Cosmin Gabriel Păcuraru, PhD

Dacă mâine niște omuleți verzi ar ajunge în Dobrogea și ar schimba steagul românesc de pe primării cu un alt steag, dumneavastră cum ați reacționa? Cam așa s-a întâmplat în Crimeea acum 7 ani!

Summit de succes

La o zi înainte de marcarea a 30 de ani de la despărțirea Ucrainei de URSS, pe 23 august, s-a lansat la Kiev unul dintre cele mai percutante proiecte ale diplomației ucrainiene. Reușita este în a aduna reprezentanții a 46 de țări pentru prima dată de la ocuparea Crimeei ucrainene. Dacă problema Dombasului mai este cunoscută, problema Crimeei a fost ridicată la cel mai înalt nivel internațional. România a fost prezentă prin premierul Florin Câțu care a onorat această întâlnire și a reafirmat susținearea României în susținerea Ucrainei de a deveni membru al comunității europene și euro-atlantice: “România a fost primul stat membru UE care a ratificat Acordul de Asociere între UE și Ucraina. De asemenea, Summitul NATO de la București a recunoscut dreptul Ucrainei de a deveni membru al Alianței, atunci când vor fi îndeplinite condițiile.” Nu a fost singurul român prezent la aceast summit, mai fiind de față adjunctul secretarului general al NATO, Mircea Geoană și Maia Sandu, presedinta Republicii Moldova.

Întâlnirea s-a bucurat și de prezența Excelenței Sale, Charles Michel, președintele Consiliului European care a spus: “Sunt aici pentru a reafirma poziția neclintită a UE: nu recunoaștem și nu vom recunoaște anexarea ilegală a Crimeei și Sevastopolului de către Rusia”.

Platforma Crimeea este un mecanism internaţional de consultare şi comunicare iniţiat de Kiev, care are ca scop politica de nerecunoaștere a anexării ilegale de către Federația Rusă a Peninsulei Crimeea și pe termen lung facilitarea revenirii acesteia la Ucraina.

Spre deosebire de conflictul de Dombas, care se află în centrul atenției internaționale datorită așa-numitului format Normandia care reunește Franța, Germania și Rusia, nu există o astfel de platformă care să acopere Crimeea.

“Astăzi, Crimeea s-a transformat dintr-o stațiune de renume mondial într-o bază militară. A devenit o rampă pentru extinderea influenței Federației Ruse în regiunea Mării Negre. Crimeea a devenit un teritoriu în care drepturile și libertățile omului sunt încălcate în mod brutal și sistematic”, a spus în deschiderea lucrărilor, Volodymyr Zelenskyy – Președintele Ucrainei. Pentru confirmarea și înțelegerea situației descrise, domnul amiral (r) dr. Romulus Haldan a publicat în Revista Geopolitica nr. 78 -79 din 2019 articolul “Portavionul Crimeea”, pe care îl puteți citi aici. O altă analiză, realizată de Răzvan Munteanu, o puteți citi aici.

Emine Dzhaparova, prim secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a declarat: „Pentru noi este crucial să inventăm un nou instrument pentru a recupera Crimeea” în situația în care Occidentul nu conștientizează gravitatea militarizării peninsulei, a încălcării drepturilor omului a 2,5 milioane de ucrainieni “rămași ostatici” și popularea forțat cu jumătate de milion de ruși. „Rolul Rețelei de experți în Platforma Crimeea este crucial: Rețeaua va oferi o monitorizare constantă și analize aprofundate a situației din Peninsulă, din Marea Neagră și Marea Azov, va dezvolta idei și propuneri de fond în activitatea prioritară a Platformei Crimeea, precum și să ofere îndrumări în dezvoltarea politicilor naționale și internaționale de dezocupare a Crimeei “, a menționat Emine Dzhaparova.

Dupa summit, cinci domenii vor fi prioritare în activitățile viitoare ale Platformei:

1. consolidarea politicii internaționale de nerecunoaștere a oricărei modificări a statutului Republicii Autonome Crimeea ocupate temporar și a orașului Sevastopol;

2. monitorizarea și analiza eficacității sancțiunilor, elaborarea de propuneri pentru consolidarea sancțiunilor și prevenirea căilor de eludare;

3. protecția drepturilor omului și a dreptului internațional umanitar;

4. asigurarea securității în regiunea Azov-Marea Neagră și protejarea libertății de navigație;

5. depășirea consecințelor negative de mediu și economice ale ocupației.

Ce se întâmplă de fapt

Ca parte a strategiei de „integrare”, autoritățile rusești au transformat peninsula într-o bază militară, inclusiv transformând un aeroport civil într-unul militar cu potențial pentru lansarea armelor nucleare. De asemenea, Rusia nu permite organizațiilor internaționale precum reprezentanții Comitetului Internațional al Crucii Roșii să intre în Crimeea. Astfel, potrivit MAE rus, 100.000 de ruși s-au mutat benevol în Crimeea. Potrivit MAE ucrainean, acest număr este de 5 ori mai mare – 500.000. În plus, la 20 martie 2020, a intrat în vigoare un decret ilegal semnat de președintele rus Vladimir Putin, care interzicea persoanelor fără cetățenie rusă să dețină terenuri care au acces la Marea Neagră. O astfel de abordare este utilizată de Kremlin ca o metodă puternică de colonizare pentru a schimba situația demografică și a crește numărul cetățenilor loiali. Fără îndoială, aceasta nu este doar o încălcare dură a Convenției de la Geneva referitoare la protecția civililor dar și o modalitate de intensificare a proceselor de asimilare și marginalizare a populației ucrainene locale, printre altele și a tătarilor din Crimeea, privându-i ilegal de proprietăți și libertăți. Torturile sistematice ale jurnaliștilor și ale activiștilor tătari din Crimeea fac parte din strategia Kremlinului de integrare a teritoriilor ucrainene ocupate, care este pusă în aplicare și în „republicile” marionete din Donbas. 

Moldova contribuie la strângerea relațiilor româno – ucrainiene

La câteva zile după, cu ocazia sărbătoririi Zilei Independenței Republicii Moldova, Președintele Klaus Iohannis a fost invitat la Chișinău, împreună cu Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy și Președintele Poloniei, Andrzej Duda. Analiștii de politică internațională consideră că se prefigurează un format de conlucrare și sprijin “2+2” între două state membre UE (România și Polonia) și alte două state care au acorduri de asociere semnate cu UE (Moldova și Ucraina), ceea ce ar putea însemna un restart în relațiile bilaterale româno – ucrainiene. „Astăzi ne-am întâlnit între prieteni și parteneri și am discutat aspecte ce țin de securitate și interacțiune”, a subliniat Volodymyr Zelenski, aflat pentru prima dată la Chișinău.

Sursa foto: Jurnal.md / Nadejda Roșcovanu

Ungaria din ce în ce mai aproape de Rusia

A trecut destul de neobservată declarația Președintelui Ungariei de la Kiev în care acesta asemăna ocuparea Crimeei cu semnarea Tratatului de la Trianon: ”În mintea maghiarilor s-a întipărit adânc atât agresiunea marilor puteri, cât şi trauma Trianonului, motiv pentru care noi ştim exact de ce anexarea Crimeii reprezintă o rană atât de sensibilă pentru poporul ucrainean”.

Este genul de declarație șmecherească care poate fi tradusă: “noi recunoaștem anexarea ilegală a Crimeei dacă recunoașteți și voi că prin Tratatul de la Trianon ni s-a luat o parte din teritoriu”, declarație ce face parte din strategia “stabilirii justiției istorice”a lui Vladimir Putin.

Reamintim că prin acest tratat din 1920, Ungaria ca parte a Imperiului Austro – Ungar agresor în Primul Război Mondial (alături de Germania) a fost tratată ca țară învinsă și i s-au stabilit granițele în cadrul liniilor de încetare a focului din noiembrie 1918. La 1 decembrie 1918 s-a realizat Marea Unire de la Alba Iulia ca urmare a principiului autodeterminării, a acțiunilor elitelor politice din Transilvania, Regatul României și Basarabiei și a sucombării Imperiului Austro – Ungar și Imperiului Rus. Declarația este și un semnal de avertizare asupra diferendelor diplomatice ungaro – ucrainiene din ce în ce mai frecvente în ultima perioadă.