Octavian SERGENTU^

Motto: Omul care părea deştept şi raţional, s-a dovedit extrem de idiot. Naivii apar mereu în locuri surpriză şi adeseori în cele mai sensibile momente distrug planificările noastre.

Rezumat: În studiul de faţă ne-am focalizat pe politicile Federaţiei Ruse în sfera inteligenţei artificiale. Am evaluat itinerariul dezvoltării intelectului artificial şi cum interesele statelor nu coincid atunci când îşi stabilesc principiile de cooperare şi adeseori intră într-o vădită contradicţie. Analiza şi-a propus să decodifice starea în care se află inteligenţa artificială rusă în actualitate.

Cuvinte cheie: inteligenţă artificială, Rusia, strategie, programe, geopolitică

INTRODUCERE

La 10 octombrie 2019 Federaţia Rusă şi-a formulat strategia de dezvoltare a Inteligenţei Artificiale (IA)¹. Circa douăzeci de state au adoptat strategii naţionale în sfera Inteligenţei Artificiale, care, în mare parte, se aseamănă, doar că interesele statelor nu coincid, ci, adeseori, sunt în contradicţie unele cu altele.

Nivelul dezvoltării tehnologiilor Inteligenţei Artificiale duce la o divizare a lumii potrivit principiului „haves and have nots” asupra ţărilor şi grupurilor sociale, care dispun de tehnologii.

Există un consens care reclamă că Inteligenţa Artificială trebuie să servească în beneficiul omenirii, doar că Uniunea Europeană se ghidează pe o etică în această problemă, pe când SUA, China şi Rusia consideră că o reglementare excesivă poate produce un decalaj.

Fiecare ţară îşi propune să instituie un control asupra propriilor date, un aspect extrem de important pentru a dispune de o autonomie tehnologică. Pe de altă parte, un masiv de date reprezintă o resursă cheie atunci când acestea îşi propun să edifice sisteme eficiente ale Inteligenţei Artificiale.

În lume există două tendinţe polare cu privire la transparentizarea datelor: o abordare americană, subscrisă la poziţia OECD, orientată pe un „acces la date fără frontiere” şi o abordare chineză, care într-un mod feroce limitează fluxul informaţional în frontierele naţionale.

Actualmente companiile ruse ocupă un loc modest pe piaţa mondială a produ-selor cu inteligenţă avansată. Analiştii ruşi consideră că o atare stare nu corespunde potenţialului statului lor, care este puternic în resurse umane performante, prin educaţia de profil şi o şcoală de ingineri buni. Importanţa şi complexitatea acestei misiuni sporeşte ca urmare a faptului că în condiţiile actuale statul rus nu este în stare să fie competitiv alături de jucătorii globali, în special sub aspectul financiar din sfera inteligenţei artificiale.

Estimativ 90% din piaţa capitalizată aparţine celor 70 de platforme digitale din lume, care sunt ale SUA şi Chinei. Cota Uniunii Europene este de 4%, pe când Africa şi America Latină deţin împreună doar 1%².

Dezvoltarea avansată a tehnologiilor inteligenţei artificiale creează tensiune în comunitatea internaţională. Aceasta se relevă în cursa globală pentru poziţia de lider în sfera Inteligenţei Artificiale, în dezbaterile legate de problemele cheie cu privire la reglementarea tehnologiilor IA. Specialiştii consideră că Rusiei i se cere urgent să însuşească tehnologiile digitale, economia digitală şi sistemul financiar digital, sfere care astăzi sunt verificate ca o coerenţă a suveranităţii ruse. Aceste cunoştinţe Rusia va trebui să le obţină rapid şi într-un mod autodidact. Pentru că, spun experţii, Rusia va deveni un consumator de produse străine, sfera sa financiară se va „transfera în reţea”, va ieşi de sub controlul statului, cele mai importante decizii economice vor fi luate fără a fi luate în calcul interesele ruseşti.

Rusia interacţionează cu un număr mare de platforme internaţionale, care formează regulile reglementării IA, ce determină normele etice, rezolvă problemele legate de standardele IA şi evaluarea calităţii produselor IA, schimbul de tehnologii IA şi al informaţiilor de protecţie a datelor, se formează o bază normativă legată de ştiinţă şi educaţie, sunt formate noi relaţii de muncă, este dezbătută problema „inegalităţii digitale”.

ACTE STRATEGICE

În anul 2030 Rusia planifică să intre în clubul liderilor mondiali din sfera folosirii inteligenţei artificiale. Moscova şi-a propus să intre în cursa pentru leadership în sfera inteligenţei artificiale. Preşedintele Federaţiei Ruse Vladimir Putin a emis decretul „Despre dezvoltarea inteligenţei artificiale în Federaţia Rusă”³, iar acest decret stabi-leşte Strategia naţională de dezvoltare a IA până în anul 2030 şi garantează alocarea de resurse financiare inclusiv pentru:

• cercetare ştiinţifică fundamentală şi aplicată;

• dezvoltarea de software open source;

• dezvoltarea procesoarelor.

Cercetătorii afirmă că vor fi alocate resurse imense pentru dezvoltare, doar că este neclar cine va avea acces la acestea^4,5,6.

Rusia intră în cele zece state lideri, potrivit publicaţiilor, din domeniul fizică, matematică, chimie. Totodată, în Federaţia Rusă s-a format o comunitate activă de specialişti, în continuă ascensiune, de prelucrare a datelor prin utilizarea IA.

Relevant ni se arată documentul constituit din 25 de pagini al Strategiei naţionale ruse, care începe cu o listă conceptuală: ce este inteligenţa artificială, asigurarea aparatului critic, marcarea datelor etc. Mai apoi autorii Strategiei naţionale ruse, pe care au elaborat-o în cadrul băncii „Sberbank”⁷, prezintă un atestat istoric scurt despre dezvoltarea inteligenţei artificiale în Rusia şi în lume, începând cu apariţia în anii 1950 a sistemelor de expertiză, care descriu algoritmii de alegere a deciziei în funcţie de anumite condiţii concrete. Apoi, în locul sistemelor de expertiză a apărut învăţarea automată, ceea ce a „permis apariţia inteligenţei artificiale”⁸. Ulterior sunt descrişi factorii favorabili de dezvoltare a tehnologiilor inteligenţei artificiale în Rusia şi baza tehnologică avansată a ţării. Motivaţia de edificare a Strategiei ca o necesitate obiectivă ţine de „condiţiile de aderare a Federaţiei Ruse la grupul liderilor mondiali în sfera dezvoltării şi implementării tehnologiilor inteligenţei artificiale şi, în consecinţă, a independenţei tehnologice şi a unei ţări cu o capabilitate competiţională”⁹.

Strategia rusă de dezvoltare a inteligenţei artificiale ia în calcul faptul că, în ultimii 5 ani, experţii adeseori vorbesc despre o nouă platformă, unde se poartă o bătă-lie acută pentru leadership în lume. Aceasta nu este despre înarmarea cu rachete nucleare sau de explorare a cosmosului. Este vorba despre una dintre cele mai importante „arme” ale secolului al XXI-lea. Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, a subliniat că liderul din sfera Inteligenţei Artificiale va deveni „stăpânul lumii”. Mai mulţi actori de pe mapamond şi-au proiectat ambiţiile în această sferă. În strate-giile naţionale de dezvoltare a IA China (adoptată în anul 2017), Uniunea Europeană (în anul 2018) şi SUA (februarie 2019) au afirmat că aspiră la un rol important în această sferă.

LOCUL ŞI ROLUL RUSIEI ÎN LUME

Cele mai mari companii ruse s-au asociat cu statul şi au creat Organizaţia Autonomă Non-comercială „Economia digitală”¹⁰. Acesta este un fel de cluster care permite o comunicare între stat, mediul de afaceri şi cercetători – trei actori principali ai sferei inteligenţei artificiale.

În componenţa companiilor interesate pentru o dezvoltare a IA se află: opera-torii de telefonie mobilă: „Bilain”, MTC şi „Megafon”, marile companii tehnologice „Yandex”, Mail.ru şi Rambler Group, băncile ВТБ şi „Sber”.

Trebuie să precizăm că Guvernul rus a elaborat „Carta verde” a dezvoltării inteligenţei artificiale şi este interesantă din perspectiva pieţei¹¹. În anul 2018, când a fost elaborată, piaţa mondială era evaluată la 12,5 mld. de dolari; 43 mil. de dolari sau 0,2% din total reprezenta contribuţia rusă.

Cifrele marcate de restul lumii sunt foarte mici. Industria se dezvoltă. În anul 2020 piaţa rusă a crescut de cel puţin 2 ori¹² în comparaţie cu anul 2019 şi a ajuns la 291 mil. de dolari SUA. Aceasta reprezintă 0,5% din piaţa mondială şi volumul său este estimat la 58,3 mld. de dolari. Aceste date sunt prezentate de cercetarea MarketsandMarkets¹³.

Alianţa în sfera inteligenţei artificiale¹⁴ se ocupă de faptul ca proiectele ambiţioase să fie dezvoltate şi a fost chemată să devină un centru al dezvoltării IA în Rusia. În componenţa sa intră „Gazprom nefti”, „Yandex”, MTC, „Sber”, Mail.ru şi Fondul rus pentru investiţii directe. În cadrul Alianţei a fost lansat un premiu anual AI Russia Awards¹⁵. Scopul premiului constă în identificarea şi evidenţierea proiectelor IA funcţionale, care aduc beneficii mediului de afaceri¹⁶.

ANALIZA SWOT CU PRIVIRE LA INTELIGENŢA ARTIFICIALĂ RUSĂ

Ne-am aplecat asupra evaluării părţilor puternice şi vulnerabile din sfera inteli-genţei artificiale a Rusiei. În consecinţă, prezentăm care sunt problemele şi avantajele Rusiei în sfera IA astăzi:

Plusuri:

• în Rusia există laboratoare IA bune. Unele sunt inaugurate în universităţile de stat. Unul din ele este laboratorul de sisteme neuronale şi MIPT. Pe baza lui a fost creat proiectul iPavlov¹⁷. El dezvoltă roboţi de consultanţă pentru maga-zine online, servicii de căutare rapidă a documentaţiei şi instrumente de analiză a informaţiilor clienţilor. În echipă sunt absolvenţi sau colaboratori ai instituţiei superioare de învăţământ.

• „Sber” a inaugurat institutul de inteligenţă artificială unde se desfăşoară cercetări pentru produse noi. Institutul a fost deschis în anul 2021¹⁸.

• Cursuri de iniţiere în domeniul IA. Universitatea de stat de la Moscova şi Skillbox au iniţiat o primă colaborare între o instituţie superioară de învăţământ şi o uni-versitate online în Rusia. A fost lansat cursul „Filosofia inteligenţei artificiale”¹⁹, care va fi o bază bună pentru cei care vor să afle despre Inteligenţa Artificială.

• Agenţia inteligenţei artificiale²⁰ se ocupă de instruirea corporativă: explică cum deciziile IA pot fi bune pentru vânzări şi pentru procesele interne ale companiei. Proiectul îşi asumă un rol important: businessul obţine informaţii despre IA şi conştientizează că necesar este ca aceasta să fie implementată, ca o condiţie pentru dezvoltarea pieţei.

• Depune eforturi „Sber”, pentru că banca a lansat o Academie a inteligenţei artificiale pentru elevi²¹. Este accesibil cursul pentru învăţarea automată, pe care îl poate parcurge orice doritor. Banca a creat materiale care pot fi folosite în cadrul unor lecţii şcolare obişnuite şi în clasele extra-şcolare. Are loc o olimpiadă dedicată Inteligenţei Artificiale, iar învingătorii şi laureaţii obţin o bonificaţie pentru accederea în universităţile de stat. Instruirea au parcurs-o circa 3,7 milioane de adolescenţi din întreaga Federaţie Rusă.

Minusuri:

• Principalul minus constă în lipsa unei reglementări legislative. Din această cauză nu au fost lansate automobilele fără pilot în Rusia, cu toate că „Yandex” de mult timp se ocupă de elaborarea şi producţia acestora. Problema constă în faptul că legea nu permite testarea completă a automobilului şi aceasta se realizează exclusiv cu un şofer, care conduce. Din această cauză este extinsă darea în exploatare, care, potrivit Ministerului transporturilor²², se poate produce după anul 2024.

În cele din urmă, este prematur să vorbim de aplicarea IA în sectorul statal şi social. Nu există o bază legislativă, anumite prevederi legale ce ţin de protecţia datelor sunt incompatibile cu inserţia IA şi acest fapt este descris în „cartea verde”²³ dedicată dezvoltării acestei sfere.

SCENARII IPOTETICE TEHNO-GEOPOLITICE

În studiul analitic al Consiliului rus pentru afaceri internaţionale „Consecinţe inter–naţionale şi sociale în utilizarea inteligenţei artificiale” se afirmă ca predicţii geopolitice:

„În primul rând, se vor modifica doctrinele militare şi geopolitice în majoritatea statelor dezvoltate. Va avea loc o transformare cardinală a multor procese economice şi politice, unificate conceptual prin globalizare. Nu este exclus că globalizarea care s-a accelerat rapid după dinamica explozivă a tehnologiilor după cel de-al Doilea Război Mondial, prin Inteligenţa Artificială va fi stopată. Şi atunci în locul globalizării va veni balcanizarea globală²⁴.”

În al doilea rând, nu atât de puternic se va modifica modelul coexistenţei statului cu mediul de afaceri. Integrarea obiectivelor şi resurselor statului şi businessu-lui privat care va avea ca scop dominarea militară, probabil, va duce la celebrarea mondială a modelului autoritar-democratic de integrare a intereselor businessului privat şi a statului, care a fost luat în arsenalul militar (în sens direct şi indirect) de către China. Ca rezultat, factorii principali în relaţiile internaţionale vor fi:

• Neocolonismul Inteligenţei Artificiale (IA) în relaţiile statelor lider şi statelor outsider în tehnologiile IA;

• Cursa înarmării în IA între statele lider, care determină orientarea cu privire la dezvoltarea tehnologiilor IA. În cazul acestei curse există 2 variante pentru un final:

А. Varianta unui „Mare război”, care poate avea un rezultat ca în viitor următorul război să fie purtat cu pietre şi beţe.

B. „Singularitatea IA” (sosirea pădurarului), prin care cursa înarmării în cadrul dezvoltării tehnologiilor IA va naşte o Inteligenţă Artificială „puternică”, iar aceasta se va manifesta precum un pădurar dintr-o anecdotă – când va elimina ambele părţi din competiţie, pentru că au ajuns a fi inutile.

Prima variantă pare mult mai probabilă, iar cea de-a doua nu poate fi exclusă²⁵.

Transformarea IA într-un factor de obţinere a dominaţiei ipotetice pe arena internaţională reprezintă o aşteptare pentru militari şi politicieni. Doar că aceasta nu împiedică faptul ca aceştia să afirme că lumea se află la răspântia unei noi singu-larităţi – militare. Cât de serios se raportează liderii cursei din sfera IA – China şi SUA – ni se relevă în raportul CNAS «Battlefield Singularity»²⁶. Mai ales că raţionamentul analitic este avizat de un corpus academic gigantic format din 334 de surse americane şi chineze, la care face referinţă studiul analitic.

Este important de reţinut faptul că, la un moment dat, tendinţele naţionalis-mului IA şi ale naţionalizării IA se vor auto-promova. Cu alte cuvinte, menţinerea şi întărirea lor, ca în orice cursă de înarmare, nu vor mai depinde de gradul de progres al IA.

INTELIGENŢA ARTIFICIALĂ MILITARĂ ÎN FEDERAŢIA RUSĂ

În raportul CNA dedicat inteligenţei artificiale din Rusia se spune:

„Judecând din declaraţiile politice şi militare de rang înalt şi din scrierile militare profesionale, consensul experţilor şi factorilor de decizie politici ruşi este că dezvoltarea şi utilizarea IA sunt esenţiale pentru viitorul succes al forţelor armate ruseşti şi cheia puterii sale militare. În timp ce IA militară a urmat multe dintre aceleaşi tendinţe în Rusia, le-a dezvoltat în sfera militară şi în alte ţări. Instituţia militară rusă subliniază în mod specific domeniile pe care se concentrează deja, cum ar fi gestionarea informaţiilor pentru luarea deciziilor şi autonomie. Strategii militari ruşi au acordat o primă importanţă stabilirii în ceea ce ei numesc „dominaţia informaţiilor pe câmpul de luptă”, iar tehnologiile îmbunătăţite IA promit să profite de datele disponibile pe câmpul de luptă modern pentru a proteja propriile forţe ale Rusiei şi a-l lipsi de un astfel de avantaj pe adversarul său. Acestea fiind spuse, există, de asemenea, o discuţie în curs de desfăşurare în armata rusă cu privire la scopul final al IA militare. Există o opinie predominantă că un operator trebuie să rămână în ciclul de decizie pentru a se evita consecinţele neintenţionate, atât din punct de vedere militar, cât şi din punct de vedere etic, dar şi discuţii care prezic autonomia totală ca o caracteristică inevitabilă a viitorului conflict, alimentat parţial de interpretările cu privire la intenţiile Inteligenţei Artificiale din SUA”²⁷.

CONCLUZII

Tendinţa mondială în IA astăzi ţine de monopolul marilor companii. Mediul de afaceri mic şi mijlociu este incapabil să se prezinte pe piaţă, este imposibilă o competiţie.

În prezent piaţa mondială este una oligopolistă: există Facebook, Google şi Amazon. În Federaţia Rusă domină „Yandex”, Mail.ru şi „Sberbank”. Aceste companii extrag resurse de peste tot şi elimină de pe piaţă alte companii pentru că dispun de bugete aferente. Statul rus este chemat să elaboreze o politică anti-monopol, care să permită mediului de afaceri mic şi mijlociu să se exprime în sfera IA.

Pe de altă parte, corporaţiile alocă sume importante de bani pentru research development, pe cât mediul de afaceri mic şi mijlociu nu îşi poate permite un aseme-nea lux. Numai că businessul mic şi mijlociu este mai mobil şi liber faţă de birocraţie.

Dacă Rusia va tinde să experimenteze spionajul şi abordările obscure geo-politice în sfera inteligenţei artificiale şi să descurajeze vectorii IA ai SUA pentru leadership, atunci experţii consideră că metodele extraeconomice se pot repeta ca în cazul „Laboratorului Kaspersky” sau al aplicaţiei ruse FaceApp.

Actualmente companiile ruse ocupă un loc modest în sfera IA. În lista celor două mii de companii mondiale de referinţă – Forbes Global 2000 – putem identifica 23 de întreprinderi ruse, majoritatea fiind din sectorul economic²⁸.

Referinţe bibliografice (suplimentare)

1. А.В. Коротаев, С.Ю. Милков, и Л.Е. Гринина. Анализ и моделирование глобальной динамики. Ленанд, 2018.

2. Д.А. Ковалевич и П.Г. Щедровицкий. Конвейер инноваций, https://asi.ru/conveyor-of-innovations/, 2015.

3. В. Завидовская и К. Карпов. Рейтинг компаний по производительности, труда сотрудников. https://bcs-express.ru/novosti-i-analitika/reiting-kompanii-po-proizvoditel-nosti-truda-sotrudnikov, 2017.

4. И.Р. Агамирзян. Технологическое лидерство: воспользоваться шансом. Вызов 2035, стр. 8-15. Олимп-Бизнес, 2016.

5. С.П. Капица. Общая теория роста человечества: сколько людей жило, живет и будет жить на Земле. М.: Наука, 1999.

6. Карлота Перес. Технологические революции и финансовый капитал. Дело, 2011.

7. Крис Андерсон. Длинный хвост. Эффективная модель бизнеса в Интернете. МИФ, 2012.

8. П.Г. Щедровицкий. История промышленных революций и вызовы III промышленной революции. https://voutu.be/_cpWkGwZMSI, 2016.

9. С.В. Карелов. Впереди, ИИ-национализм и ИИ-национализация. http://russiancouncil.ru/activity/ digest/longreads/vperedi-ii-natsionalizm-i-ii-natsionalizatsiva/, 2018.

10. Eric D Beinhoeker, The origin of wealth: Evolution, complexity, and the radical remaking of economics. Harvard Business Press, 2006.

11. Jacques Bughin, E. Hazan, S. Ramaswamy, M. Chui, T. Allas, P. Dahlstrom, N. Henke, and M. Trench. Artificial intelligence – the next digital frontier. McKinsey Glob Institute URL https://www.mckinsey.de/ files/170620_studie_ai.pdf, 2017.

12. M. Hilbert and P. Lopez. The world’s technological capacity to store, communicate, and compute information. Science (New York, NY), 332(6025):60-65, 2011.

13. Yann LeCun, Yoshua Bengio, and Geoffrey Hinton. Deep learning. Nature, 521 (7553):436-444, 2015.

14. Kai-Fu Lee. AI Superpowers: China, Silicon Valley, and the New World Order. Houghton Mifflin, 2018.

15. James Manyika, Jaana Remes, Jan Mischke, and Mekala Krishnan. The productivity puzzle: a closer look at the United States. McKinsev Global Institute, 2017.

16. К. Panetta. 5 Trends Emerge in the Gartner Hype Cycle for Emerging Technologies, 2018. https://www. gartner.com/smarterwithgartner/5-trends-emerge-in-gartner-hype-eyele-for-emerging-teehnologies-2018/, 2018.

17. Heinz Von Foerster, Patricia M. Mora, and Lawrence W. Amiot. Doomsday: Friday, 13 november, ad 2026. Science, 132(3436):1291-1295, 1960.

Anexe

  Fig. 1: Marile companii mondiale care devin liderii noii ere digitale

  Fig. 2: Reţeaua profundă neuronală, „platforma de lucru” a IA contemporane