Asociaţia de Geopolitică „Ion Conea”, împreună cu OMNIENT şi Intelligence4all au organizat, în data de 18 noiembrie 2021, webinarul „Inteligenţa artificială – a cincea dimensiune geopolitică”, la care distinşi lectori au fost: dr. Bianca Laura Stan, Dan Broască, OMNIENT, prof. univ. dr. gl. (r) Adriean Pârlog, conf. univ. dr. Eduard Cristian Popovici, Universitatea Politehnica din Bucureşti, ing. Remus Albu, prof. univ. dr. Cristian Barna, Universitatea din Bucureşti, Intelligence4all, dr. Vasile Simileanu, Asociaţia de Geopolitică „Ion Conea”, AOŞR, UZPR. În continuare voi trece în revistă ceea ce s-a discutat.

 În evoluţia geopoliticii, în prezent s-a ajuns la dimensiunea a cincea, a inteligenţei artificiale, care se exprimă în spaţiul global, cu implicaţii deosebite în toate domeniile vieţii: PC, Microsoft, cloud, internet, reţele sociale, realitate augmentată, omnivers

versus metavers, reţele neuronale şamd, şi la a şasea dimensiune: sfera Dyson, scala Kardashev, exopolitica. Există provocări mari pentru instituţiile militare, serviciile de Intelligence, instituţiile de cercetare. Lumea este mult mai complexă, iar IA şi beneficiile ei sunt foarte puţin cunoscute. Cineva va deţine controlul ceasului com-puterului va deţine supremaţia.

Pe scurt, au fost prezentate eforturile de frunte ale câtorva ţări privitoare la IA, esenţială pentru viitor: China, SUA, supercomputing, cu preocupare şi pentru principii etice, UK: program de cercetare privitor la roboţii ucigaşi, Rusia: surprinde, căci se simte că are realizări concrete, dar pe care le împărtăşeşte puţin, reţeaua Neuronet. În lista premianţilor se află şi Coreea de Sud, Japonia, Germania. În ceea ce priveşte numărul de supercalculatoare operaţionalizate, centre de cercetare academică, China are un pic mai multe decât SUA, UK, Japonia, Franţa, Germania. SUA are un uşor avantaj în dimensiunea calitativă a prelucrării informaţiilor. Public, Federaţia Rusă nu acceptă că dispune de supercomputing. UE face eforturi pentru a fi competitivă, pentru adaptarea întreprinderilor mici şi mijlocii; a început prin reglementarea domeniului, în care cele mai importante noduri nu sunt pe teritoriu.

IA este importantă pentru servicii de Intelligence şi armată. Sfera IA şi sfera informaţiilor din domeniul securităţii au evoluţii greu de imaginat cu mult timp în urmă. Intelligence-ul clasic în momentul de faţă este sub o mare presiune. IA transformă sarcini greu de evaluat sau când se manifestă reticenţă în abordarea acestora. Trebuie regândită capacitatea de a accepta riscuri în lumea comunităţii de informaţii. „Smart city” probabil a pornit pe logică de dezvoltare insulară sau telefonie celulară – sisteme de radare, infrared, GPS. Sistemele IA ajung să stocheze cantităţi mari de informaţii de la senzori, într-o lume de tip big data. Ofiţerul de informaţii al viitorului va fi o persoană ce operează într-o logică sistemică. Geopolitica fiind ştiinţa conexiunilor generate oamenilor de stat pentru a-i învăţa să gestioneze stările de teamă.

Inteligenţa artificială este una din numeroasele tehnologii ce permit schimbarea feţei războiului. Problemele generate de introducerea IA în armata naţională sunt de natură securitară, juridice, filosofice, etice ş.a.. IA permite construirea de sisteme complexe, care pot fi dificil de înţeles, prin probleme de transparenţă, putând apărea erori. Integrarea mai multor sisteme IA ar putea îngreuna identificarea disfuncţiilor sistemelor de comandă şi control. Factorii de decizie au prejudecăţi legate de IA. Viteza generează presiuni contra precauţiei şi deliberării, iar în luptă creşterea ritmului poate depăşi capacitatea umană de a înţelege. Stabilirea responsabilităţii pentru sistemele autonome necesită o legislaţie clară. Se poate ajunge la cyber-soldaţi şi „război al stelelor” între roboţi. Zeci de oameni de ştiinţă şi producători de IA au înaintat o scrisoare deschisă către ONU pentru stoparea IA în armele letale.

IA este un servitor bun, dar un stăpân nepriceput, vulnerabil. Poate exista o incapacitate de protejare a datelor personale, probleme legate de mişcarea datelor dintr-o parte în alta. Telefonul mobil colectează informaţii şi le dă către alţii. IA ne intuieşte comportamentul. Domeniul IA este un bun câştigat, prin proces ireversibil. Toate atuurile se pot transforma în vulnerabilităţi. Trebuie generată cunoaştere pentru ca oamenii să fie conştienţi de vulnerabilităţi. Educaţia este cea din şcoală, cu un curriculum din anii 1970-1980, dificil de însuşit, sau de pe reţelele sociale.

IT este astăzi de mare viteză şi complexitate. IA: pornind de la definiţia inteli-genţei umane se realizează simulări cât mai profunde. Sunt utilizate reţele neuronale artificiale în rezolvarea problemelor foarte complexe, în modele de detecţie ale viitorului.

Calculul neuromorfic nu este o maşină normală. Calculul cognitiv este o mare promisiune în obţinerea cunoştinţelor din volume uriaşe de date. În computerele cognitive eficiente, cu arhitecturi non-von-Neumann, memoria şi procesarea coexistă. Principiul de evaluare / calcul: impulsurile ponderate la intrare sunt „acumulate” pe un condensator. Neuronul – cam 100 de tranzistoare fac un neuron – este implementat ca un „detector de prag”. Există între 1.000-10.000 de sinapse pe neuron. Impulsul de ieşire: starea neuronului este resetată, cu perioadă refractară. Există deja mai multe astfel de sisteme, dar trebuie rezolvată eficienţa energetică.

La începutul lunii noiembrie, a fost lansat metaversul. Omniversul este infra-structura, iar peste omnivers, una din variantele care se poate dezvolta este metaversul. Contează unde sunt resursele, cum se transmit ele. Copiii pot fi „optimizaţi” prin jocuri. Tot ce am văzut până acum sunt etape premergătoare, dar va fi altfel când platformele vor fi globale.

Google este preocupat să strângă cât mai multe date. În acest scop a fost inventat un robot care să colecteze date, de ex. la telefon, dezvoltându-se mult partea de voce şi video. S-a discutat despre process automation: sarcini automate, prezicere de trafic, automatizare, învăţare automată a reţelelor sociale; cognitive insight – folosirea mai avansată a IA în securitate, machine learning; angajare cognitivă: sisteme concepute pentru interacţiunea cu publicul, tendinţa în limbajele de programare fiind de evoluţie rapidă, spre folosirea limbajului natural, cu intenţia de a elimin programatorii. Nu este uşor de făcut un sistem IA care să se îmbunătăţească singur, să se apere de atacuri. Iar sistemele IA / machine learning sunt folosite şi de partea atacatorului.

A apărut şi prima victimă a unui atac cibernetic, o persoană mutată dintr-un spital atacat cibernetic, căreia nu i s-au putut face actele.

Monica TODORAN