© BIANCA LAURA STAN

Aproape în fiecare săptămână, presa internațională informează despre utilizarea îngrijorătoare a tehnologiei de către guvernul chinez pentru a-i spiona pe cetățenii săi și pe cei din alte țări. Giganții tehnologici din China, a raportat politica externă la sfârșitul anului trecut: lucrează mână în mână cu agențiile de spionaj din țară. The Guardian a sugerat în decembrie că un operator de telefonie de stat chinez spionează utilizatorii americani. Supravegherea este un fapt de viață pentru cetățenii chinezi și, din ce în ce mai mult, pentru cei care trăiesc în țări care au adoptat tehnologia chineză de supraveghere, din Ecuador până în Kârgâzstan. Și mai îngrijorător, acest ecosistem de tehnologii bazate pe tehnologie chineză poartă cu sine un set de valori care stă la baza statului chinez – o formă de autoritarism din secolul al XXI-lea care se căsătorește cu controlul social și cu eficiența.

Statele Unite au doborât giganții tehnologiei chineze în numele securității naționale și al drepturilor omului. Dar Statele Unite și companiile sale de tehnologie au, de asemenea, o istorie în carouri cu idealurile pe care pretind că le susțin. Pentru a împiedica tehno autoritarismul Chinei să câștige tracțiune, Statele Unite trebuie să inverseze cursul și să înceapă să conducă prin exemplu: trebuie să își reformeze propriile practici de supraveghere, să protejeze intimitatea și securitatea cetățenilor și să colaboreze cu aliații pentru a stabili standarde globale cu firmele de urmat.

Construcție și Control

Agențiile de poliție internă din China colectează o cantitate extraordinară de date despre oameni pentru a-și monitoriza activitățile și a identifica persoanele care au probleme. Supravegherea statului este sufocantă în special în Xinjiang, unde autoritățile folosesc aplicații mobile, colecții biometrice, inteligență artificială și date mari, printre alte mijloace, pentru a controla 13 milioane de musulmani turci.

Programele de supraveghere în masă din Xinjiang sunt cele mai vizibile și intruzive ale Chinei, dar sunt doar un capăt al unui spectru. Autoritățile chineze folosesc tehnologia pentru a controla populația din toată țara în moduri mai subtile, dar încă puternice. Banca centrală adoptă moneda digitală, ceea ce va permite Beijingului să supravegheze – și să controleze – tranzacțiile financiare ale cetățenilor săi. China construiește așa-numitele orașe sigure, care integrează date din sisteme de supraveghere intruzive pentru a prevedea și preveni totul, de la incendii la dezastre naturale și disidență politică. Guvernul consideră că aceste intruziuni, împreună cu acțiuni administrative, cum ar fi refuzul accesului persoanelor de pe lista neagră la servicii, îi vor împinge pe oameni spre „comportamente pozitive”, inclusiv o mai mare respectare a politicilor guvernamentale și “a unor obiceiuri sănătoase, cum ar fi exercițiile fizice”.

Cu toate acestea, ambițiile tehnologice ale Beijingului nu sunt doar direct coercitive. Guvernul chinez speră, de asemenea, să își valorifice vasta putere de supraveghere către proiectul ideologic mai amplu a statului, care combină autoritarismul cu eficiența practică pentru a satisface nevoile vastei populații a țării. Monitorizarea omniprezentă permite Beijingului să-și controleze enorma birocrație, plină de corupție locală și abuzuri de putere. „Munții sunt înalți și împăratul este departe” a fost mult timp o mantră pentru oficialii și cetățenii chinezi care se ocupă de edictele guvernului central. Dar această relație se schimbă. În 2019, guvernul a cerut cadrelor să descarce aplicația „Studiază Xi, națiune puternică”, ceea ce i-a făcut să studieze gândirea Xi Jinping, să răspundă la chestionare și să concureze în înțelegerea politicilor oficiale. Campania de atenuare a sărăciei semnată de președintele Xi nu numai că încredințează cadrelor colectarea de informații personale detaliate despre persoanele sărace – inclusiv venitul, dizabilitățile și numerele de cont bancar ale acestora.

Guvernul chinez speră că tehnologia îl va ajuta să-și cimenteze forma de guvernare inovatoare – una care să răspundă nevoilor materiale ale populației sale și să creeze o birocrație loială și receptivă, chiar în timp ce ocolește intermediari atât de plictisitori, cum ar fi alegerile competitive, presa liberă și independența judiciară.

Autoritarismul tehnologic câștigă tracțiune

Ecosistemul tehnologic chinez emergent este funcțional și accesibil. 5G de la Huawei a captat atenția multor guverne occidentale, iar sistemul de navigație Baidu de la Beijing predomină acum asupra versiunii SUA, GPS, în peste 160 de țări. China împinge guvernele să adopte Platforma logistică națională de transport, un sistem logistic internațional conceput pentru a integra informațiile rutiere, maritime, aeriene, de marfă și poștale care sunt controlate de Ministerul Transporturilor din China. Aplicațiile chinezești se răspândesc de asemenea rapid. TikTok a devenit global, Alibaba face răscruce în Asia de Sud-Est, iar WeChat-ul Tencent este încorporat în viața digitală a diasporei chineze. Modelul Chinei de „suveranitate” a internetului, prin care statul delimitează și controlează internetul în interiorul granițelor sale, a inspirat guvernele din Egipt până în Thailanda.

Statul chinez deține unele dintre aceste companii. Altele sunt companii private cu sediul în China, care sunt extrem de sensibile la presiunea, cenzura și supravegherea guvernului chinez. Deoarece în China lipsește statul de drept și o presă gratuită, nu există o modalitate ușoară de a obține informații de la aceste companii sau de a răspunde pentru abuzuri. Cu alte cuvinte, valorile mărcii de autoritarism din Beijing pătrund în tehnosfera sa. În concordanță cu așa-numita diplomație guvernamentală câștig-câștig, țările beneficiare primesc sisteme care promit control și eficiență. În schimb, China câștigă influență și date.

Statele Unite au încercat să contrapună propriul ecosistem tehnologic al Chinei, descriind competiția dintre cele două ca fiind una dintre bine și rău. Administrația fostului președinte american Donald Trump, de exemplu, a creat așa-numitul program Clean Network, presupus a proteja utilizatorii americani de privirile indiscrete ale „actorilor maligni”, cum ar fi statul chinez. Programul urmărește să identifice aplicațiile „de încredere” din China și să direcționeze traficul pe Internet și stocarea datelor departe de operatorii, cablurile și cloud-urile chinezești „de încredere”. Între timp, companiile americane se prezintă ca apărători ai securității online și valorilor democratice.

Cu toate acestea, pentru o mare parte din restul lumii, această competiție este puțin mai mult decât rău contra rău. Guvernul SUA a practicat, de asemenea, supravegherea în masă; marile companii de tehnologie din SUA au adoptat un model de afaceri bazat pe supraveghere, exploatând datele oamenilor în numele serviciului gratuit; și Five Eyes, o coaliție de informații formată din Statele Unite și Australia, Canada, Noua Zeelandă și Marea Britanie, a încercat să submineze criptarea presând companiile să ofere guvernelor accesul în spate la toate comunicațiile digitale. În această întristată cursă globală către fundul digital, cei mai mari pierzători sunt utilizatorii obișnuiți de tehnologie din întreaga lume.

Această competiție între Statele Unite și China nu este pur și simplu o competiție de pricepere tehnologică, așa cum susțin mulți analiști, ci o bătălie pentru valori. O alternativă democratică convingătoare la modelul guvernului chinez ar trebui să necesite dezvoltări tehnologice pentru a respecta standardele drepturilor omului, a proteja viața privată și a încuraja interesul public și participarea civică.

Conducere exemplară

Washingtonul poate oferi o alternativă veritabilă la încălcarea tehno autoritarismului chinez. Statele Unite ar trebui să își reformeze legile de supraveghere a securității naționale și să reglementeze modul în care companiile americane pot colecta, analiza și partaja date personale. Washingtonul ar trebui să protejeze mai bine datele biometrice – de exemplu, ar trebui să ia în considerare interzicerea aplicării legii de a utiliza recunoașterea facială și să reglementeze strict colectarea de informații personale sensibile, inclusiv ADN, de către giganții tehnologici ai țării. De asemenea, ar trebui să exploreze modalități de a permite oamenilor să se modeleze și să controleze utilizarea datelor lor. În același timp, factorii de decizie politici americani ar trebui să ia în considerare escaladarea acțiunilor împotriva companiilor care contribuie la starea de supraveghere în masă a Chinei. Sancțiunile Global Magnitsky Act, care permit factorilor de decizie din SUA să sancționeze companiile care abuzează de drepturile omului, ar putea fi utile în acest sens și ar putea contribui la întârzierea realizării ambițiilor orwelliene ale Chinei.

Pentru a adopta soluții pe termen lung la problema tehno autoritarismului, Washingtonul nu poate merge singur. Statele Unite ar trebui să colaboreze cu guverne cu păreri similare în diferite organisme tehnice de stabilire a standardelor, cum ar fi Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor, care stabilește standardele 5G. Aceste guverne, împreună cu cele care se alătură inițiativelor noi de a crea alianțe democratice de tehnologie, ar trebui să respingă încercările de reglementare bazate pe noțiuni formulate vag, de „etică”. De exemplu, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a publicat principii tulburi pentru a ghida utilizarea inteligenței artificiale, cum ar fi „autonomia”, „diversitatea” și „corectitudinea”. În schimb, Statele Unite și guvernele cu opinii similare ar trebui să promoveze reguli obligatorii din punct de vedere juridic și alte intervenții de reglementare care să răspundă companiilor tehnologice de standardele drepturilor omului, cum ar fi verificările obligatorii de due diligence.

Washingtonul ar trebui să colaboreze cu aliații săi pentru a se asigura că oamenii din China și din întreaga lume au acces la un internet lipsit de cenzură și supraveghere – o alternativă la inițiativa Chinei Drumul Mătăsii Digitale (Digital Silk Road). Un substitut democratic pentru Huawei 5G nu ar trebui să fie orice companie 5G cu sediul într-o democrație, ci una care îndeplinește însăși standardele drepturilor omului.

Washingtonul și aliații săi ar trebui să se gândească ambițios la modul în care tehnologia poate revigora democrațiile. De exemplu, ar putea investi în dezvoltarea piețelor publice digitale – forumuri de interacțiune publică și colaborare în afara platformelor de socializare ale marilor tehnologii, care seamănă diviziuni și permit dezinformarea în căutarea profiturilor. Statele Unite pot lua o pagină din Taiwan și Barcelona , unde tehnologia sporește participarea civică și guvernarea democratică și poate contribui la elaborarea unui sistem tehnico politic cu adevărat democratic.

Concurența SUA-China asupra tehnologiei ar putea modela viitorul. Dacă Washingtonul este serios în ceea ce privește protejarea vieții private și promovarea drepturilor omului, ar trebui să profite de inițiativa din China, respectând aceste standarde pentru toți cei care utilizează tehnologia SUA, pe plan intern și în întreaga lume.