflaţia în întreaga Europă. Preţurile la combustibil şi resurse energetice au crescut semnificativ, generând aspecte legate de securitatea energetică a ţărilor europene.

Conflictul a perturbat lanţurile de aprovizionare, în special pentru produse agricole şi materii prime. Ucraina, fiind un important exportator de cereale, a fost împiedicată să-şi exporte produsele, ceea ce a dus la creşteri de preţuri şi îngrijorări legate de securitatea alimentară globală. Războiul a redus ritmul de creştere economică în Europa.

Conform unui studiu al Băncii Naţionale a Elveţiei, activitatea economică în ţări precum Germania, Marea Britanie, Franţa, Italia şi Elveţia ar fi fost cu 0,1% până la 0,7% mai mare în trimestrul patru din 2022 dacă Rusia nu ar fi atacat Ucraina. Efectele economice ale războiului vor continua să se resimtă în Europa pe termen mediu şi lung. Experţii anticipează că impactul negativ asupra economiei reale ar putea fi de două ori mai mare în următorii ani. Acest lucru va necesita adaptări continue ale politicilor economice şi energetice ale UE.

Războiul din Ucraina are un impact profund asupra economiei europene, forţând UE să-şi reevalueze strategiile economice, energetice şi de securitate. Deşi provocările rămân semnificative, răspunsul solidar al UE vizează atenuarea efectelor negative şi consolidarea rezilienţei economice pe termen lung. Această situaţie a afectat capacitatea de cumpărare a consumatorilor şi a crescut costurile de producţie pentru companii.

Astfel constatăm că UE se află în graful descendent al ciclului secularist, iar perioada ascendentă se va face vizibilă după anul 2040, dacă nu va interveni o a doua cursă a înarmărilor globale.

În acest studiu sunt precăutate cele mai neaşteptate subiecte şi modele de precogniţie, dar care cu siguranţă trezesc reflexii de conştientizare, percepţie şi acţiune în normalizarea relaţiilor interstatale, geoeconomice şi geopolitice după 2030+.

CUPRINSUL STUDIULUI

Capitolul I. Planul „Anaconda” şi transformarea lui în Cercul de foc 2030. O nouă cursă a înarmării după 2030?

Capitolul II. Modele de negocieri ale Rusiei, SUA, NATO, UE pentru revenirea la frontiera NATO din 1992

Capitolul III. Recesiunea economică mondială 2030. Poziţia Uniunii Europene, României şi Moldovei în recesiunea economică mondială

Сapitolul VI. Planul „Marshall 2” pentru Europa şi Ucraina după 2030

Capitolul V. Modele privind viitorul Europei în cazul victoriei Rusiei în conflict Modele privind viitorul Europei în cazul victoriei Ucrainei în conflict Modele privind viitorul Europei în cazul semnării unui acord de pace între Ucraina şi Rusia

Capitolul VI. Rolul factorului paradoxal în aplanarea conflictelor militare şi geopolitice

Capitolul VII. Precogniţia geopoliticii lui Donald Trump privitor la războiul din Ucraina

BAZA TEORETICO-ANALITICĂ A STUDIULUI

1. Rolul teoriei jocurilor reflexive în precogniţia dinamicii istorice şi politice

Teoria Jocurilor Reflexive joacă un rol esenţial în analiza dinamicii istorice şi politice, având aplicaţii semnificative în geopolitică, diplomaţie şi în previziunea evenimentelor militar-politice. Această teorie, dezvoltată de Vladimir Lefebvre, aduce o nouă dimensiune în înţelegerea interacţiunilor dintre actorii internaţionali, oferind soluţii pentru a anticipa comportamentele şi reacţiile acestora în funcţie de acţiunile celorlalţi:

• Precogniţie şi analiză: Teoria jocurilor reflexive permite o analiză detaliată a intenţiilor şi strategiilor actorilor statali. De exemplu, analiza evenimentelor din Ucraina a evidenţiat cum declaraţiile şi acţiunile Rusiei pot influenţa percepţiile şi reacţiile altor state, inclusiv cerinţele de retragere a trupelor NATO din România.

• Interacţiuni geopolitice: În contextul geopolitic actual, jocurile reflexive ajută la identificarea nu doar a strategiilor evidente, dar şi a celor subliminale. Aceste strategii sunt construite adesea pe baza unor mesaje complexe reflexive şi NLP care influenţează percepţia publicului şi deciziile politice.

• Complexitate şi sinergetică: Teoria subliniază importanţa sistemelor reflexive complexe care pot autogenera haosul şi pot stabiliza situaţii politice instabile. Aceasta sugerează că actorii politici trebuie să fie pregătiţi să navigheze prin incertitudini, având în vedere că reacţiile externe pot activa dinamici interne neprevăzute.

• Strategii de securitate: Teoria poate fi aplicată pentru a dezvolta strategii de securitate mai eficiente la nivel internaţional prin anticiparea provocărilor posibile.

2. Rolul dinamicii istorice în precogniţia evenimentelor istorice

Rolul dinamicii istorice în precogniţia evenimentelor istorice este un aspect fundamental în înţelegerea modului în care trecutul influenţează prezentul şi viitorul. Această dinamică se referă la interacţiunile complexe dintre evenimentele istorice, deciziile politice şi percepţiile sociale, având un impact semnificativ asupra modului în care societăţile îşi construiesc naraţiunile despre viitor:

• Importanţa trecutului în formarea identităţii: istoria joacă un rol crucial în formarea identităţii naţionale şi culturale. Aşa cum subliniază Ion Groza, fără o înţelegere a trecutului nu putem construi un viitor solid. Memoria colectivă a evenimentelor istorice, cum ar fi războaiele sau mişcările de unire, influenţează nu doar percepţia asupra identităţii naţionale, ci şi relaţiile internaţionale. Această legătură între trecut şi prezent este esenţială pentru a anticipa reacţiile şi comportamentele societăţilor în faţa provocărilor actuale.

• Lecţii din istorie: Dinamicile istorice oferă lecţii valoroase care pot fi aplicate în contextul actual. De exemplu, analiza conflictelor anterioare, cum ar fi războiul din Transnistria, poate ajuta la înţelegerea cauzelor profunde ale tensiunilor actuale şi la formularea unor strategii eficiente de prevenire a conflictelor viitoare. În acest sens, lecţiile istoriei devin instrumente esenţiale pentru liderii politici care doresc să evite repetarea greşelilor trecutului.

• Anticipări: Din perspectiva precogniţiei, dinamica istorică influenţează nu doar reacţiile imediate ale actorilor politici, ci şi anticipările pe termen lung. Precogniţiile autorealizate sunt un exemplu de cum aşteptările legate de viitor pot modela comportamentele actuale. De exemplu, temerile legate de o posibilă agresiune externă pot determina statele să îşi întărească capacităţile militare sau să formeze alianţe strategice.

• Impactul asupra politicii externe: Deciziile de politică externă sunt adesea influenţate de o interpretare selectivă a istoriei. Conducătorii statelor folosesc naraţiuni istorice pentru a justifica acţiuni sau pentru a mobiliza sprijinul populaţiei. Astfel, dinamica istorică devine un instrument retoric puternic în cadrul diplomaţiei internaţionale.

3. Rolul ciclurilor seculariste în precogniţia dinamicii economice

Fazele ciclurilor seculariste:

• Ascendenţă: Aceasta este o perioadă de creştere economică rapidă, caracterizată prin inovaţii tehnologice, creşterea producţiei şi a veniturilor.

• Stagnare: După ascendenţă, economia intră într-o fază de stagnare, unde creşterea încetineşte, iar inovaţiile devin mai puţin frecvente.

• Recesiune: Această fază este marcată de scăderea activităţii economice, creşterea şomajului şi scăderea investiţiilor.

Anticiparea crizelor economice: Ciclurile lungi permit economiştilor şi decidenţilor să anticipeze crizele economice pe baza analizei istorice. De exemplu, recesiunile majore din trecut au fost adesea corelate cu sfârşitul unei faze de ascendenţă a unui ciclu secular. Astfel, cunoaşterea acestor tipare poate ajuta la dezvoltarea unor politici economice proactive.

CONCLUZII GENERALE.

Bazându-ne pe conţinut şi bibliografia disponibilă, facem următoare concluzii:

• Negocierile pentru revenirea la frontiera NATO din 1992 sunt extrem de complexe şi implică interese divergente ale actorilor principali: Rusia, SUA, NATO şi UE. Rusia doreşte să-şi menţină sfera de influenţă în Europa de Est, în timp ce NATO şi UE urmăresc consolidarea securităţii sale prin extindere în regiune. Orice acord ar necesita compromisuri semnificative din partea tuturor părţilor implicate, ceea ce face procesul de negociere dificil şi de durată. Rezultatul acestor negocieri ar putea avea un impact major asupra arhitecturii de securitate europeană şi a relaţiilor internaţionale în general.

• Planul „Anaconda” este o strategie de încercuire şi izolare a Rusiei şi se transformă dinamic în „Cercul de foc 2030”. Este o strategie care ar putea duce la o nouă cursă a înarmărilor după 2030, cu implicaţii semnificative pentru securitatea globală şi echilibrul de putere. Intensificarea competiţiei militare ar putea avea consecinţe economice şi geopolitice pe termen lung pentru toate părţile implicate. Există riscul escaladării tensiunilor şi al unui potenţial conflict direct între Marile Puteri.

• Un „Plan Marshall-2” pentru Europa şi Ucraina după 2030 ar putea fi crucial pentru reconstrucţia şi dezvoltarea economică post-conflict. Acest plan ar necesita o investiţie masivă şi coordonată din partea ţărilor occidentale şi a instituţiilor internaţionale. Succesul unui astfel de plan ar depinde de stabilitatea politică, reformele structurale şi cooperarea internaţională. Implementarea sa ar putea contribui semnificativ la integrarea Ucrainei în structurile europene şi la consolidarea securităţii regionale.

• Recesiunea economică mondială potenţială în 2030 ar avea implicaţii semnificative pentru Uniunea Europeană, România şi Moldova. UE ar trebui să-şi consolideze mecanismele de rezilienţă economică şi să dezvolte strategii comune pentru a face faţă provocărilor economice. România şi Moldova, ca ţări cu economii mai vulnerabile, ar putea fi afectate disproporţionat şi ar necesita sprijin suplimentar. Cooperarea regională şi integrarea economică ar putea juca un rol crucial în atenuarea efectelor recesiunii.

• Viitorul Europei depinde în mare măsură de rezultatul conflictului dintre Rusia şi Ucraina, cu scenarii distincte pentru fiecare posibil rezultat. Victoria Rusiei ar putea duce la o reconfigurare majoră a arhitecturii de securitate europeană şi la o creştere a influenţei ruse în regiune. Victoria Ucrainei ar putea consolida NATO şi UE, accelerând integrarea europeană a Ucrainei şi reducând influenţa Rusiei.

• Un acord de pace ar putea duce la o situaţie de „conflict îngheţat”, cu tensiuni persistente şi o normalizare graduală a relaţiilor. Indiferent de rezultat, Europa şi ONU vor trebui să-şi reevalueze Strategiile de Securitate. Cooperarea şi unitatea europeană vor fi esenţiale pentru a face faţă provocărilor viitoare, indiferent de scenariul care se va materializa.