Aliodor MANOLEA, PhD^*

Motto: „Oamenii vor trăi în văzul lumii şi se vor război înapoia unor uriaşe cortine cibernetice”^[1]
                                                                  Teodor Frunzeti

Abstract. In this article I show that worldwide there is a trend to create fully autonomous artificial intelligence operating systems capable of performing combat missions autonomously, with possibilities for communication and interaction between them to turn them into high-performance combat vehicles. They also touch on the development of human-machine communications based on advanced developments in neurotechnology that will allow the human being to merge with technology and the brain’s capabilities will be expanded through the exocortex. This will continue the anthropogenesis of man by transposing the mind into a system of non-biological self-organization and provides for the creation of transhuman neuro-communities that would form a global brain A.I. I also sound the alarm about the loss of humanity of the human being and propose future directions for the maintenance of human nature.

Key words: artificial intelligence, neurotechnology, exocortex, transhumanism, human nature

INTRODUCERE

Cursa înarmărilor privitoare la armele cu A.I. (inteligenţa artificială) a început deja din primul deceniu al acestui început de secol. Dintre principalii actori în cursa inteligenţei artificiale militare amintim: Rusia, China, SUA, Marea Britanie, Israel, Coreea de Sud.

Federaţia Rusă

Încă din anul 2017 preşedintele Putin susţine că: „Inteligenţa artificială este viitorul, nu numai pentru Rusia, ci pentru toată omenirea. Cine va fi lider în această sferă va deveni conducătorul lumii”. Comandantul şef al forţelor aeriene ruse, gl. V. Bondarev a declarat că, încă din februarie 2017, Rusia lucrează la rachete ghidate de A.I. care pot hotărî schimbarea ţintelor în timpul zborului^[2], iar preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, la Zhukovsky, în cadrul MosAeroShow (MAKS-2017) ţine un discurs în care afirmă că Rusia dezvoltă rachete care integrează inteligenţa artificială (A.I.), deci şi un mare grad de autonomie în ceea ce priveşte luarea deciziilor tactice.

Elon Musk (CEO la Tesla&SpaceX) reacţionează la spusele preşedintelui Putin  (citate mai sus) şi trage încă un semnal de alarmă, aratând că rapoartele cu privire la potenţialele utilizări militare ale A.I. de către Federaţia Rusă s-au extins şi enumeră sistemele A.I. care îi ajută pe piloţi să zboare cu avioane de luptă, proiectele pentru echiparea dronelor cu A.I. ale grupului Kronstadt din Sankt Petersburg, alte proiecte pentru rachete ale Tactical Missiles Corporation şi modulul de luptă Kalashnikov folosind reţele neuronale^[3].

În mai 2017, CEO-ul Grupului Kronstadt din Rusia, un contractant de apărare, a declarat că „există deja sisteme de operare A.I. complet autonome care oferă mijloacele pentru clusterele UAV, atunci când îndeplinesc misiuni în mod autonom, împărtăşind sarcini între ele şi interacţionează” şi că este inevitabil ca roiuri de drone să zboare într-o zi peste zonele de luptă^[4].

Federaţia Rusă a testat mai multe sisteme de luptă autonome şi semi-autonome, şi putem exemplifica cu modulul de luptă „netul neuronal” Kalashnikov ce poate lua propriile hotărâri de direcţionare fără intervenţie umană. Un alt nume cunoscut în domeniul armamentului rusesc, Degtyarev, a creat un tanc robot de tip stealth numit Nerekhta. Această dronă este construită pentru a traversa nereperată câmpul de luptă şi a se apropia de ţintă, ca apoi să explodeze pentru a distruge fortificaţiile sau tancurile inamice.

Tancul autonom Uran-9 este dezvoltat de Russian Defence Contractor, JSC 766 UPTK, este acţionat fie prin telecomandă sau acţionează independent pentru a identifica, detecta, urmări şi în mod automat ţintele inamice şi poate folosi trasee ocolitoare pentru a evita obstacolele de pe direcţia de acţiune. A fost testat în condiţii de luptă în Siria, în urma căreia a putut să fie upgradat eficient.

Interesant este faptul că Guvernul rus a respins cu fermitate orice interdicţie asupra sistemelor letale de arme autonome, sugerând că o astfel de interdicţie ar putea fi ignorată.

China

Într-un raport al Center for New American Security din februarie 2019 prezentat de Gregory C. Allen^[5], se arată: „conducerea Chinei – inclusiv preşedintele Xi Jinping – consideră că a fi în fruntea tehnologiei A.I. este esenţial pentru viitorul concurenţei globale a puterii militare şi economice”. În acelaşi raport se specifică faptul că oficialii chinezi din domeniul militar au ca obiectiv incorporarea tehnologiei A.I. comerciale în armată pentru „reducerea decalajului dintre puterile militare chineze şi puterile avansate global”.

Date fiind legăturile^[6] strânse dintre Silicon Valley şi China şi faptul că cercetătorii americani au deschidere în ceea ce priveşte accesul la rezultatele cercetărilor din cadrul comunităţii ştiinţifice privitoare la tehnologia A.I., China a avut acces la aceasta. De altfel, printre realizările industriei chineze în domeniul A.I. se numără Baidu^[7]. Beijing îşi propune – prin foaia de parcurs din anul 2017 – ca până în anul 2030 să aibă o industrie A.I. de 150 de miliarde de dolari^[8].

Conform cu cele susţinute în The Japan Times, investiţiile anuale private A.I. în anul 2018 din China sunt de aproape şapte miliarde de dolari/an.

Statele Unite ale Americii

Pe fondul îngrijorării privind schimbările mediului de securitate pe plan interna-ţional şi pentru că Federaţia Rusă şi China cresc semnificativ investiţiile în dezvoltarea capacităţilor lor de Inteligenţă Artificială, SUA reacţionează. Astfel investiţiile în inteligenţa artificială ale Departamentului Apărării au crescut de la 5,6 miliarde de dolari în 2011 la 7,4 miliarde de dolari în 2016. De altfel, Chuck Hagel, fost Secretar pentru apărare, a afirmat încă din anul 2014 că următoarea generaţie de război va fi definită de inteli-genţa artificială (A.I.). Conform Japan Times, în 2018 investiţiile private în A.I. sunt în jur de 70 de miliarde de dolari/an, SUA având multe programe militare de luptă A.I..

Conform Monitorului Apărării şi Securităţii^[9], în luna februarie 2019 gl.lt. Jack Shanahan, director al Centrului Întrunit pentru Inteligenţa Artificială al Departamentului Apărării SUA, arată că întărirea securităţii naţionale şi creşterea prosperităţii societăţii americane se realizează şi prin ordinul prezidenţial pentru menţinerea supremaţiei americane în A.I.. După numai o zi, Departamentul Apărării al SUA a lansat o Strategie naţională în domeniul inteligenţei artificiale urmărind menţinerea şi asigurarea supre-maţiei americane în domeniul A.I..

DoD (Department of Defence) explică opiniei publice americane principiile etice ce ar trebui respectate când armele A.I. ar hotărâri în privinţa suprimării de vieţi omeneşti. Astfel, în privinţa programului Advanced Targeting and Lethality System Automated (ATLAS) care ar permite vehiculelor de luptă terestră abilitatea de a „dobândi, identifica şi angaja ţinte de cel puţin trei ori mai repede decât procesul manual actual”^[10] DoD a răspuns ambiguu privitor la definirea unui sistem de arme autonom.

Regatul Unit al Marii Britanii

În 2015, guvernul britanic s-a opus interzicerii armelor autonome letale, afirmând că „legislaţia umanitară internaţională prevede deja o reglementare suficientă pentru acest domeniu”, dar că toate armele folosite de forţele armate britanice ar fi „sub su-praveghere şi control uman”.

Mareşalul Aerului Phil Osborn^[11] susţine că „Aplicarea agresivă a învăţării auto-mate, a inteligenţei artificiale şi a computerizării cuantice pentru operaţiunile cu spectru complet (full-spectrum operations) este probabil la fel de perturbatoare pentru războiul modern, aşa cum a fost puterea aeriană acum aproximativ 100 de ani”.

Potrivit The Guardian şi Drone Wars UK, MoD (UK Ministry of Defence) susţine financiar zeci de programe de cercetare pentru crearea „roboţilor ucigaşi” (killbots), „utilizarea inteligenţei artificiale (A.I., artificial intelligence) în sistemele de armament strategic, în tehnologia dronelor autonome şi îmbinarea lor într-o maşinărie de luptă performantă”. Noua generaţie de arme se dezvoltă pe platforme de cercetare ale unor cunoscute instituţii de învăţământ din ţară^[12].

Israel

„Harpy”^[13] este o dronă anti-radar dezvoltată în Israel de către „Israel Aerospace Industries”. Harpy este o armă autonomă „Fire and Forget”, care lansată dintr-un vehicul aflat la sol în spatele frontului detectează, atacă şi distruge staţiile radar inamice. Dronele zboară pe timp de zi sau de noapte peste o zonă predefinită pentru a găsi şi distruge radarul care se potriveşte unor criterii prestabilite.

Coreea de Sud

Un exemplu de armament autonom dotat cu A.I. dezvoltat în Coreea de Sud este mitraliera „Super Egis II” ce poate identifica, urmări şi distruge o ţintă în mişcare la o distanţă de patru kilometri. DoDAAM, un producător sud-coreean, prin vocea CEO-ului, Myung Kwang Chang, afirmă: „Armele noastre nu dorm, aşa cum trebuie să o facă oamenii. Ele pot vedea în întuneric, pe când oamenii nu pot face acest lucru. Tehnologia noastră, prin urmare, transcede lacunele capacităţii umane şi vrem să se ajungă la momentul în care software-ul nostru poate discerne dacă o ţintă este prieten, duşman, dacă este civil sau militar”^[14].

Uniunea Europeană

În luna aprilie a anului 2018, 24 de state membre UE împreună cu Regatul Norvegiei, dar fără România, „s-au angajat să coopereze în domeniul Inteligenţei Artificiale”, astfel că s-a adoptat de către Comisia Europeană „Comunicatul privind Inteligenţa Artificială”, urmărind să devină competitivă în domeniul A.I..

Comunicatul Comisiei Europene prevede că Uniunea va depune eforturi pentru „a deveni competitivă în domeniul A.I.”, astfel încât „nimeni să nu fie lăsat în urmă în era transformărilor digitale” şi pentru „a fundamenta noile tehnologii pe valorile euro-pene”. Prioritatea Uniunii Europene privind cercetarea şi dezvoltarea în domeniul A.I. se îndreaptă spre capacitarea întreprinderilor mici şi mijlocii pentru a se adapta la tehnologiile A.I. şi, mai ales, pentru a adopta aceste tehnologii şi UE îşi asumă creşterea bugetelor pentru proiecte A.I. finanţate din fonduri europene.

În luna decembrie a anului 2018, în cadrul planului pentru promovarea dezvol-tării şi utilizării Inteligenţei Artificiale în ţările membre şi asociate Uniunii se propun strategii naţionale şi un nou parteneriat public-privat în domeniu, crearea unei baze comune de date şi coordonarea resurselor financiare pentru realizarea de investiţii publice şi private de cel puţin 20 de miliarde de euro până la sfârşitul anului 2020^[15].

Canada

De un buget de 125 milioane de dolari a beneficiat strategia canadiană (2017) privitoare la A.I.: CIFAR Pan-Canadian Artificial Intelligence Strategy, şi este prima de acest fel. În acest scop s-a realizat un parteneriat între „Alberta Machine Intelligence Institute” (AMII) din Edmonton, „Mila” în Montreal şi „Vector Institute” din Toronto ca entităţi ştiinţifice nou înfiinţate.

Deşi în politica de apărare a Canadei se stipulează că se va menţine implicarea umană adecvată în utilizarea capabilităţilor militare care pot exercita forţe letale, ter-menii nu sunt clar definiţi şi nu se afirmă că nu pot fi cazuri în care implicarea umană să nu fie necesară.

DEZVOLTAREA COMUNICAŢIILOR OM – MAŞINĂ
BAZATE PE EVOLUŢII AVANSATE ÎN NEUROTEHNOLOGII

Aspecte cuantice ale transmiterii informaţiei la nivelul creierului

Peter Gromov^[16] din Federaţia Rusă citează un articol al MIT Technology Review^[17], care, la rândul lui, descrie şi comentează articolul canadian intitulat Are There Optical Communication Channels in the Brain?^[18] Despre ce este vorba? Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Calgary, Canada, au confirmat că, creierul uman este capabil să producă fotoni şi au descoperit un analog al fibrelor optice prin care sunt transmise aceste semnale. Aşa-numiţii biofotoni se formează în creier şi în alte organe în timpul descompunerii anumitor tipuri de molecule în stare excitată. În acest context, se poate arăta că în creierul mamiferelor se produc biofotoni în intervalul 200-1.300 nm (nano-metri)^[19].

Atunci când celulele creierului produc fotoni ce conţin informaţii, acestea se pot transmite de-a lungul unui ghid de undă, cum ar fi o fibră optică. Oamenii de ştiinţă canadieni au descoperit că axonii de aproximativ 2 mm lungime pot transmite între 46%-96% din biofotonii înregistraţi la intrare, dar se subliniază că fotonii se pot propaga în ambele direcţii: in-out / out-in. Dacă în creierul unui mamifer mic biofotonii sunt produşi cu viteza de un foton/neuron/minut, la om, cu un număr de neuroni de 10¹¹, s-ar produce mai mult de un miliard de fotoni pe secundă.

„Acest mecanism este suficient pentru a asigura transferul unei cantităţi mari de informaţii sau chiar pentru a crea o înţelegere cuantică”, susţin diferiţi cercetători A.I. din domeniu. O linie directoare în gândirea ştiinţifică referitoare la aceste aspecte se bazează pe faptul că fotonii sunt buni purtători de informaţii cuantice. De altfel, s-a teoretizat că procesele cuantice pot fi în spatele unora dintre procesele mai misterioase ale creierului, privitoare, nu în ultimul rând, chiar la conştiinţă în sine.

Încă din anul 2007, unii autori^[20] arată că înregistrările electrofiziologice la animale, inclusiv la oameni, sunt modulate prin activităţi oscilatorii în mai multe benzi de frec-venţă. Se ştie puţin despre modul în care interacţionează oscilaţiile din diferite benzi de frecvenţă. Descoperirile recente privitor la neocortexul uman arată că puterea oscilaţiilor gamma rapide (30-150 Hz) este modulată prin faza oscilaţiilor mai lente (5-8 Hz). Având în vedere că acest cuplaj reflectă o interacţiune specifică între ansambluri mari de neuroni, este probabil ca acest lucru să aibă implicaţii profunde asupra procesării neuronale.

Federaţia Rusă: NeuroNet în contextul Iniţiativei Tehnologice Naţionale

În anul 2014 Preşedintele Federaţiei Ruse, V.V. Putin, arată că: „Pe baza unor prognoze pe termen lung, este necesar să înţelegem cu ce provocări se va confrunta Rusia în 10-15 ani, ce soluţii avansate vor fi necesare pentru a asigura securitatea naţională, o calitate înaltă a vieţii oamenilor şi dezvoltarea de noi sectoare tehnologice”^[21].

Scopul Iniţiativei Tehnologice Naţionale Ruse (INTI) din punctul de vedere al Academiei Ruse de Ştiinţe este menţionat de vicepreşedintele Academiei, academi-cianul V.V. Ivanov, şi anume: asigurarea egalităţii tehnologice globale între Rusia şi ţările ce domină piaţa inovării tehnologice. Pentru a se realiza acest lucru, s-a propus (în 2016) ca în termen de 5-7 ani să se rezolve problema substituirii importurilor, iar în următorii 20-30 de ani să se efectueze trecerea la o nouă structură tehnologică a economiei interne, la retehnologizare, dezvoltând programele de stat „Import Substi-tution-2020” şi „Technity Parity-2030”.

Cu alte cuvinte, se urmăreşte ca în următorii 20 de ani Rusia să devină baza economiei globale pe baza Iniţiativei Tehnologice Naţionale ca program unitar de stat ce cuprinde măsuri de sprijinire a dezvoltării industriale în domenii de vârf. Încă din anul 2007 se contura politica de stat rusă privind abordarea unui sistem naţional de inovare atunci când preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir V. Putin, anunţă Adunarea Federală că economia inovării se va realiza prin intermediul firmelor de stat United Aircraft Corporation, United Shipbuilding Corporation şi Rusnano, ulterior creându-se chiar şi Corporaţia de Stat Rostec pentru promovarea, dezvoltarea, producţia şi exportul de produse industriale de înaltă tehnologie.

Ca reacţie la Platformele Tehnologice ale Uniunii Europene care a finanţat programul-cadru pentru dezvoltarea cercetării şi tehnologiei, prin hotărârea din aprilie 2011 a Comisiei Guvernamentale Ruse pentru Tehnologii Înalte şi Inovaţii a fost aprobată o listă de 27 de platforme tehnologice. În proiectul de buget federal pentru anul 2016, Guvernul a fost instruit să stabilească până la 10 miliarde de ruble pentru implementare.

Una dintre pieţele cheie selectate pentru dezvoltare ca parte a Iniţiativei Tehnologice Naţionale Ruse (fondată la data de 20 decembrie 2016) este NeuroNet. NeuroNet (în eng. NeuroNet, NeuroWeb, Brainet) sau Web 4.0 este una dintre presu-pusele etape ale dezvoltării World Wide Web în care interacţiunea participanţilor – oameni, animale, agenţi inteligenţi – se va baza pe principiile neurocomunicaţiilor. Se preconizează că va înlocui Web 3.0 în jurul anului 2030-2040.

Pentru dezvoltarea în cadrul iniţiativei, au fost selectate nouă pieţe cheie, iar la poziţia 4 se înscrie:

• Denumirea pieţei: NeuroNet.
• Direcţie: neurocomunicaţii.
• Lideri de echipă: Andrei Ivashchenko, preşedinte al consiliului de administraţie, Centrul HimRar pentru tehnologii înalte, Grigory Trubnikov, prim-viceministrul ştiinţei şi învăţământului superior al Federaţiei Ruse.
• Sarcini şi tehnologii: Dezvoltarea comunicaţiilor om-maşină bazate pe evoluţii avansate în neurotehnologii şi creşterea productivităţii sistemelor om-maşină, creşterea productivităţii proceselor mentale şi ale gândirii.
• Cartografierea creierului, crearea unei noi generaţii a World Wide Web bazată pe interfeţe cu neurocomputere.
• Foaia de parcurs: a fost aprobată la data de 24.06.2016, de către Prezidiul Consiliului Prezidenţial pentru Modernizarea Economiei şi Dezvoltării Inovatoare a Rusiei, Protocolul nr. 3.

Planul de acţiune a „foii de parcurs”, care prevede îmbunătăţirea legislaţiei şi înlăturarea barierelor administrative pentru a asigura implementarea Iniţiativei Teh-nologice Naţionale în zona „NeuroNet”^[22], a fost aprobat prin ordin al Guvernului Federaţiei Ruse din 30 martie 2018.

Se evidenţiază două direcţii principale privind legătura ce se poate realiza între creiere.

Prima dintre direcţiile principale se referă la ceea ce se numeşte creier global, în cadrul căruia ar putea fi interconectate creiere independente. Această interconecti-vitate va permite împărtăşirea cvasi instantanee a experienţelor particulare atât raţionale, cât şi emoţionale, împărtăşirea de cunoştinţe în general.

Conceptul rus privind NeuroNet-ul are fundamente ce se întind pe mai multe decenii.

William Ashby (1956)^[23] enunţă posibilitatea creşterii inteligenţei umane, iar Joseph Liklider (1960)^[24] şi Douglas Engelbart (1962)^[25] induc conceptul de exocortex ca un sistem extern fiinţei umane folosit pentru procesarea informaţiilor.

Termenul de interfaţă neurocomputer este atribuită lui Jacques J. Vidal (1973), iar în anul 1998 la Universitatea Emory din Atlanta – SUA chiar s-a realizat imple-mentarea unei astfel de interfeţe la un pacient.

În al doilea rând, vorbim despre perspectiva apariţiei unui creier global. Ideea datează din colecţia de nuvele a lui Herbert Wells „Creierul lumii” (1936-1938). Puţin mai târziu, Pierre Teilhard de Chardin, dezvoltând ideea lui Eduard Leroy despre noosferă, a formulat în lucrarea „Fenomenul omului” (1938-1940) conceptul punctului Omega ca moment în care întregul conştiinţelor umane va forma o conştiinţă superioară. Pierre Teillard de Chardin defineşte Punctul Omega acea stare de complexitate cu nivelul cel mai înalt de organizare şi, concomitent, conştiinţa cea mai înaltă spre care evoluează Universul.

De-a lungul timpului, dezvoltarea constantă a conştiinţei şi complexitatea tot mai accentuată a formelor materiale a dus la apariţia şi manifestarea a ceea ce este cunoscută sub denumirea de noosferă^[26]. Ulterior, prin acţiunea sinergică a tuturor individualităţilor conştiinţelor umane ia naştere o conştiinţă superioară ce este în afara limitărilor timpului şi spaţiului, denumită Omega. Singularitatea fiecărei conştiinţe umane nu este dizolvată în această conştiinţă unificatoare, ci se păstrează şi chiar se dezvoltă datorită implicării ei.

Vorbind în termeni de energie, energia fundamentală are două aspecte. Primul aspect se referă la energia tangenţială ce interacţionează cu elemente de acelaşi ordin de complexitate şi concentrare internă. Al doilea aspect îl reprezintă energia radială focalizată intern ce direcţionează purtătorul de conştiinţă către o stare din ce în ce mai complexă. Omega, ca funcţie centrală ce implică iniţial principiul intern, psihic şi radial, conduce materia, viaţa, conduce la creşterea conştiinţei.

Încă din anul 1995 Gottfried Mayer-Kress şi Kathleen Barczys prezintă concepţia lor referitoare la creierul global ca structură care evoluează din reţeaua de calcula-toare globală şi implicaţiile acestei concluzii pentru modelare. Începând cu anul 2013 s-au efectuat experimente pentru demonstrarea posibilităţii existenţei de conexiuni directe creier la creier^[27].

Începând cu anul 2012 termenul de NeuroNet a fost menţionat pe Polit.ru, iar în martie 2013 a fost citat într-un articol al revistei Russian Reporter dedicată activităţilor Mişcării Rusia 2045.

În anul 2005 futurologul american Raymond Kurzweil a prezis că, până în 2029, o persoană va începe să fuzioneze cu tehnologia, iar în anul 2012 el a arătat că vor fi extinse capacităţile creierului prin „cloud computing”, adică exocortex^[28].

După unii autori^[29] există două modalităţi pentru depăşirea problemelor manifes-tate la nivel global în ceea ce priveşte continuarea antropogenezei^[30].

Primul mod ar consta în folosirea metodei eugenice^[31] pentru schimbarea naturii biologice a omului.

Al doilea mod ar consta în transpunerea minţii într-un sistem de autoorganizare non-biologică şi se exprimă părerea că această din urmă ar fi de acceptat ca direcţie de urmat în viitor. Jean-Michel Besnier (2019)^[32] prevede această cale pentru crearea neuro-comunităţilor, transhumanii^[33] fiind purtători A.I. a creierului global.

La nivelul Federaţiei Ruse, NeuroNetul are valoarea unui viitor mediu de comu-nicare pentru unirea minţilor folosind nanotehnologia permiţând impactul informaţional direct asupra centrelor creierului, ocolind simţurile.

Estimarea etapelor de dezvoltare ale NeuroNet-ului

După RVC, în octombrie 2014, sunt identificate trei etape în drumul către NeuroNet:

1) BiometriNet (pre-NeuroNet) – din 2014 până în 2024;

2) apariţia NeuroNetului – din 2025 până în 2035;

3) apariţia unui NeuroNet în adevăratul sens al cuvântului – după 2035.

Şi va exista şi o a patra etapă după anii 2040 atunci când NeuroNet va acoperi întregul câmp de comunicaţii.

Se preconizează conectarea creierului la reţelele globale până în anul 2020 pentru indivizii cu resurse materiale, iar după încă cinci ani, NeuroNet devine un produs la dispoziţia publicului, iar până în 2030 va fi ceva obişnuit. NeuroNet-ul înlocuieşte internetul până în 2035, iar conectarea creierului uman la un aparat artificial se va realiza în 2045 la apariţia „singularităţii tehnologice”.

Etapa I (2015-2020)

În prima etapă modelarea creierului în ansamblu este încă în lucru, iar principala tendinţă se referă la dispozitivele portabile cu feedback biologic (BFB), conectarea la internet a aparaturii de uz casnic, se răspândesc sistemele de realitate augmentată.

Bioprotezele şi exoscheletele îmbunătăţesc abilităţile umane, sunt realizate proiectele de comunicare de tip Silent Talk. În psihoterapie sunt utilizate dispozitive portabile şi în cadrul companiilor se predă managementul stărilor mentale prin relaxare şi concentrare.

Etapa a II-a (2020-2030)

Este etapa unui prolog al NeuroNet-ului şi se manifestă în două direcţii mari: „Web-ul biometric” şi „Web-ul colaborativ”.

„Web-ul biometric” este conceput ca o reţea de citire a parametrilor fiziologici umani. Folosind faptul că s-a realizat cartografierea creierului se modelează procese mentale individuale şi se trece la recrearea unor stări mentale. Realitatea augmentată poate transmite imagini, sunete, mirosuri şi senzaţii tactile. Interacţiunea om-calculator se realizează cu interfeţe neuronale la preţ scăzut. Se duplică artificial diferite sisteme ale corpului, se completează stările de conştiinţă care se studiază şi se stimulează şi alte stări în afara celor de relaxare şi de concentrare, iar în psihoterapia de grup se folosesc schimbul de stări emoţionale şi se folosesc sisteme pentru învăţare accelerată. „Web-ul colaborativ” se referă la modele organizaţionale ce folosesc calculatorul ca mediator, reţelele sociale sunt integrate într-o „reţea de reţele”, se realizează neuro-colective în cadrul jocurilor online.

Etapa a III-a (2030-2040)

Se fac testări pentru realizarea unui model hibrid al minţii. Se acceptă cvasi-unanim teza cu privire la socializarea conştiinţei, gândirii şi psihicului, în urma căreia trece de la modelarea creierului la echipe de modelare. Roboţii se diversifică, de la mărimi obişnuite, la microroboţi cvasi vii, iar neurointerfeţele bazate pe magnetoence-falografie (MEG) sunt frecvente şi concurează neurointerfeţele optogenetice subcelulare.

Stările amplificate ale conştiinţei sunt folosite curent în activităţi profesionale şi chiar se construiesc tipuri artificiale de astfel de stări corespunzătoare unor anumitor profesii. Biosemantica completează Webul semantic, se iniţiază protocoale de transfer al neurodatelor brute, se schematizează viitoarele neuro-comunităţi în care pot avea loc transferuri directe de experienţe între membrii comunităţii şi devine viabilă crearea de experienţă artificială.

NeuroNet-ul este omniprezent în domeniul comunicaţiilor.

Statele Unite Ale Americii: BRAIN INITIATIVE^[34]

Preocupările SUA privind „human improvement” (îmbunătăţirea omului / creş-terea performanţei umane) pot fi evidenţiate începând cu 2001, an în care US National Science Foundation a demarat NBIC INITIATIVE, urmată de proiecte ce au urmărit implementarea acestor cercetări.

În valoare de 106 milioane dolari, programul de cercetare privind tehnologiile neuromorfe aplicate sistemelor vii denumit „SyNAPSE” (Systems of Neuromorph Adap-tive Plastic Scalable Electronics) a demarat în anul 2008 cu o derulare pe 5 ani, la iniţiativa DARPA (Agenţia de Proiecte de Cercetare Avansate pentru Apărare). Cunos-cutele firme IBM (divizia IBM Research) şi Microsoft au participat la acest program.

În perioada 2010-2015 au fost alocate 100 de milioane de dolari pentru carto-grafierea creierului în cadrul programului „Human Connectom Project”. Cu suma de 5,55 miliarde de dolari a fost finanţat în anul 2011 domeniul neuroştiinţelor prin acordarea a 16.000 de subvenţii diferitelor instituţii din domeniul sănătăţii.

În anul 2014, DARPA îşi organizează un departament de biotehnologie, iar pentru intervalul 2014-2024 au fost alocate 300 de milioane de dolari anual în cadrul programului guvernamental „Brain Initiative”. Scopul proiectului este de a înţelege mai aprofundat creierul uman şi prevede chiar participarea financiară a sectorului privat. Astfel, suma de 60 de milioane de dolari anual va fi alocată pentru a studia activitatea creierului privitoare la percepţii şi luarea deciziilor de către „Allen Institute for Brain Sciences”, pentru evidenţierea stocării şi procesării informaţiilor în reţelele neuronale „Howard Hughes Medical Institute” alocă 30 milioane de dolari, alte 28 milioane dolari sunt din partea „Salk Institute for Biological Studies” pentru o cercetare amplă, de la gene, reţele neuronale până la comportament, iar „Kavli Foundation” extinde cu 4 milioane de dolari cercetarea privind afecţiunile invalidante.

Fig. 1 Hype Cycle for Emerging Technologies, 2018

Sursa: Gartner (August 2018) Five Emerging Technology Trends Democratized AI

În articolul „Gartner identifică cinci tendinţe tehnologice emergente care vor estompa liniile dintre om şi maşină”^[35] se prezintă Raportul Hype Cycle for Emerging Technologies, care este cel mai vechi ciclu Gartner Hype anual, oferind o perspectivă transindustrială asupra tehnologiilor şi tendinţelor care ar trebui să fie luate în consi-derare atunci când se iau în considerare dezvoltarea de portofolii de tehnologii emergente. Ciclul Hype pentru tehnologii emergente este unic printre majoritatea ciclurilor Gartner Hype, deoarece acumulează informaţii de la peste 2.000 de tehnologii într-un set succint de 35 de tehnologii şi tendinţe emergente. Acest ciclu Hype se concentrează în mod special pe setul de tehnologii care prezintă promisiuni în furnizarea unui grad ridicat de avantaj competitiv în următorii cinci până la 10 ani (a se vedea Figura 1).

În continuare prezint explicaţiile diagramei de mai sus făcute de către Gartner^[36].

Tehnologiile A.I. vor fi practic peste tot în următorii 10 ani. În timp ce aceste tehnologii permit adoptatorilor timpurii să se adapteze la situaţii noi şi să rezolve pro-bleme care nu au fost întâmpinate anterior, aceste tehnologii vor deveni disponibile pentru masă – democratizate. Mişcări şi tendinţe precum cloud computing, comunitatea maker şi open source vor propulsa în cele din urmă A.I. în mâinile tuturor.

Această tendinţă este activată de următoarele tehnologii: platforma A.I. ca serviciu (PaaS), inteligenţă generală artificială, conducere autonomă (nivelurile 4 şi 5), roboţi mobili autonomi, platformă A.I. conversaţională, reţele neuronale profunde, vehicule autonome care zboară, roboţi inteligenţi, şi asistenţi virtuali.

„Tehnologiile care reprezintă IA democratizată populează trei din cinci secţi-uni ale ciclului Hype, iar unele dintre ele, cum ar fi plasele neuronale profunde şi asistenţii virtuali, vor ajunge la adoptarea generală în următorii doi până la cinci ani”, a spus dl Walker.

„Alte tehnologii emergente din această categorie, cum ar fi roboţii inteligenţi sau AI PaaS, se mişcă, de asemenea, rapid prin Ciclul Hype care se apropie de vârf şi în curând îl vor trece”.

Ecosisteme digitalizate

Tehnologiile emergente necesită revoluţionarea fundaţiilor care permit volumul de date necesare, puterea de calcul avansată şi ecosistemele care permit ubicuitatea. Trecerea de la o infrastructură tehnică compartimentată la platforme care permit ecosistemele pune bazele unor modele de afaceri complet noi care formează puntea de legătură între oameni şi tehnologie.

Această tendinţă este activată de următoarele tehnologii: Blockchain, Blockchain pentru securitatea datelor, Digital Twin, IoT Platform şi Knowledge Graphs.

„Tehnologiile digitalizate ale ecosistemului se îndreaptă rapid către Ciclul Hype”, a spus Walker.

„Platformele Blockchain şi IoT au trecut de vârf până acum şi credem că vor atinge maturitatea în următorii cinci până la 10 ani, cu gemeni digitali şi grafice de cunoştinţe pe tocuri.”

Îndemn spre biohacking

În următorul deceniu, omenirea îşi va începe era „transhumană”: biologia poate fi apoi piratată, în funcţie de stilul de viaţă, interesele şi nevoile de sănătate. Biohackingul se încadrează în patru categorii: augmentarea tehnologiei, nutrigenomica, biologia experimentală şi grinder biohacking. Cu toate acestea, rămân întrebări cu privire la măsura în care societatea este pregătită să accepte aceste tipuri de aplicaţii şi ce probleme etice creează.

Această tendinţă este activată de următoarele tehnologii: biocipuri, biotehno-logie – ţesut cultivat sau artificial, interfaţă creier-computer, realitate augmentată, realitate mixtă şi ţesături inteligente.

Tehnologiile emergente în biohacking-ul propriu-zis se mişcă rapid prin ciclul Hype. Realitatea mixtă se îndreaptă spre jgheabul dezamăgirii, iar realitatea aug-mentată aproape a ajuns la fund. Acei pionieri vor fi urmaţi de biocipuri, care tocmai au atins vârful şi se vor muta pe platou în cinci până la 10 ani.

Experienţe imersive transparente

Tehnologia va continua să devină mai centrată pe om până la punctul în care va introduce transparenţă între oameni, companii şi lucruri. Aceste tehnologii extind şi permit o viaţă mai inteligentă, o muncă şi alte spaţii pe care le întâlnim.

Această tendinţă este activată de următoarele tehnologii: imprimare 4D, conec-tarea inteligentă a locuinţei, A.I. de graniţă, tehnologia sistemului de auto-vindecare, baterii cu anod de siliciu, praf inteligent, spaţiu de lucru inteligent şi afişaje volumetrice.

„Tehnologiile emergente care reprezintă experienţe imersive transparente sunt în mare parte în drum spre limitele superioare sau – în cazul bateriilor cu anod de siliciu – tocmai le-au traversat”, a spus dl Walker.

„Spaţiul de lucru inteligent s-a dezvoltat destul de mult şi este pe punctul de a atinge vârful în viitorul apropiat.”

Infrastructură omniprezentă

Infrastructura nu mai este un obstacol în calea obţinerii obiectivelor unei organizaţii. Apariţia şi popularitatea în masă a cloud computing-ului şi numeroasele sale variaţii au permis un mediu de calcul de infrastructură permanent, disponibil şi nelimitat.

Această tendinţă este activată de următoarele tehnologii: 5G, nanotuburi de carbon, reţele neuronale profunde ASIC, hardware neuromorf şi computere cuantice.

Tehnologiile care susţin infrastructura omniprezentă sunt pe drumul cel bun pentru a atinge vârful şi a se deplasa rapid de-a lungul ciclului Hype. 5G şi reţelele neuronale profunde ASIC, în special, se aşteaptă să ajungă pe platou în următorii doi până la cinci ani.

Europa

Iniţiativa americană NBIC^[37] a fost un impuls pentru proiectele UE. Încă din anul 2004 s-a dezvoltat primul concept european de CT „converging technologies” privitor la „engineering of the mind” şi perspectivele trans-umaniste elaborate în cadrul iniţiativei NBIC a Statelor Unite. Conform statisticilor europene, până în anii 2050, 28% din populaţie va fi în vârstă de 65 de ani şi peste, astfel că o direcţie importantă este cea a cercetării gerontologice a creierului.

În UE cercetările au început în 2005 cu proiectul „Blue Brain” pentru mode-larea computerizată a neocortexului uman şi continuă cu cercetarea BNCI „Orizont 2020” privind interacţiunea om-calculator. Aplicarea programul „FET Flagships” este susţinută de 1,2 miliarde de euro, finanţare prin al 8-lea program-cadru al UE „Orizont 2020” pentru dezvoltarea cercetării ştiinţifice şi a tehnologiei (2014-2020).

În perioada 2021-2027 se aplică programul „Horizon Europe” cu un buget de peste 100 miliarde de euro. Noul program, „Horizon Europe” va continua să promoveze excelenţa în cercetare şi să consolideze accentul pe inovaţie, de exemplu prin dez-voltarea de prototipuri, active intangibile, transfer de cunoştinţe şi tehnologie. Un nou Consiliu european pentru inovare va oferi o piaţă unică pentru inovatori cu potenţial ridicat şi strălucit, cu scopul de a face din Europa un lider pe piaţa inovării creatoare^[38].

China

Conceptul „Brainnetome” a fost lansat in anul 2010 pentru studiul reţelelor neuronale ale creierului. Cu 200 de milioane de yuani buget, în anul 2011 a fost lansat Planul de cercetare pentru circuitele neuronale ale emoţiei şi memoriei, iar 300 de milioane de yuani au fost alocaţi în 2012 pentru un atlas funcţional al reţelelor neuronale, programul Academiei Chineze de Ştiinţe numit „Functional Connectome Project”.

„China Brain” s-a numit iniţiativa tehnologică lansată în martie 2015 de Robin Li, managerul motorului de căutare Baidu, care a arătat că acest program se va axa pe teme cum ar fi interacţiunea om-maşină, Big Data, transport autonom, diagnostic medical inteligent, aeronave fără pilot, roboţi de luptă.

În anul 2017 China şi-a propus un plan de dezvoltare a inteligenţei artificiale în trei etape: până în 2020 să ţină pasul cu tehnologiile A.I., până în 2025 să atingă progresele realizate pe plan internaţional, iar în anul 2030 să devină lider mondial. În acest scop chinezii au finanţat un volum de aproximativ 48% din totalul investiţiilor în A.I. la nivel global^[39].

Riscuri ale tehnologiei neuro-comunicaţiilor

Deşi pare a avea un viitor deosebit cu multiple aplicaţii, tehnologia neuro-comunicaţiilor prezintă riscuri majore, dintre care amintim:

• neurohacking^[40] – preluarea informaţiilor din creier fără consimţământ;
• piratarea reţelelor de tip NeuroNet cu prejudicii pentru organismul uman;
• răspândirea viruşilor informaţionali în reţea;
• controlului extern al oamenilor, inclusiv din partea A.I.;
• încălcarea vieţii private;
• schimbarea naturii umane;
• transformarea oamenilor în bioroboţi;
• stratificarea omenirii, transformarea elitei într-o nouă specie biologică: trans-humanii;
• obiecţii de tip religios.

Direcţii viitoare pentru menţinerea naturii umane

Alternativa la fenomenul manifestat pe plan internaţional denumit „transhu-manism”, acea tendinţă de orientare a multor cercetări spre transformarea fiinţelor umane în „transhumani” ca oameni augmentaţi prin realizarea de interfeţe de tip cibernetic – wearable and implantable brain-machine interfaces (BMIs) – între creierul uman şi calculator / reţele de calculatoare care să permită şi legături – pe diferite paliere – şi cu alte creiere este menţinerea naturii umane.

Obiectivul principal al unor viitoare cercetări de absolută stringenţă este acela de a pune la punct o metodologie şi un protocol pentru menţinerea naturii umane, însă cu posibilităţi de acces volitiv, controlat şi sigur, la un nivel superior de comunicare interumană prin legături creier la creier, fără interfeţe artificiale, iar acest lucru se poate obţine folosind într-un mod specific capacităţile naturale, înnăscute ale fiecăruia dintre noi. De altfel, acest demers nu ar consta decât în continuarea cercetărilor fundamentale şi practic aplicative^[41] demarate la nivelul unor Şcoli de Înalte Studii Doctorale din cadrul Universităţii Bucureşti şi Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” Bucureşti, universităţi recunoscute pe plan naţional şi internaţional.

Bibliografie

1. Allen, Gregory. “Understanding China’s AI strategy”. Center for New American Security. Center for New American Security. Retrieved March 15, 2019.
2. Bojescu, Amalia, Radio România Actualităţi.
3. Bartlett, M., „The AI Arms Race” In 2019. Towards Data Science, Jan 28, 2019.
4. Bershidsky, Leonid. “Why Elon Musk (Tesla and SpaceX CEO) is right about the threat posed by Russian artificial intelligence”. The Independent. 6 September 2017. https://www.independent.co.uk/life-style/gadgets-and-tech/news/elon-musk-ai-artificial-intelligence-world-war-three-russia-china-robots-cyber-warfare-replicants-a7931981.html accesat 3 nov.2019.
5. Dearden, Lizzie. ”Britain warned it must be prepared to launch cyber attacks on enemies or risk ‘falling behind’ in modern warfare. Air Marshal Phil Osborn warns that cyber attacks by hostile states could ‘cripple’ UK”. 18 May 2018. https://www.independent.co.uk/news/uk/home-news/cyber-attacks-uk-launch-prepared-military-defence-intelligence-russia-iran-north-korea-a8358421.html. Accesat la 3 nov. 2019.
6. Defence&Security Monitor.
7. Dubrovsky, (ed). „Viitor global 2045”. Tehnologii convergente (NBICS) şi Transhumanist Evolution. Editura IBA, 2013.
8. Frunzeti, T., Mureşan, M., Văduva, Gh. „Război şi haos”. Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2009.
9. Kopf, Dan. (February 6, 2018) „China is rapidly closing the US’s lead in AI research”. https://qz.com/11 97174/china-is-the-rising-artificial-intelligence-power/ accesat 3 nov. 2019.
10. Le Miere, Jason (5/15/17). „Russia developing autonomous ‘swarm of drones’ in new arms race with U.S., China”. https://www.newsweek.com/drones-swarm-autonomous-russia-robots-609399.
11. Manolea, A. „Aplicabilităţi militare ale stărilor amplificate ale conştiinţei în războiul transpersonal”, ISBN 978-606-8550-84-8, Editura TopForm, Bucureşti, 2019.
12. Manolea, A. „Psihologia stărilor amplificate ale conştiinţei. Conditionarea Psihosomatică. Psihodiagnoză şi intervenţie psihoterapeutică folosind stări modificate ale conştiinţei”, Editura Universitară, ISBN 978-606-28-0608-8, Bucureşti, 2017.
13. Manolea, A. „Războiul transpersonal, realitate sau ficţiune în contemporaneitate?”, ISBN 978-606-8550-83-1, Editura TopForm, Bucureşti, 2019.
14. Manolea, A. „Războiul transpersonal. Influenţarea psihoinformaţională distală – studii experimentale”, ISBN 978-606-8550-82.4, Editura TopForm, Bucureşti, 2019.
15. Manolea, A. „Stări amplificate ale conştiinţei. Acţiunea beligenă şi influenţarea psihoinformaţională distală”, Editura Universitară, ISBN 978-606-28-0609-5, Bucureşti, 2017.
16. Max More „Transhumanism: Toward a Futurist Philosophy”,
17. Ole Jensen, Laura L. Colgin, (2007) „Cross-frequency coupling between neuronal oscillations in Science Direct, Trends in Cognitive Sciences”, Volume 11, Issue 7, July 2007, Pages 267-269. https://doi.org/ 10.1016/j.tics.2007.05.003.
18. Parisa Zarkeshian, Sourabh Kumar, Jack Tuszynski, Paul Barclay, Christoph Simon (23 Aug 2017) „Are there optical communication channels in the brain?” Calgary University, University of Alberta and National Institute for Nanotechnology, Alberta, Canada publicat de Cornel Universiy, arXiv.org > physics > arXiv:1708.0888, www.arxiv.org/abs/1708.08887.
19. Parkin, Simon „The killer robots: the soldiers that never sleep”. BBC (16 iulie 2015).
20. Putin, V.V. (4 decembrie 2014) „Adresa preşedintelui la Adunarea Federală”. www.Kremlin.ru.
21. Tucker, Patrick (March 1, 2019) „US Military Changing ‘Killing Machine’ Robo-tank Program After Controversy” https://www.defenseone.com/technology/2019/03/us-military-changing-killing-machine-robo-tank-program-after-controversy/155256/ accesat 3 nov.2019.
22. ПетрГромов (8 сентября 2017) ”Нейробиологи обнаружили в мозге оптический волновод” https:// hightech.fm/2017/09/08/brain-light
23. https://towardsdatascience.com/the-ai-arms-race-in-2019-fdca07a086a7Tom O’Connor. (7/20/17). Russia’s military challenges U.S. and China by building a missile that makes its own decisions. https://www.newsweek.com/russia-military-challenge-us-china-missile-own-decisions-639926.
24. https://towardsdatascience.com/the-ai-arms-race-in-2019-fdca07a086a7
25. com/sites/singularity/2015/02/15/the-future-of-crime-smartphone-tracking-neurohacking-and-ai-assisted-murder/
26. https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/communication-modern-budget-may2018_ en.pdf
27. https://www.economica.net/analisti–china-bate-sua-pe-inteligenta-artificiala-pana-in-2030_163344.html
28. https://www.gartner.com/en/newsroom/press-releases/2018-08-20-gartner-identifies-five-emerging-technology-trends-that-will-blur-the-lines-between-human-and-machine
29. https://www.iai.co.il/p/harpy
30. https://www.technologyreview.com/s/608797/are-there-optical-communication-channels-in-our-brains/

* PhD – Psihologie, Universitatea din Bucureşti, PhD – Ştiinţe Militare, Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”, Doctor of Science – Open International University for Complementary Medicines, Colombo, Sri Lanka

[1] Frunzeti, T., Mureşan, M., Văduva, Gh. Război şi haos. Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2009.

[2] Tom O’Connor. (7/20/17). Russia‘s military challenges U.S. and China by building a missile that makes its own decisions. https://www.newsweek.com/russia-military-challenge-us-china-missile-own-decisions-639926.

[3] Bershidsky, Leonid. “Why Elon Musk (Tesla and SpaceX CEO) is right about the threat posed by Russian artificial intelligence”. The Independent. 6 September 2017. https://www.independent.co.uk/life-style/gadgets-and-tech/news/elon-musk-ai-artificial-intelligence-world-war-three-russia-china-robots-cyber-warfare-replicants-a7931981.html accesat 3 nov. 2019.

[4] Le Miere, Jason (5/15/17).Russia developing autonomous ‘swarm of drones’ in new arms race with U.S., China. https://www.newsweek.com/drones-swarm-autonomous-russia-robots-609399.

[5] Allen, Gregory. “Understanding China‘s AI strategy”. Center for New American Security. Retrieved March 15, 2019.

[6] Kopf, Dan. (February 6, 2018) China is rapidly closing the US’s lead in AI research.https://qz.com/119 7174/china-is-the-rising-artificial-intelligence-power/ accesat 3 nov. 2019.

[7] companie chineză de tehnologie specializată în servicii şi produse legate de Internet şi inteligenţă artificială (A.I.).

[8] Bartlett, M., The AI Arms Race In 2019. Towards Data Science, Jan 28, 2019. https://towardsdatascience. com/the-ai-arms-race-in-2019-fdca07a086a7.

[9] Defence&Security Monitor.

[10] Tucker, Patrick (March 1, 2019) US Military Changing ‘Killing Machine’ Robo-tank Program After Controversy https://www.defenseone.com/technology/2019/03/us-military-changing-killing-machine-robo-tank-program-after-controversy/155256/ accesat 3 nov. 2019.

[11] Dearden, Lizzie. ”Britain warned it must be prepared to launch cyber attacks on enemies or risk ‘falling behind’ in modern warfare. Air Marshal Phil Osborn warns that cyber attacks by hostile states could ‘cripple’ UK”. Independent.18 May 2018. https://www.independent.co.uk/news/uk/home-news/cyber-attacks-uk-launch-prepared-military-defence-intelligence-russia-iran-north-korea-a8358421.html. Accesat la 3 nov. 2019.

[12] Imperial College London, University College London, universităţile Bristol, Cambridge, Cranfield, Edinburgh, Liverpool, Loughborough, Oxford, Sheffield, Southampton, Warwick.

[13] https://www.iai.co.il/p/harpy.

[14] Parkin, Simon. The killer robots: the soldiers that never sleep. BBC (16 iulie 2015).

[15] Amalia Bojescu, Radio România Actualităţi.

[16] ПетрГромов (8 сентября 2017) Нейробиологи обнаружили в мозге оптический волновод https:// hightech.fm/2017/09/08/brain-light.

[17] https://www.technologyreview.com/s/608797/are-there-optical-communication-channels-in-our-brains/

[18] Parisa Zarkeshian, Sourabh Kumar, Jack Tuszynski, Paul Barclay, Christoph Simon (23 Aug 2017) Are there optical communication channels in the brain? Calgary University, University of Alberta and National Institute for Nanotechnology, Alberta, Canada publicat de Cornel Universiy, arXiv.org > physics > arXiv:1708.0888, www.arxiv.org/abs/1708.08887.

[19] nanometru (nm) = lungime egală cu o miliardime dintr-un metru sau o milionime dintr-un milimetru. 1 nm = 10⁻⁹ m = 10⁻⁶ mm = 10⁻³ μm.

[20] Ole Jensen, Laura L. Colgin, (2007) Cross-frequency coupling between neuronal oscillations in Science Direct, Trends in Cognitive Sciences, Volume 11, Issue 7, July 2007, Pages 267-269. https://doi.org/10.1016/j.tics. 2007.05.003.

[21] Putin, V.V. (4 decembrie 2014) Adresa preşedintelui la Adunarea Federală. www.Kremlin.ru.

[22] În prezent, în Federaţia Rusă, cercetările legate de neurocomunicaţii sunt efectuate de următoarele centre de cercetare: Institutul de activitate nervoasă superioară şi neurofiziologie al Academiei Ruse de Ştiinţe condus de către G.A. Ivanitsky şi A.A. Frolov, Institutul de probleme biomedicale al Academiei Ruse de Ştiinţe, N.P. Bekhtereva RAS, Institutul de Fiziologie şi Biochimie Evoluţionară Sechenov RAS, Centrul NBIKS, Institutul Kurchatov, Centrul de Cercetare pentru Neurologie RAMS, Institutul de Cercetare pentru Biologie Moleculară şi Biofizică SB RAMS, Laboratorul de neurofiziologie şi interfeţe de neurocomputer Universitatea de Stat din Moscova condus de către A.Ya. Kaplan, Institutul de Cercetări al Neurocybernetics – numit după A.B. Kogan – al Universităţii Federale de Sud condus de către B.M. Vladimirsky şi V.N. Kiroi, Laboratorul de Neurofiziologie a realităţii virtuale, Universitatea ITMO condus de către Yu.E. Shelepin, Laboratorul de sisteme informaţionale şi neurodinamică neuroimnodică, Universitatea de Stat Nizhny „N.I. Lobachevsky” din Novgorod, Institutul Maşinilor de Control Electronic „I.S. Brook”. În mod separat, ar trebui să menţionăm proiectele NeuroG în curs de desfăşurare dedicate dezvoltării dispozitivelor non-invazive pentru recunoaşterea modelului şi construcţia inversă a creierului realizată de echipa Mişcării Rusia 2045 V.L. Dunin-Barkovsky.

[23] Ashby W. O introducere în cibernetică, ediţia a II-a. – Londra: Chapman & Hall, 1957, pp. 271-272, p. 295.

[24] Liklider J. Simbioza om-computer. IRE pe factori umani în electronică: jurnal.- IRE, 1960. March (vol. HFE-1), pp. 4-11.

[25] Engelbart D. Creşterea intelectului uman: un cadru conceptual. Proiect SRI Nr. 3578 (pdf). SRI International (octombrie 1962).

[26] Noosféră (< fr.; gr. nous „spirit” + sphaira „sferă”) s. f. Termen creat de Teillard de Chardin pentru a desemna (prin analogie cu litosfera, biosfera etc.) învelişul spiritual al Pământului, reprezentat de omenire. https:// dexonline.ro/definitie/noosfer%C4%83/694495.

[27] Sam A. Deadwyler şi colab., Miguel Pais-Vieira şi colab., Carles Grau şi colab., Rajesh PN Rao şi colab.

[28] Ambrosio J. Kurzweil: Creierul se va extinde către cloud in Computerworld: Journal. – Framingham, Massa-chusetts: International Data Corporation, 2012.

[29] Dubrovsky, D. (ed). Viitor global 2045. Tehnologii convergente (NBICS) şi Transhumanist Evolution. Editura IBA, 2013, p. 272.

[30] Antopogeneză (v. – geneză), s. f., parte a antropologiei care studiază originea, evoluţia şi dezvoltarea speciei umane; sin. Antropogenie. Sursa: https://dexonline.ro/definitie/antropogeneza.

[31] Eugeníe (< fr.; {s} gr. eugenia „origine nobilă”) s.f. Disciplină care studiază aplicarea practică a biologiei eredităţii în ameliorarea genetică a individului. Sursa: https://dexonline.ro/definitie/eugenie.

[32] http://emag.medicalexpo.com/artificial-intelligence-transhumanism-post-humanity-between-fear-and-imagination/.

[33] Transhumanismul este un mod de a gândi viitorul care se bazează pe premisa că specia umană în forma sa actuală nu reprezintă sfârşitul dezvoltării noastre, ci mai degrabă o fază relativ timpurie. O contribuţie deosebită o aduce Max More în „Transhumanism: Toward a Futurist Philosophy”, 1990, ce trasează două direcţii: 1. Mişcarea intelectuală şi culturală care afirmă posibilitatea şi dezirabilitatea îmbunătăţirii fundamentale a condiţiei umane prin raţiunea aplicată, în special prin dezvoltarea şi punerea la dispoziţie a tehnologiilor pe scară largă pentru a elimina îmbătrânirea şi pentru a spori considerabil capacităţile intelectuale, fizice şi psihologice umane. 2. Studiul ramificărilor, promisiunilor şi potenţialelor pericole ale tehnologiilor care ne vor permite să depăşim limitările fundamentale ale omului, precum şi studiul conex al problemelor etice implicate în dezvoltarea şi utilizarea acestor tehnologii. În acest context, Trans/postumanii ar putea fi inteligenţe artificiale complet sintetice sau ar putea fi îmbunătăţiri aduse prin reproiectarea organismului uman folosind nanotehnologie avansată sau îmbunătăţirea radicală a acesteia, folosind o combinaţie de tehnologii precum inginerie genetică, psihofarmacologie, terapii anti-îmbătrânire, interfeţe neuronale, instrumente avansate de gestionare a infor-maţiilor, medicamente care îmbunătăţesc memoria, calculatoare portabile şi tehnici cognitive. Sursa: https://what istranshumanism.org/ accesat 01 nov.2019

[34] Brain Initiative: Proiect guvernamental SUA pentru perioada 2014-2024 căruia îi sunt destinaţi câte 300 de milioane de dolari anual şi are drept contributori şi agenţiile federale NIH, NSF, DARPA, IARPA şi FDA. https://www.braininitiative.org/events/pimeeting/.

[35] https://www.gartner.com/en/newsroom/press-releases/2018-08-20-gartner-identifies-five-emerging-technology-trends-that-will-blur-the-lines-between-human-and-machine.

[36] Gartner, Inc. (NYSE: IT) se prezintă ca „cea mai importantă companie mondială de cercetare şi consultanţă şi membru al S&P 500.” www.gartner.com.

[37] NBIC (Nano, Bio, Info, Cogno) INITIATIVE a pus accentul pe aspectul „îmbunătăţirii performanţei umane” şi, în special, pe „îmbunătăţirea umană”, adică creşterea tehnologică a capacităţilor umane şi modificarea corporealităţii şi intelectului uman. Sursa: https://cordis.europa.eu/project/id/28837/reporting/it.

[38] https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/communication-modern-budget-may2018_en.pdf.

[39] https://www.economica.net/analisti–china-bate-sua-pe-inteligenta-artificiala-pana-in-2030_163344.html.

[40] forbes.com/sites/singularity/2015/02/15/the-future-of-crime-smartphone-tracking-neurohacking-and-ai-assisted-murder/.

[41] Manolea, A. Aplicabilităţi militare ale stărilor amplificate ale conştiinţei în războiul transpersonal, ISBN 978-606-8550-84-8, Editura TopForm, Bucureşti, 2019.

Manolea, A. Războiul transpersonal. Influenţarea psihoinformaţională distală – studii experimentale, ISBN 978-606-8550-82.4, Editura TopForm, Bucureşti, 2019.

Manolea, A. Războiul transpersonal, realitate sau ficţiune în contemporaneitate?, ISBN 978-606-8550-83-1, Editura TopForm, Bucureşti, 2019.

Manolea, A. Stări amplificate ale conştiinţei. Acţiunea beligenă şi influenţarea psihoinformaţională distală, Editura Universitară, ISBN 978-606-28-0609-5, Bucureşti, 2017.

Manolea, A. Psihologia stărilor amplificate ale conştiinţei. Conditionarea Psihosomatică. Psihodiagnoză şi intervenţie psihoterapeutică folosind stări modificate ale conştiinţei, Editura Universitară, ISBN 978-606-28-0608-8, Bucureşti, 2017.