• HOME
  • ABOUT US
  • CURRENT
  • COMMITTEES
    • NATIONAL BOARD
    • SCIENTIFIC BOARD – INTERNATIONAL
  • ARCHIVE GEOPOLITICA
    • 2026
      • Nr. 1 (110)/2026: ARHITECTURA GEOSTRATEGICĂ – tendințe globale (II)
    • 2025
      • nr.109 (4/2026): ARHITECTURA GEOSTRATEGICĂ – tendințe regionale (I)
      • nr.108 (3/2025): GEOPOLITICĂ ŞI RESURSE
      • Nr. 107 (2/2025): GEOSTRATEGIE ŞI INFRASTRUCTURI CRITICE
      • Nr. 1(106/2025): PRINCIPIUL DOMINOULUI – II –
    • 2024
      • Nr. 4 (105/2024): PRINCIPIUL DOMINOULUI – I –
      • Nr. 3 (104)/2024 Tectonica geopolitică a Mării Negre
      • Nr. 2 (103/2024) Marea Neagră – geopolitică și strategie
      • Nr. 1 (102)/2024 Translații geopolitice (II)
    • 2023
      • nr. 4 (101) Translatii geopolitice (I)
      • NR. 3 (100)/2023 20 DE ANI DE GEOPOLITICĂ ROMÂNEASCĂ
      • NR. 2 (99)/2023 PRESIUNI GEOPOLITICE (II)
      • NR. 1 (98)/2023 PRESIUNI GEOPOLITICE (I)
    • 2022
      • nr. 4 (96-97/2022): Centre de putere. Axe şi falii geopolitice
      • MAREA NEAGRĂ ÎN VORTEXUL GEOPOLITIC (II)
      • MAREA NEAGRĂ ÎN VORTEXUL GEOPOLITIC (I)
      • nr. 1 (92-93/202: Infrastructuri critice emergente II. – Riscuri geopolitice
    • 2021
      • nr. 4 (91/2021): Infrastructuri critice emergente I. – Geopolitică şi rezilienţă
      • nr. 3 (89-90/2021): Inteligenţa Artificială: a cincea dimensiune a geopoliticii
      • nr. 87-88/2021
      • nr. 1 (86/2021): Geopolitică şi (in)securitate (I) – Pandemie şi securitate
    • 2020
      • nr. 4 (85/2020): Amurgul democraţiei? Punct …şi de la capăt (II)
      • nr. 3 (84/2020): 2020: Lumea în schimbare. Punct …şi de la capăt (I)
      • nr. 2 (83/2020): Orientul Mijlociu Extins – între revoltă şi haos constructiv (II)
      • nr. 1 (82/2020): Orientul Mijlociu Extins – între revoltă şi haos constructiv (I)
    • 2019
      • nr. 4 (81/2019): Trianon: 1920-2020
      • nr. 3 (80/2019): Pakistan: a Rising Global Player
      • nr. 2 (78-79/2019): Marea Neagră – Strategii 2020
      • nr. 1 (77/2019): România2019.eu
    • 2018
      • nr. 4 (76/2018): România 1918-2018
      • nr. 3 (75/2018): Orientul Îndepărtat …de la Doctrina Monroe la America First
      • nr. 2 (74/2018): De la Conflictele îngheţate… la Războiul hibrid (II)
      • nr. 1 (73/2018): De la Conflictele îngheţate… la Războiul hibrid (I)
    • 2017
      • nr. 4 (72/2017): Africa „fluidă”
      • nr. 3 (71/2017): Orientul Mijlociu – diplomaţie, geopolitică, securitate
      • nr. 1 (70/2017): Proiecţii geopolitice pe Falia Eurasiatică
      • nr. 1 (68-69/2017): Caucaz – reconciliere şi reconstrucţie
    • 2016
      • nr. 4 (67/2016): Muntenegru – geopolitică şi securitate
      • nr. 3 (66/2016): Resetarea Uniunii Europene
      • nr. 2 (64-65/2016): Provocări geostrategice în estul Europei
      • nr. 1 (63/2016): MENA – între terorism şi securitate
    • 2015
      • nr. 4 (62/2015): Target: Europe!
      • nr. 3 (61/2015): Securitatea cibernetică: geopolitică, riscuri, strategii
      • nr. 2 (60/2015): Faţetele Democraţiei
      • nr. 1 (59/2015 EN): The rise of Saudi Arabia – from regional to international
      • nr. 1 (59/2015 RO): Ascensiunea Arabiei Saudite – de la regional la internaţional
    • 2014
      • nr. 4 (58/2014): GeoIntelligence: geopolitica informaţiilor
      • nr. 3 (57/2014): Gambitul Reginei: geopolitică la Marea Neagră
      • nr. 2 (56/2014: Noul Drum al Mătăsii – provocări şi certitudini
      • nr. 1 (54-55/2014): Lumea în mişcare (Redesenând harta lumii…?!)
    • 2013
      • nr. 4 (53/2013): Cyber Security – Informaţia este o armă!
      • nr. 3 (52/2013): Washington – Beijing – Moscova: Triunghiul geopolitic al viitorului
      • nr. 2 (51/2013): Strategii nucleare şi de securitate
      • nr. 4 (48/2012): Turcia – Diplomaţie şi putere
      • nr. 1 (49-50/2013): Europa la răscruce. De la Statul Naţional la federalizare
    • 2012
      • nr. 3 (47/2012): Irak – strategii energetice şi de securitate
      • nr. 2 (46/2012): Regiunea Golfului – o perspectivă geopolitică
      • nr. 1 (44-45/2012): Noua (dez)ordine mondială
    • 2011
      • nr. 4 (43/2011): Criza unui sistem? – de la „Primăvara Arabă” la „Occupy Wall Street”
      • nr. 3 (41-42/2011): Axa Ponto-Baltică
      • NR. 2 (40/2011): Azerbaidjan – actor geopolitic regional
      • nr. 1 (39/2011): Axa ponto-danubiană – axă strategică
    • 2010
      • nr. 4 (38/2010): Ucraina, între Est şi Vest
      • nr. 3 (36-37/2010): Geopolitica SUA
      • nr. 2 (35/2010): Africa necunoscuta
      • nr. 1 (33-34/2010): Orientul Mijlociu Extins
    • 2009
      • nr. 4 (32/2009): Axa Ponto-Caspică
      • nr. 3 (31/2009): România între Imperii
      • nr. 2 (30/2009): Marea Mediterană
      • nr. 1(29/2009): Criza mondială
    • 2008
      • nr. 4 (28/2008): Conflicte îngheţate în spaţiul Euro-Asiatic
      • nr. 3 (27/2008): Infrastructuri critice – Strategii Euro-Atlantice
      • nr. 2 (26/2008): Globalizarea relaţiilor intercivilizaţionale
      • nr. 1 (25/2008): Turcia: punte eurasiatică
    • 2007
      • nr. 4 (24/2007): Noua geopolitică a Rusiei
      • nr. 3 (23/2007): Asimetria resurselor energetice
      • nr. 2 (22/2007): The Iran Geopolitical Perspectives
      • nr. 1 (21/2007): Provocarea dragonilor – miracolul chinez
    • 2006
      • nr. 4 (20/2006): Regiuni de cooperare transfrontalieră – surse de conflict sau de stabilitate?
      • nr. 3 (19/2006): Falii şi axe geopolitice
      • nr. 2 (18/2006): România – Terra Daciae
      • nr. 1 (16-17/2006): Spaţiul ex-sovietic – provocări şi incertitudini
    • 2005
      • nr. 4 (14-15/2005): Marea Neagră – confluenţe geopolitice
      • nr. 3 (13/2005): Uniunea Europeană…, încotro?
      • nr. 2 (12/2005): Terorism şi mass-media
      • nr. 1 (11/2005): Tensiuni geopolitice induse de ţinuturile istorice
    • 2004
      • nr. 4 (9-10/2004: Incursiune în Islam
      • nr. 3 (7-8/2004): Geopolitica conflictelor sfârşitului de mileniu
      • nr. 2 (6/2004): Geopolitica spaţiului ponto-danubian
      • nr. 1 (04-05/2004): Geopolitica minorităţilor
    • 2003
      • nr. 2 (2-03/2003): Integrare Euro-Atlantică
      • nr. 1 (1/2003): Integrarea României în NATO
  • POLICIES
  • INSTRUCTIONS
  • ABONAMENTE
  • CONTACT
  • GDPR

GeoPolitica

Portal de analize geopolitice, strategice si economice

  • ION CONEA GEOPOLITICAL ASSOCIATION
  • GEOPOLITICS PROJECT
    • INTERNATIONAL SUMMER SCHOOL
      • Şcoala de Vară Geopolitica
      • Scoala Internationala de Vara GeoPolititica, ed a VII-a, p. II-a – 2014
      • 2. Scoala Internationala de Vara, editia V, 2014
      • Scoala Internationala de Vara GeoPolitica ed. a VII-a, Ploiesti 2
      • 1. Scoala Internationala de Vara “GeoPolitica”, editia V, 2014
      • 3. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, editia V, 2014
      • 4. Scoala Internationala de Vara “GeoPolitica”, editia V, 2014
      • 5. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, editia V, 2014
      • 6. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, ed. a V-a, 2014
      • 7. Scoala Internationala de Vara, ed aV-a, 2014
      • 8. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, ed a V-a, 2014
      • 9. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, ed a V-a, 2014
      • 10. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, ed a V-a, 2014
      • 11. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, ed a V-a, 2014
      • 12. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, ed aV-a, 2014
      • 13. Scoala Internationala de Vara GeoPolitica, ed a V-a, 2014
    • G-FOCUS
    • GEOPOLITICS CLUB
      • Club Geopolitica
      • Geopolitica Club România
      • Geopolitica Club Cafe
  • EDITURA TOP FORM
  • DONATIONS. SPONSORSHIPS. ADVERTISING
  • 18/04/2026
You are here: Home / TOPICS / GEOPOLITICS / INTELIGENŢA ARTIFICIALĂ (IA) – NOI ACŢIUNI ALE ADMINISTRAŢIEI SUA

INTELIGENŢA ARTIFICIALĂ (IA) – NOI ACŢIUNI ALE ADMINISTRAŢIEI SUA

by https://www.geopolitic.ro/author/

INTELIGENŢA ARTIFICIALĂ (IA)
– NOI AC
ŢIUNI ALE ADMINISTRAŢIEI SUA1

Ştefana ROTARU

Domeniul inteligenţei artificiale a urmat o tendinţă ascendentă în secolul 21, evoluţia sa contribuind la dezvoltarea societăţii, cu implicaţii semnificative în mai multe domenii, dar şi în generarea de noi teorii şi tehnici. Caracteristicile multidisciplinare şi evoluţiile constante presupun implicarea mai multor actori în generarea de legislaţie şi reguli, aplicabile la nivel global. Competiţia între marile puteri, inclusiv în domeniul inteligenţei artificiale, implică strategii coerente, politici pe termen mediu şi lung, dar şi acţiuni concrete.

Cu alte cuvinte, într-o lume dominată de inovaţia tehnologică, în care se observă importanţa crescută a limbajului care conferă maşinilor posibilitatea de a se integra sau a concura cu inteligenţa umană, apar noi intrebări şi provocări în legătură cu viitorul aplicării şi implementării acestora. Spre exemplu, Elon Musk, preşedintele companiilor Tesla şi Space X, afirma că inteligenţa artificială ar putea fi cauza unui al treilea război mondial. La rândul său, preşedintele rus Vladimir Putin considera în anul 2017 că statul lider în domeniul IA va domina lumea2. Apare din ce în ce mai clar că IA, alături de schimbările climatice sau cursele pentru cucerirea spaţiului cosmic, va domina agenda de discuţii la nivel global. În articolul de faţă ne vom concentra asupra eforturilor recente ale Statelor Unite în domeniul tehnologiei şi al inteligenţei artificiale, amintind în context şi eforturile NATO în domeniu.

În anul 1956, cercetătorii din domeniul informaticii (ştiinţei calculatoarelor) de pe întreg teritoriul Statelor Unite s-au întâlnit la Dartmouth College din statul New Hampshire pentru a dezbate ideile de bază legate de ramura emergentă a computerului numită inteligenţa artificială sau IA3. Participanţii şi-au imaginat o lume în care „maşinile folosesc limbajul, formează abstracţii şi concepte, rezolvă tipurile de probleme rezervate acum oamenilor şi se îmbunătăţesc singure”. Această întâlnire considerată de cei mai mulţi „istorică” a trasat cadrul pentru viitoarele decenii de cercetări guvernamentale şi industriale în IA. Aceste investiţii au condus la progrese cu un puternic impact asupra vieţii noastre de zi cu zi, tehnologii de cartografiere, telefoane inteligente asistate de voce, recunoaşterea scrisului de mână pentru livrarea poştei, tranzacţionare financiară, logistică inteligentă, filtrare spam, traducere de limbi străine şi multe altele. Progresele IA oferă, de asemenea, beneficii majore în domenii precum medicina de precizie, protejarea mediului, educaţia şi bunăstarea publică.

Definiţia „inteligenţei artificiale” conform cu Legea Naţională a Iniţiativei de Inteligenţa Artificială din 2020 – National Artificial Intelligence Initiative Act of 2020 (Division E, Sec. 5001)4, „Termenul„ inteligenţă artificială” înseamnă un sistem bazat pe maşini care poate, pentru un set dat de obiective definite de om, să facă predicţii, recomandări sau adopte decizii care influenţează mediile reale sau virtuale. Sistemele de inteligenţă artificială utilizează intrări bazate pe maşini şi oameni pentru a – (A) percepe medii reale şi virtuale; (B) abstractiza astfel de percepţii în modele prin analiză într-un mod automat; şi (C) folosi inferenţa modelului pentru a formula opţiuni pentru informaţii sau acţiune. Subiectele, de obicei cuprinse de termenul „IA” includ învăţarea automată, viziunea pe computer, procesarea şi înţelegerea limbajului natural, sistemele inteligente de sprijinire a deciziilor şi sistemele autonome, precum şi aplicarea nouă a acestor tehnici la diferite domenii.” De-a lungul timpului, IA a cunoscut mai multe definiţii, dar considerăm că esenţa definiţiei include modul în care orice sistem artificial este capabil să planifice şi să gestioneze propriile acţiuni fără supervizarea fiinţei umane în condiţii imprevizibile în prealabil şi situaţii care pot fi învăţate sau trăite.

Inteligenţa artificială (IA) evoluează în paralel cu progresele tehnologice şi are un impact, deloc neglijabil, asupra securităţii internaţionale şi a politicii externe. Acest lucru se datorează faptului că statele consideră aceste progrese în domeniul IA drept o oportunitate pentru a-şi consolida forţele armate. În acest sens, statele încearcă să îşi concentreze activităţile pe IA în domenii precum culegerea şi analiza datelor de intelligence, logistica, dezvoltarea şi dirijarea operaţiunilor cibernetice şi producerea de noi tipuri de arme sofisticate. Dr. Zbigniew Brzezinski anticipa relevanţa strategică a inteligenţei artificiale, făcând referire la dezvoltarea şi impactul tehnologiei asupra strategiei, încă din anii ’80, fie prin publicaţiile sale, fie în discursurile susţinute pe tema provocărilor secolului XXI5.

Se poate spune că IA, de asemenea, activează procesele de concurenţă militară între state. Totuşi, dincolo de avantajele militare eficiente, IA prezintă de asemenea dezavantaje. Aceasta poate crea complicaţii în producţia şi uzul produselor de secu-ritate şi apărare cu IA. Dincolo de avantajele militare eficiente, IA are dezavantaje ce pot crea complicaţii în producţia din lumea reală. La fel, prelucrarea de cantităţi mari de informaţii pe care aceste computere le pot colecta prin inteligenţa umană este, de asemenea, prezentată ca unul dintre principalele dezavantaje. Statele Unite, China şi, în parte, Rusia sunt principalele ţări care se remarcă în dezvoltarea tehnologiilor IA. Aceste trei ţări sunt lideri în dezvoltarea de modele IA, programe, algoritmi şi maşini pentru utilizare în sectoarele de informaţii şi apărare. Statele Unite şi China şi-au lansat strategiile oficiale privind IA şi aplicaţia sa militară.

În 2016, întreprinderile tehnologice americane au investit între 20.000 şi 30.000 milioane dolari în sectorul inteligenţei artificiale şi se estimează că aceste investiţii ar putea atinge nivelul de 126.000 milioane dolari în 2025, în timp ce China a anunţat că plănuieşte să investească în IA 150.000 milioane până în anul 2030. În anul 2017, preşedintele rus Vladimir Putin afirma că statul care va ocupa poziţia de lider, în domeniul inteligenţei artificiale va fi un lider global. Conform unor date mai recente publicate de centrul de gândire american Brookings6, în ciuda afirmaţiilor potrivit cărora Beijing-ul depăşeşte Washington-ul în acest domeniu, Statele Unite rămân principala destinaţie pentru investiţiile globale în IA. China face investiţii semnificative în IA, dar la nivel global este doar un jucător printre mulţi alţii. La sfârşitul anului 2019, Statele Unite deţineau cea mai mare piaţă de investiţii din lume în companii private de IA, inclusiv startup-uri, precum şi companii mari care nu sunt tranzacţionate la bursă. Estimăm că, potrivit datelor publice, companiile în IA au atras la nivel global aproape 40 de miliarde de dolari în investiţii doar în 2019. Companiile americane au atras cea mai mare parte a investiţiei, respectiv 25,2 miliarde de dolari conform datelor publice (ceea ce reprezintă 64% din totalul global) în cadrul a 1.412 tranzacţii. Aceste totaluri subestimează în mod semnificativ investiţiile din SUA şi cele globale, deoarece multe tranzacţii şi valori ale tranzacţiilor sunt nedivulgate, deci valorile totale ale tranzacţiilor au fost, probabil, mult mai mari.

La 13 august 2018, secţiunea 1051 din cadrul Actului de autorizare a cheltuielilor în domeniul apărării – John S McCain National Defense Authorization Act pentru anul fiscal 20197 a stabilit Comisia pentru securitate naţională pentru inteligenţă artificială – National Security Commission on Artificial Intelligence – NSCAI ca fiind o comisie independentă – urmând să analizeze metodele şi mijloacele necesare pentru dezvoltarea inteligenţei artificiale, maşinile de învăţat şi a tehnologiilor asociate utilizate pentru abordarea comprehensivă a securităţii naţionale şi nevoile de apărare ale Statelor Unite. Pentru a operaţionaliza Comisia, Departamentul Apărării a fost de acord să ofere asistenţă Comisiei legat de anumite chestiuni administrative, precum resursele umane, spaţiile de lucru şi elaborarea contractelor în acest sens. Comisia a stabilit un comitet de consultare, care a avut loc la data de 24 iunie 2020.

Preşedintele NSCAI, Eric Schmidt, a subliniat rolul social al IA afirmând că: „IA oferă posibilitatea susţinerii de conversaţii, contribuind la confortul persoanelor care locuiesc singure. De asemenea, acesta a precizat că poate fi utilizată în vederea diminuării discriminării rasiale. Cu toate acestea, inconvenientul principal pe care îl poate produce IA pe termen scurt persoanelor se leagă de deplasarea la serviciu, întrucât volumul de muncă care se poate automatiza prin intermediul mijloacelor de IA este mult mai mare decât înainte. Astfel, în calitate de lideri, ne revine tuturor obligaţia de a ne asigura că putem construi o lume în care fiecare individ să aibă posibilitatea de a prospera”8.

Administraţia Biden a lansat la 10 iunie 2021 un grup de lucru la nivel naţional pe tema inteligenţei artificiale – National Artificial Intelligence Research Resource Task Force9, care va redacta foaia de parcurs pentru extinderea accesului la resurse critice şi instrumente educaţionale menite a stimula inovaţia IA şi prosperitatea economică la nivel naţional. La rândul său, Comisia pentru securitate naţională pe tema IA a lansat un raport10 despre impactul IA asupra economiei, securităţii naţionale, bunăstării, care include şi recomandări pentru asumarea de decizii imediate care să accelereze inovaţia tehnologică şi să contracareze actorii maligni. Secretarul Antony Blinken a participat în iulie la Summitul Comisiei pentru securitate naţională pe tema inteligenţei artificiale11, prilej cu care a subliniat intenţia SUA de a acţiona la nivel diplomatic, pe teme de securitate naţională referitoare la inteligenţa artificială şi alte tehnologii emergente, considerând că, odată folosită inteligenţa artificială ca parte a securităţii naţionale, aceasta ar trebui încadrată într-un cadru normativ aplicabil la nivel internaţional, similar cu normele elaborate pentru uzul armelor convenţionale şi nucleare, fiind astfel o bună modalitate de a reduce riscul proliferării şi prevenirea escaladării incidentelor nedorite.

SUA vor identifica reguli globale pentru a evita utilizarea necorespunzătoare a inteligenţei artificiale, într-un mesaj clar, la adresa Rusiei şi a celor care piratează spaţiul virtual în mod deliberat.

În cadrul unei discuţii la summitul privind emergenţa tehnologiilor globale organizat de Comisia pentru securitate naţională pe tema inteligenţei artificiale (US National Security Commission on Artificial Intelligence – NSCAI) organizat la 13 iulie 2021, secretarul adjunct al NATO, Mircea Geoană, a subliniat importanţa cooperării internaţionale în domeniul IA, fiind, în viziunea lui, „cele mai perturbatoare tehnologii emergente, mai ales atunci când sunt combinate cu alte tehnologii precum big data, autonomie sau biotehnologii”12. Discuţiile au avut loc în contextul în care NATO îşi finalizează prima strategie de referinţă în domeniul IA. Principiile utilizării respon-sabile a IA în apărare vor sta la baza acestei strategii. La reuniunea liderilor NATO de la Londra din 2019, aliaţii au convenit să se concentreze pe şapte tehnologii emergente perturbatoare (emergent disruptive technolgies): inteligenţă artificială, date şi calcul, autonomie, tehnologii cuantice, biotehnlogie, tehnologie hipersonică şi spaţiu. De aceea, se anticipează dezvoltarea de strategii individuale pentru fiecare dintre aceste domenii de interes, pe aceeaşi linie cu strategia NATO pentru IA. Pornindu-se de la principiul general – acela al menţinerii securităţii cu păstrarea avantajului tehnologic, dar şi cu păstrarea valorilor şi normelor, alianţa îşi propune să consolideze capacitatea de rezistenţă a societăţilor, a infrastructurii critice şi a securităţii energetice.

În general, statele investesc în IA în funcţie de puterea lor de cumpărare şi de capacitatea tehnologică, ieşind în evidenţă state precum Canada, Israel, Singapore, Coreea de Sud, Australia sau Noua Zeelandă, dar şi state europene precum Franţa sau Marea Britanie, unele dintre acestea încercând să suplinească prin maşini lipsa de resurse umane în diferite sectoare, inclusiv în domeniul apărării.

În strategia sa naţională de apărare din 2017, Franţa a apreciat că sectorul oferă „superioritate operaţională”. În acelaşi an, generalul Cohen Inger, care este responsabil pentru activităţile de IA în cadrul Forţelor Armate israeliene, a spus că IA „ar putea afecta cea mai mică decizie sau etapă a unui conflict şi chiar întregul conflict în sine”.

Marea Britanie şi-a publicat foaia de parcurs IA în 2018, dorind să devină unul dintre liderii mondiali în acest sector, iar pentru atingerea acestui obiectiv Regatul Unit îşi propune să investească în acest sector, să-şi dezvolte infrastructura digitală şi să îşi mărească capacitatea de IA inclusiv prin cooperarea dintre sectoarele public şi privat.13

De asemenea, Uniunea Europeană (UE) şi-a publicat foaia de parcurs pe IA şi în 2018, iar conform datelor incluse în aceasta, Uniunea Europeană îşi propune mărirea investiţiilor în sector de la 500 milioane EUR în 2017 la 1 miliard EUR până la sfârşitul acestui an şi 20.000 milioane până în 203014.

Inteligenţa artificială va fi cea care va aduce beneficii noi naţiunilor în domenii precum cele legate de date biometrice şi procesare şi analiză rapidă. Nu este nicio îndoială cu privire la importanţa de a urmări evoluţiile din acest nou sector în vederea prioritizării investigaţiilor pentru crearea de noi tehnologii de securitate din domeniul militar. IA va contribui în mod semnificativ la procesul de luare a deciziilor legate de organizarea forţelor armate şi viitoarele operaţiuni militare. Tehnologiile IA vor contribui la succesul forţelor de securitate datorită capacităţii impresionante de procesare a informaţiilor. Totodată, vor juca un rol important în etapele de instruire a noilor cadre militare ale armatei.

IA este o tehnologie nouă şi complexă, anunţându-se a fi pentru viitor un element de neînlocuit în toate strategiile de securitate naţională ale statelor lumii. IA va reprezenta un avantaj real pe scena relaţiilor internaţionale atât pentru acele state care vor investi în domeniu, cât şi pentru cele care vor intra în parteneriate cu acestea. Se vehiculează ideea că IA reprezintă un intrument cu o valoare inestimabilă în toate domeniile economice şi militare, în afaceri şi inclusiv în domeniul social media.

1 Subliniem că ideile şi opiniile incluse în acest articol sunt ale autorului şi sunt făcute în nume personal.

 doctorand, SNSPA Bucureşti

2 Elon Musk says global race for AI will be ‘most likely cause of WW3’ (cnbc.com)

3 Artificial Intelligence (AI) Coined at Dartmouth | Celebrate Our 250th< The Birthplace of AI. An essay about the 1956 “Dartmouth… | by Jørgen Veisdal | Cantor’s Paradise (cantorsparadise.com)

4 https://www.congress.gov/116/crpt/hrpt617/CRPT-116hrpt617.pdf#page=1210

5 https://www.csmonitor.com/1986/1001/dbrez.html

6 https://www.brookings.edu/techstream/what-investment-trends-reveal-about-the-global-ai-landscape/

7 Text – S.2987 – 115th Congress (2017-2018): John S. McCain National Defense Authorization Act for Fiscal Year 2019 | Congress.gov | Library of Congress

8 https://www.nscai.gov/about/

9 https://www.whitehouse.gov/ostp/news-updates/2021/06/10/the-biden-administration-launches-the-national-artificial-intelligence-research-resource-task-force/

10 https://www.nscai.gov/wp-content/uploads/2021/03/Full-Report-Digital-1.pdf

11 https://www.c-span.org/video/?513360-101/secretary-state-blinken-remarks-artificial-intelligence; https://www.state.gov/secretary-antony-j-blinken-at-the-national-security-commission-on-artificial-intelligences-nscai-global-emerging-technology-summit/

12 https://www.nato.int/cps/en/natohq/opinions_185858.htm?selectedLocale=en

13 https://www.aa.com.tr/es/an%C3%A1lisis/la-inteligencia-artificial-y-la-seguridad-internacional/2226252

14 A European approach to Artificial intelligence | Shaping Europe’s digital future (europa.eu)

Share this:

  • Click to share on Facebook (Opens in new window)
  • Click to share on LinkedIn (Opens in new window)
  • Click to share on Twitter (Opens in new window)
  • Click to share on Google+ (Opens in new window)
  • Click to share on Tumblr (Opens in new window)
  • Click to share on WhatsApp (Opens in new window)
  • Click to share on Telegram (Opens in new window)
  • Click to share on Pinterest (Opens in new window)

Like this:

Like Loading...

Related

Filed Under: GEOPOLITICS

About

ARTICOL INTEGRAL
Pe geopolitic.ro sunt publicate abstracte ale articolelor publicate în Revista GEOPOLITICA, care poate fi comandată pe www.geopoliticamagazine.com, în format tipărit sau electronic.

COLEGIUL DE REDACŢIE

DIRECTOR FONDATOR: Vasile SIMILEANU
Senior Editor: Vasile SIMILEANU
Secretar ştiinţific: Cristian BARNA
Secretar general de redacţie: Iulian IFTIMI
Secretar de redacţie: Monica TODORAN
Coperta şi grafica: Vasile SIMILEANU, Andrei MITUCĂ
Redactor Şef: Cristina GEORGESCU (SIMILEANU)
Redactori: Cosmin PĂCURARU, Adrian POPA, Mihaela RUSU
Webdisigner: Alexandru DINU
Website: Vasile SIMILEANU, Bogdan GHELMEGEANU, Cristian PETRICĂ

REFERENŢI ŞTIINŢIFICI

Constantin ANECHITOAE – Universitatea „Ovidius”, Constanţa
Maricel ANTIPA – Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, Bucureşti
Cristian BARNA – Universitatea Bucureşti
Adrian FILIP – Universitatea „Andrei Şaguna”, Constanţa
Constantin HLIHOR – Universitatea Bucureşti
Aliodor MANOLEA – Universitatea Hyperion, Bucureşti
Ioana RIEBER – Societatea de Ştiinţe Istorice din România
Radu SĂGEATĂ – Institutul de Geografie al Academiei Române

NOTES

Authors are directly responsible for the choice and presentation of data contained in the articles, of their authenticity and originality, as well as their own opinions. The wording and presentation of the text is not always the opinion of the GeoPolitica Magazine and are not binding in any way editorial responsibility.

Reproduction in whole or in part of any written or illustrative material in this publication is prohibited without a written permission from the publisher.

Editors assume no responsibility for the content of material submitted by sponsors.

EDITURA TOP FORM

Editură abilitată de către Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU): – Comisia pentru Ştiinţe Militare, Informaţii şi Ordine Publică, Categoria Edituri A2, poz. 16

– Comisia pentru Sociologie, Ştiinţe Politice şi Administrative, Categoria Edituri A2, poz. 17

Editură recunoscută de către Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior – cod CNCSIS 325

Comenzi şi abonamente la:

Tel: 0314 298 400; 0722 207 617; 0722 704 176

www.geopolitic.ro; www.edituratopform.com; www.geopoliticamagazine.com
editura.topform@yahoo.com; editura.topform@gmail.com; geopolitica.magazine@yahoo.com

Referenti stiintifici

Constantin ANECHITOAE – Universitatea „Ovidius”, Constanţa Maricel ANTIPA – Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, Bucureşti Cristian BARNA – Universitatea Bucureşti Adrian FILIP – Universitatea „Andrei Şaguna”, Constanţa Constantin HLIHOR – Universitatea Bucureşti Aliodor MANOLEA – Universitatea Hyperion, Bucureşti Ioana RIEBER – Societatea de Ştiinţe Istorice din România Radu SĂGEATĂ – Institutul de Geografie al Academiei Române

Geopolitica Magazine from Romanie in Top 15 Geopolitics Magazines in 2026, FeedSpot

The best Geopolitics magazines from thousands of magazines on the web ranked by traffic, social media followers & freshness.

Lear more….

Indexare Index COPERNICUS

Revista Geopolitica

Indexare MEDIOQ

Revista Geopolitica

ISSN: 3044-8484 ISSN-L: 1583-543X

AUTHORS

REFERENŢI ŞTIINŢIFICI

Constantin ANECHITOAE – Universitatea „Ovidius”, Constanţa Maricel ANTIPA – Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, Bucureşti Cristian BARNA – Universitatea Bucureşti Adrian FILIP – Universitatea „Andrei Şaguna”, Constanţa Constantin HLIHOR – Universitatea Bucureşti Aliodor MANOLEA – Universitatea Hyperion, Bucureşti Ioana RIEBER – Societatea de Ştiinţe Istorice din România Radu SĂGEATĂ – Institutul de Geografie al Academiei Romane

Pentru comenzi, click pe imagine!

PARTENERI

International Board

PHOTOSGALLERY

Carti Geopolitica

2023



2022



2021



2020



2019



2018



2017



2016



2015




2014



2013



2012



2011



2010



2009



2008



2007



2006



2005



2004



2003


Carti Geopolitica spatiului islamic

Proccedings