Radu SĂGEATĂ, PhD^

Abstract. Demographic security and insecurity. The demographic crisis in Romania in a European context. Romania is one of the countries with the sharpest demographic declines in the EU, an evolution due to both the natural and the migratory balance, both negative. The demographic crisis is one of the main risks affecting the internal security of this country, with strong economic and social effects. In this context, the present paper represents a preliminary study regarding the demographic evolution of Romania in the European context after 1989, with special emphasis on the territorial discrepancies at the urban system.

Cuvinte cheie: scădere de populaţie, securitate demografică, România, UE

INTRODUCERE. CONTEXT GENERAL

O analiză recentă publicată de Naţiunile Unite¹ plasează România pe locul patru în topul ţărilor cu cele mai mari scăderi de populaţie din lume, în vreme ce locul de frunte în acest clasament îl deţine celălalt stat al blocului etnic românesc – Republica Moldova (Figura 1). Astfel, prognozele pentru România, bazate pe evoluţia medie a fertilităţii, indică o scădere accentuată a populaţiei în următoarele opt decenii (2020-2100) cu 43,23%, ţara ajungând astfel la 10.700.000 locuitori, faţă de 19.159.511 în prezent², 20.121.641 la ultimul recensământ (20-31 oct. 2011) şi 23,2 milioane locuitori în anul 1989 (România, un secol de istorie. Date statistice, 2018). De cealaltă parte, în Republica Moldova, aceleaşi prognoze indicau o scădere dramatică a populaţiei cu 53,84%, de la 4.021.000 locuitori în 2020, la doar 1.856.000 locuitori în 2100.

La nivel mondial se conturau două areale de scădere demografică accentuată³: Asia de est şi de sud-est, unde locul de frunte era ocupat de China, urmată de Japonia, Thailanda, Coreea de Sud şi Sri Lanka, respectiv jumătatea estică a Europei (incluzând aici şi cele două state sud-caucaziene cu populaţie majoritar creştină – Armenia şi Georgia). Dacă în primul caz, rolul esenţial l-au avut politicile de stopare a creşterii demografice (China, Thailanda, Sri Lanka) sau comportamentul demografic de tip occidental (Japonia, Coreea de Sud), scăderile de populaţie din cel de-al doilea caz s-au bazat mai ales pe abolirea politicilor pro-nataliste din perioada comunistă şi trecerea la comportamentul demografic de tip occidental, asociate în unele cazuri cu fluxuri de emigraţie.