Nicolae Dima, 6 februarie 2002.

Introducere

La prima vedere conflictul din estul Ucrainei este teritorial. La o analiza mai atenta conflictul antreneaza interesele regionale ale Rusiei si obiectivele globaliste ale Americii. In adancime si in intreaga lui amploare conflictul atrage si China si devine globaal. Asistam la o noua faza a jocului geopolitic mondial. Cine si cum va domina lumea in viitor?

Inclestarea din Ucraina

Ucraina este o natiune tinara careia Moscova i-a blocat timp de sute de ani orice manifestare de nationalism. Acum, dupa ce a gustat timp de aproape o generatie din fructul independentei, Ucraina doreste sa-si dezvolte tot potentialul national. Si tentatiile unui nationalism tinar, neimplinit si neimblanzit, pot lua forme extreme. Rusia la randul ei este o natiune veche, bine structurata si care se manifesteaza calm, dar categoric; ca la jocul de sah. Daca identitatea istorica a celor doua natiuni pare bine conturata, identitatea lor geografica nu e tocmai clara iar delimitarea teritoriala dintre ele este confuza.

Ambele natiuni sunt Slave, apartin in majoritate aceleiasi religii, au multe traditii comune, vorbesc limbi foarte apropiate si au evoluat in mare masura impreuna. In decursul istoriei Moscova a avut insa o atitudine aroganta si abuziva fata de Ucrainieni ceace a dus la nemultumirea acestora si la dorinta de separare.

Pentru Ucraina conflictul actual din regiunea Donbas este teritorial. Pentru Rusia conflictul este geopolitic. Ucraina doreste sa-si controleze tot teritoriul mostenit de la fosta Uniune Sovietica. Rusia vrea sa domine insa intreaga Ucraina si vizeaza si alte teritorii est Europene care i-au apartinul. In acest context, de la un conflict local intre Rusia si Ucraina se ajunge la un conflict international intre Rusia si Occident; intre Moscova si Washington.

Harta actuala a Ucrainei a fost stabilita in mod arbitrar de Moscova in urma instaurarii regimuluji Sovietic in 1918, a pactului Ribbentrop-Molotov din 1940, si a victoriei sovietice in cel de al doilea razboi mondial. Ea a fost definitivata apoi in 1954 cand Hrusciov a decis sa treaca peninsula Crimea sub administratia Kievului.

Ucraina post-belica cuprinde astfel teritorii pe care nu le-a detinut in trecut. Mentionez Bucovina de nord, tinutul Hetza, Bugeacul sau judetele romanesti de la gurile Dunarii, si insula Serpilor. Daca Romania nu a avut puterea si demnitatea sa-si exprime nemultumirea fata de dictatele istoriei, Rusia a recuperat prin forta Crimea in 2014 si a incitat la revolta regiunile Lugansk si Donetsk. Se va opri Rusia la regiunea Dombas?

In conditiile prezente Moscova refuza sa negocieze cu Kievul. Ea se vrea pe picior de egalitate cu America si se adreseaza direct Washingtonului. Ea cere garantii ca occidentul nu va coopta Ucraina in Uniunea Europeana si in special in Alianta Nord Atlantica. Nimeni nu poate oferi insa asemenea garantii si de aici conflictul de obiective dintre Rusia si America. Moscova a inteles jocul geopolitic occidental si a pus piciorul in prag. S-a ajuns astfel la un punct extrem de riscant. Aici a marea miza. Si pentru ca Rusia nu se mai poate opune singura Americii si aliantei NATO ea face mari eforturi sa antreneze de partea ei si alti actori internationali. Cine va domina lumea de maine si cum va guverna?

Modele si Sisteme de Guvernare

A doua parte a secolului 20 a fost dominata de modelul capitalist American si de cel comunist sovietic. America se baza pe proprietate privata, pe posibilitati si sanse economice, pe libertate personala, si pe libertate religioasa si de constiinta. Era cumva un sistem cu frica de Dumnezeu. Sistemul sovietic se baza pe drepturi colective si pe o economie centralizata si dirijata. Communismul era ateu, arbitrar, abuziv si dictatorial. Moscova considera marxismul o forma superioara de guvernare, dar in realitate comunismul a insemnat mizerie pentru toti, inclusiv pentru liderii politici neconformisti. In final, sistemul capitalist a invins, dar victoria a fost pirica si America a intrat in deruta. Drept rezultat, la 30 de ani de la prabusirea Uniunii Sovietice, occidentul isi tot cauta o noua identitate si un nou echilibru. Cu ce sisteme politice si modele de guvernare se confrunta lumea de azi?

America

Vechiul capitalism competitiv American s-a transformat intr-o cursa a marilor corporatiii spre dominare globala. S-a ajuns la un sistem economic si politic in care natiunile isi pierd semnificatia iar guvernele isi pierd importanta. La randul ei, libertatea care caracteriza occidentul in trecut, a capatat forme haotice si a dus la degenerare morala si decandenta sociala. Profitul si banii au ajuns regi iar Mamona a devenit noul dumnezeul noii oranduiri. Occidentul a ajuns el insusi o lume fara Dumnezeu.

Noul sistem internationalist occidental ofera bunuri materiale, dar distruge valorile spirituale si indatoreaza atat tarile nedezvoltate cat si cetatenii de rand ai tarilor avansate. Pentru a achizitiona bunurile dorite, oamenii se imprumuta si devin datori institutiilor financiare. Cu cat oamenii imprumuta mai mult, cu atat mai mult si devin sclavi ai bancilor. Intre timp, cei de la varf devin si mai bogati, clasa miljlocie se subtiaza si omul de rand se inglobeaza in datorii. Este o sclavie moderna, noua si cu lanturi invizibile… cu lanturi la purtator. Winston Churchill afirma candva ca sistemul socio-politic occidental este rau, dar e cel mai bun din tot ce a incercat vreodata omenirea. In general, sistemul inca mai satisface lumea capitalista, dar polarizeaza societatea si risca sa o duca la prabusire. Ce se va intampla in viitor? Exista oare alternative?

Rusia

Sa luam Federatia Rusa de azi ca un alt exemplu. Dupa prabusirea comunismului Rusia s-a intors la vechile ei radacini tariste si ortodoxe. Rusii de rand s-au intors la religie. Fara o economie si tehnologie adecvata, Moscova nu poate oferi insa rusilor decat mandrie nationala si siguranta prin expansiune. Si aici e nodul gordian al conflictului dintre Rusia si Ukraina si dintre Moscova si Washington. Occidentul globalist vrea sa absoarba Ucraina fara sa riste un razboi care le-ar putea zadarnici planurile. Si totusi, globalizarea trebue sa continue pentru ca altfel isi pierde sensul si obiectivul. Cei care au conceput procesul de globalizare au avut in vedere sa atraga si Rusia, dar Rusia e prea mandra sa accepte un rol secundar si nu e deloc sigura ca daca va accepta isi va putea pastra teritoriul. In consecintaa, Moscova trebue sa-si continue expansiunea pentru ca daca se opreste risca sa se intoarca inapoi la principatul Muscovit. Ea intelege totodata ca are nevoie de aliati si in special de China.

China

China este in prezent o putere mondiala si adversarul global al Americii. Dupa ce a traversat un secol de iad si de mizerie, China a ajuns la un grad avansat de dezvoltare economica pe care l-a transformat in model de guvernare si acum il ofera omenirii. Noul model chinezesc este materialist, ateist si totalitar. Modelul ofera oamenilor siguranta sociala si un nivel de trai material acceptabil. Intreaga populatie este supravegheata insa in mod strict si rasplatita pentru purtare buna ori pedepsita pentru abateri si greseli. Oamenii muncitori si intreprinzatori pot aspira sa ajunga milionari si multi dintre ei reusesc. Faradelegile sunt pedepsite totuasi sever si condamnarea la moarte e comuna. E lezne de inteles ca libertatea individuala este ingradita, iar democratia, daca se poate vorbi de asa ceva, se rezuma la egalitate intre lideri politici si intre plebei.

Exista oare si alte modele de guvernare? Exista, dar in general sunt sub-sisteme locale. De exemplu, Europa occidentala incearca sa combine eficacitatea capitalista cu o ordine sociala socialista. Rezultatul e ca se apropie de haos. Arabii musulmani incearca sa se intoarca la legile Sharia. India continua sa traiasca la umbra vechilor caste sociale. Noi romanii am avut pe timpuri legea omeniei, dar omenia a fost data uitarii. Fiecare natiune isi are traditiile ei, dar la baza lumii de azi raman cele trei modele descrise mai sus. In timp ce modelul American si cel Chinezesc sunt in plina ascensiune, modelul Rusesc se zbate intre un trecut pierdut si un viitor incert. Nimeni nu stie ce ne rezerva viitorul, dar un lucru pare sigur. Conflictul dintre Rusia si Ucraina implica mari riscuri globale.