Ion IORDACHE^

„Istoria a început când oamenii au inventat zeii şi se va sfârşi când oamenii vor deveni zei.”

Yuval Noah Harari

Întâmplarea face că atunci când am primit invitaţia de a scrie acest articol pe tema inteligenţei artificiale (IA) şi impactul său asupra educaţiei tocmai ce terminasem de citit „Homo Deus: O scurtă istorie a viitorului” a lui Yuval Noah Harari.

În capitolul „Marea deconectare”, Harari vorbeşte despre puterea algoritmilor utilizaţi de IA în viitorul apropiat, atunci când oamenii vor vrea să se întorcă la şcoală pentru a învăţa o nouă meserie.

„Când vor intra însă în sala de clasă, cel mai probabil vor descoperi că algoritmii au ajuns acolo înaintea lor. Companii precum Mindojo* creează algoritmi care, pe lângă faptul că-mi vor preda matematică, fizică şi istorie, mă vor studia şi vor ajunge să ştie exact cine sunt. Profesorii digitali vor monitoriza îndeaproape orice răspuns pe care îl voi da şi timpul necesar pentru a-l da. Treptat, îmi vor discerne atât slăbiciunile unice, cât şi punctele forte şi vor stabili ce anume mă entuziasmează şi ce mă plictiseşte. Mi-ar putea preda termodinamica sau geometria într-un mod adecvat tipului meu de personalitate, chiar dacă metoda respectivă nu este potrivită pentru 99% dintre ceilalţi elevi. Iar aceşti profesori digitali nu-şi vor pierde niciodată răbdarea, nu vor ţipa niciodată la mine şi nu vor intra niciodată în grevă. Rămâne totuşi neclar de ce ar mai fi nevoie să ştiu termodinamică sau geometrie într-o lume ce conţine programe de computer atât de inteligente.”¹ (*Mindojo este o platforma adaptivă de învăţare electronică considerată a fi un profesor virtual extrem de eficient.)

Inteligenţa artificială (IA) are multe definiţii, una dintre acestea fiind aceea că „IA este capacitatea unei maşini de a imita funcţii umane, cum ar fi raţionamentul, învăţarea, planificarea şi creativitatea” şi este considerată „o tehnologie determinantă a viitorului.”²

Bazându-se pe tehnologii ca recunoaşterea vocală, tehnologia limbajului şi procesarea limbajului natural, asistenţa virtuală, automatizarea proceselor sau plat-formele de „machine learning”, IA este privită ca un factor ce poate declanşa a patra revoluţie în educaţie; în unele ţări învăţarea despre IA fiind introdusă în programa şcolară.

Înconjurată atăt de optimism, cât şi de scepticism faţă de implicaţiile sale în societate, IA este considerată un element central al transformării digitale a societăţii cu o valoare strategică pentru educaţie şi este o prioritate pentru UE, aşa cum reiese din Cartea Albă Inteligenţa artificială – O abordare europeană axată pe excelenţă şi încredere şi din Rezoluţia Parlamentului European din 19 mai 2021 referitoare la in-teligenţa artificială în educaţie, cultură şi sectorul audiovizual.

În acelaşi timp, cele două documente UE atrag atenţia că „inteligenţa artificială (IA) implică o serie de riscuri potenţiale, cum ar fi un proces decizional opac, discri-minarea de gen sau de alt tip, intruziunea în viaţa noastră privată sau utilizarea în scopuri infracţionale”.

Cu acest articol mi-am propus să analizez şi să vă prezint ce anume reprezintă IA pentru viitorul educaţiei şi impactul său asupra acestui „drept fundamental.”

„Educaţia şi oportunităţile educaţionale sunt un drept fundamental, educaţia fiind menită să îndeplinească potenţialul uman, să genereze creativitate şi să conducă la schimbări sociale autentice.”³

Unii dintre noi ne aducem aminte că, nu cu mult timp în urmă, apariţia compu-terelor şi Internetului au generat dezbateri puternice asupra faptului că acestea vor schimba, în rău, procesul educaţional, când realitatea a demonstrat că acestea au îmbunătăţit accesul la informaţii, fiind instrumente puternice şi eficiente de învăţare. Consider că odată cu digitalizarea inevitabilă a resurselor educaţionale alături de gamificare şi de experienţele de învăţare personalizate, există nenumărate oportunităţi de dezvoltare a aplicaţiilor IA în procesul de educaţie.

Experienţa mea de peste 20 de ani ca trainer în educaţia adulţilor şi contactele foarte strânse cu mediul de învăţământ preuniversitar şi universitar din România şi Australia mi-au arătat că există multe îngrijorări în rândul colegilor mei şi în rândul cadrelor didactice cu privire la viitorul locurilor lor de muncă. Fără o informare corectă este destul de uşor să crezi că IA devine foarte „smart” şi va prelua controlul asupra orice vrea ea, inclusiv asupra locului tău de muncă.

Cu toate acestea, există şi foarte mult interes faţă de avantajele pe care le aduce utilizarea IA şi o conştientizare a faptului că rolurile profesionale ale trainerilor profe-sionişti şi ale cadrelor didactice vor trebui ajustate şi revizuite pe măsură ce tehnologiile IA se dezvoltă şi se diversifică, dezvoltând noi forme organizaţionale.

Progresul tehnologic din ultimii ani este fără precedent şi mă refer, în special, la descoperirile impresionate în învăţarea automată care sunt utilizate, de exemplu, pentru procesarea şi traducerea limbajului în timp real, analiza imaginilor sau controlul proceselor. Eu, personal, mă aştept ca toate aceste progrese în IA să aibă un mare impact asupra pieţei de muncă prin noile cerinţe de competenţe şi prin noile practici de predare şi de învăţare.

Dintre toate domeniile în care IA va avea un impact, în educaţie ar putea fi cel mai mare; utilizarea AI în educaţie poate genera informaţii despre cum se desfăşoară învăţarea şi poate schimba modul de evaluare a învăţării. Poate reorganiza sălile de clasă sau le poate face învechite, poate creşte eficienţa predării sau poate forţa elevii să se adapteze la cerinţele noii tehnologii.

În Cartea Albă – Inteligenţa artificială se precizează că „Abordarea europeană a IA va trebui să pună un accent puternic pe competenţe, pentru a remedia lipsa de personal calificat … Planul de acţiune actualizat pentru educaţia digitală va contribui la o utilizare mai bună a tehnologiilor bazate pe date şi pe IA, cum ar fi învăţarea şi analiza predictivă, cu scopul de a îmbunătăţi sistemele de educaţie şi de formare şi de a le adapta la era digitală. De asemenea, planul va spori gradul de sensibilizare cu privire la IA la toate nivelurile de educaţie, pentru a pregăti cetăţenii să ia decizii în cunoştinţă de cauză care vor fi afectate din ce în ce mai mult de IA.”

CUM SCHIMBĂ INTELIGENŢA ARTIFICIALĂ (IA) EDUCAŢIA?

Într-un studiu efectuat de eSchool News în 2017 se prognoza că „utilizarea IA în învăţământ va creşte cu 47,5% în 2021 pe măsură ce avansăm spre o lume mai conectată, iar impactul tehnologiei va exista oriunde, de la grădiniţă până la învăţă-mântul superior, oferind posibilitatea de a crea caracteristici de învăţare adaptive cu instrumente personalizate pentru a îmbunătăţi experienţa elevului.”⁴ Eu cred că toate acestea s-au întâmplat deja datorită, în mare parte, şi situaţiei create de Pandemia de Covid 19 şi a utilizării pe scară largă a platformelor inteligente de învăţare în învăţă-mântul online impus de această situaţie.

Mai mulţi autori, printre care Karl Utermohlen⁵ şi Alyssa Johnson⁶, au făcut referire la câteva moduri în care IA schimbă educaţia:

1. Simplificarea / automatizarea sarcinilor administrative

IA are un potenţial uriaş în automatizarea sarcinilor adminstrative acolo unde, de exemplu, evaluarea elevilor ocupă foarte mult din timpul profesorilor. IA poate automatiza procesul de notare în teste cu alegere multiplă pentru a permite profeso-rilor să petreacă mai mult timp cu elevii şi poate fi utilizată cu succes şi în procesul de admitere prin procesarea şi prelucrarea documentelor

2. Adăugarea de conţinut inteligent

„Conceptul de conţinut inteligent este un subiect fierbinte acum, deoarece roboţii pot crea conţinut digital cu acelaşi grad de pricepere gramaticală ca omologii lor umani, iar această tehnologie a ajuns în cele din urmă la clasă.” Conţinutul inteligent include conţinut virtual, cum ar fi cursurile video; s-au creat noi interfeţe de învăţare, manualele fiind digitalizate şi personalizate pentru anumite subiecte.

Eu personal, ca trainer pentru adulţi, utilizez cu mare succes platforma Thinkific, unde îmi personalizez cursurile, încarc videoclipuri, îmi programez lecţiile şi am complet automatizat întregul proces de evaluare al cursanţilor.

3. Învăţare personalizată

IA nu înlocuieşte complet profesorul, ci îi ajută pe aceştia să ofere recomandări de învăţare personalizată şi feedback instantaneu fiecărui elev. Se consideră, în ultimele studii efectuate, că feedback-ul instantaneu este una dintre cheile unei orientări de succes, deoarece elevii primesc răspunsuri direcţionate şi personalizate de la profesorii lor. Marele câştig al elevilor este interacţiunea mai mare cu profesorii lor.

4. Învăţare globală

Nu mai există limite geografice în educaţie datorită IA, care facilitează învăţarea oricărui curs de oriunde de pe glob şi în orice moment. Cu ajutorul platformei Thinkific, eu am cursanţi de pe tot globul.

CUM ECONOMISIM TIMP CU INTELIGENŢA ARTIFICIALĂ (IA)?

În patru ţări cu rate de adopţie ridicate pentru tehnologia educaţiei: Canada, Singapore, Regatul Unit şi Statele Unite, McKinsey Global Institute a întrebat peste 2.000 de profesori cât timp petrec pentru 37 de activităţi de bază, de la planificarea lecţiilor la predare până la evaluarea şi menţinerea evidenţelor elevilor.

Sursa⁷: Cum va afecta inteligenţa artificială profesorii din K-12

Au întrebat unde ar dori să-şi petreacă mai mult sau mai puţin timp, ce tehnologii utilizează în prezent pentru a descoperi conţinut nou, a exersa abilităţi noi şi a oferi feedback, ce funcţionează bine şi unde s-au confruntat cu provocări în aplicarea teh-nologiei. Concluzia a fost foarte clară: profesorii, peste tot, petreceau mai puţin timp în instruirea şi angajarea directă decât în pregătirea, evaluarea şi sarcinile administrative.⁸

O altă concluzie a fost aceea că zonele cu cel mai mare potenţial de automa-tizare sunt pregătirea, administrarea, evaluarea şi feedback-ul, iar instrucţiunile reale, angajamentul, instruirea şi consilierea sunt mai puţin sensibile la automatizare.

Pregătirea – aceasta este zona de care profesorii se ocupă chiar înainte de a ajunge la clasă sau online, în faţa calculatorului, dar este zona cu cel mai mare po-tenţial de automatizare.

Administrarea – o problemă a tuturor profesorilor de oriunde ar fi ei, dar auto-matizarea ar putea reduce timpul petrecut de profesori pentru responsabilităţile administrative. De exemplu, software-ul poate completa automat formulare (sau poate oferi meniuri cu răspunsuri potenţiale), poate gestiona stocurile de materiale, echipa-mente şi produse, etc.).

Evaluarea şi feedback-ul completează bucla de predare, deoarece pe măsură ce profesorii înţeleg ceea ce ştiu şi pot face elevii lor, ei se pot pregăti pentru urmă-toarea lecţie. Progresele în procesarea limbajului natural permit calculatoarelor să evalueze şi să ofere feedback detaliat.

Sursa⁹: Cum va afecta inteligenţa artificială profesorii din K-12

IMPACTUL INTELIGENŢEI ARTIFICIALE (IA) ASUPRA ÎNVĂŢĂRII, PREDĂRII ŞI EDUCAŢIEI

IA a arătat un mare potenţial în educaţia persoanelor cu nevoi speciale, fiind dezvoltate sisteme care diagnostichează cu succes dislexia, autismul sau tulburările hiperactive cu deficit de atenţie (ADHD), creând aplicaţii educaţionale specifice pentru a veni în sprijinul persoanelor cu nevoi speciale.

Aşa cum am arătat deja, testarea elevilor are un rol important în toate siste-mele educaţionale, explorarea capacităţilor IA fiind pe masa inclusiv a Ministerului Educaţiei din România, instituţie cunoscută pentru rezistenţa sa la schimbare. Se intenţionează, de exemplu, ca începând cu anul 2022, corectarea lucrărilor de la Bacalaureat să fie digitalizată.

IMPACTUL INTELIGENŢEI ARTIFICIALE (IA) ASUPRA ÎNVĂŢĂRII

Lucrurile sunt, însă, un pic mai complicate decât am prezentat eu până acum, deoarece în educaţia formală IA poate avea un impact atât pozitiv, cât şi negativ asupra învăţării.

Rezistenţa la schimbare atât din partea profesorilor, cât şi a elevilor nu este de neglijat atunci când se ia în calcul punerea pe agenda politică a guvernului, de exemplu. Dacă provocările introducerii noilor tehnologii şi limitările acestora nu sunt foarte bine înţelese de către utilizatorii ambelor părţi, va părea că se încearcă rezol-varea unor probleme pe căi mai complicate şi ne putem aştepta chiar la sabotarea acestora.

Atât profesorii, cât şi elevii ar trebui să fie instruiţi şi corect informaţi cum intro-ducerea IA va face educaţia existentă mai eficientă prin schimbarea, uneori radicală, a contextului în care are loc procesul de învăţare.

De exemplu, intenţia de a automatiza procesul de corectare a lucrărilor de la Bacalaureat a fost luată în urma constatării că subiectele corectate de anul acesta au avut un foarte mare grad de subiectivitate din partea profesorilor corectori. Eu cred, însă, că trebuie să fie luate măsuri imediate de reorganizare a întregului proces de învăţare digitalizată şi să se măsoare, cu prioritate, dezvoltarea individuală a fiecărui elev şi nu doar accentul pe performanţele acestuia la testele de la Bacalaureat sau de la examinările susţinute pe parcursul anului de învăţământ.

Concluzia este că IA poate oferi noi oportunităţi interesante pentru adaptarea conţinutului de învăţare pe baza caracteristicilor individuale şi a stilului de învăţare al elevilor.

IMPACTUL INTELIGENŢEI ARTIFICIALE (IA) ASUPRA PREDĂRII

Eu sunt convins că profesorii nu vor fi niciodată înlocuiţi cu sisteme de IA, iar acestea sunt un instrument valoros pentru profesori. Un exemplu ar fi acela că un instrument de procesare a semnalului comportamental utilizat într-o sala de clasă poate detecta emoţiile pe baza vocii elevilor şi alertează profesorul asupra nivelului lor de emoţie, iar aceasta o face pentru fiecare elev în parte, ajutându-l pe profesor să răspundă imediat la preocupările reale ale fiecărui elev.

Progresele rapide în procesarea limbajului natural şi a interfeţelor om-maşină bazate pe IA vor genera noi posibilităţi pedagogice, traducerea automată în timp real, de exemplu, deschizând noi posibilităţi în învăţarea limbilor străine, iar sistemele de IA pot fi utilizate pentru a interpreta textele scrise de elevi.

Concluzia: „fără viziuni şi politici clare ce pun posibilităţile tehnice emergente în contextul mai larg al transformării educaţiei şi al viitorului învăţării, IA educaţională va fi probabil furnizată în principal ca soluţie la problemele existente… Întrucât IA este acum foarte importantă pe agenda politică (a tuturor statelor), este prea uşor să generezi viziuni la nivel înalt asupra viitorului care susţin că AI este următoarea revo-luţie tehnică. (IA este acum numită frecvent „noua electricitate”). Prin urmare, este important ca profesorii, care deseori se luptă cu cerinţele concrete ale practicii de predare de zi cu zi şi cu noi iniţiative, să nu fie electrocutaţi de această nouă tehnologie” ¹⁰.

REGÂNDIREA ROLULUI EDUCAŢIEI ÎN ERA DIGITALĂ

Închei articolul meu cu ceea ce spune studiul „Rethinking education in the digital age” realizat de VDI Technologiezentrum GmbH, studiu pe care vă invit să-l citiţi, pentru că veţi găsi o analiză amănunţită a punctelor tari şi a punctelor slabe actuale, precum şi a oportunităţilor şi ameninţărilor viitoare pentru educaţie în era digitală.

„Transformarea digitală schimbă economia şi societatea europeană. Noile abilităţi tehnice şi „soft” câştigă din ce în ce mai mult importanţă atât pe piaţa muncii, cât şi ca mijloc de participare deplină la societate. Ca urmare, rolurile, conţinutul şi metodele tradiţionale de educaţie sunt provocate la schimbare şi trebuie să pregă-tească elevii pentru schimbarea sarcinilor şi rolurilor atât pe piaţa muncii, cât şi ca cetăţeni europeni. În acelaşi timp, adulţii de astăzi au nevoie de oportunităţi de recalificare şi perfecţionare pentru a le permite să facă faţă provocărilor de mâine.

Regândirea educaţiei în era digitală ar trebui să devină o problemă centrală pentru factorii de decizie de astăzi din două motive.

În primul rând, numai educaţia poate forma o forţă de muncă calificată, pregătită pentru viitoarele locuri de muncă şi o piaţă a muncii în schimbare. Prin urmare, regân-direa educaţiei în era digitală constituie o condiţie prealabilă pentru viitoarea compe-titivitate globală a Europei.

În al doilea rând, numai educaţia poate oferi condiţiile prealabile pentru inclu-ziunea socială şi participarea egală a cetăţenilor europeni la o democraţie digitalizată.

Prin urmare, regândirea educaţiei în era digitală contează pentru protejarea valorilor europene precum egalitatea, democraţia şi statul de drept.”¹¹

Referinţe

1. Homo Deus: O scurtă istorie a viitorului, Yuval Noah Harari

2. Ce este inteligenţa artificială şi cum este utilizată? Parlamentul European

3. CARTE ALBĂ Inteligenţa artificială – O abordare europeană axată pe excelenţă şi încredere, UE, COM/2020/65 final/2

4. Rezoluţia Parlamentului European din 19 mai 2021 referitoare la inteligenţa artificială în educaţie, cultură şi sectorul audiovizual, (2020/2017(INI))

5. AI in Education Will Grow Exponentially by 2021, Meghan Bogardus Cortez

6. 4 Ways AI is Changing the Education Industry, Karl Utermohlen

7. 5 Ways AI Is Changing The Education Industry, Alyssa Johnson

8. The Impact of Artificial Intelligence on Learning, Teaching, and Education, Autor: Tuomi, Ilkka

9. Coronavirus and the future of learning: What AI could have made possible, OECD Education and Skills Today

10. Rethinking education in the digital age, Anette Braun, Anna März, Fabian Mertens, Annerose Nisser (VDI Technologiezentrum GmbH)

11. The Impact of AI on Education, Behavioral Signals

12. Impactul inteligenţei artificiale asupra învăţării, predării şi educaţiei, Oswaldo Lorenzo

13. Inteligenţa artificială şi transformarea educaţiei, Oswaldo Lorenzo

14. Cum va afecta inteligenţa artificială profesorii din K-12, Jake Bryant, Christine Heitz, Saurabh Sanghvi şi Dilip Wagle

15. How Will Artificial Intelligence Impact Education? Stefanini Group